2rac-228/19 — incasarea sumei

Dosarul nr. 2rac-228/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: A. Braga)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru)

Î N C H E I E R E

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecător Ion Druță

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către

Societatea cu Răspundere Limitată „Ecruisaj”, reprezentată de avocatul Vladimir

Spoială,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Ecruisaj” împotriva Societății cu Răspundere Limitată

„Expertlab” cu privire la încasarea sumei,

împotriva deciziei din 18 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 30 noiembrie 2016 SRL „Ecruisaj” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SRL „Expertlab” solicitând încasarea de la pârât în beneficiul

reclamantului a prejudiciului cauzat prin neexecutarea obligațiilor asumate ca

rezultat al lucrărilor efectuate în sumă de XXXXX de lei și a cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 06 iunie 2016 a încheiat cu

pârâtul contractul de antrepriză nr. 1-AC. La 03 august 2016 a finisat lucrările

stabilite prin contractul de antrepriză, iar după finisarea lucrărilor a solicitat

primirea lucrărilor, semnarea proceselor-verbale și achitarea plății pentru serviciile

prestate. La 09 septembrie 2016 pârâtul a delegat reprezentantul său Filip

Molovata și lucrările au fost transmise, urmând a fi semnate procesele - verbale cu

achitarea costului acestora. La 30 septembrie 2016 a fost transmisă somația

reprezentantului pârâtului, însă aceasta a fost lăsată fără răspuns.

Reclamantul a menționat că pentru achitarea materialelor de construcții, a

serviciilor folosite la executarea contractului de antrepriză a fost nevoit să

beneficieze de un credit de la o persoană fizică în mărime de XXXXX de euro, cu

o dobândă lunară de 5%. La fel, a fost nevoit să angajeze un jurist pentru

soluționarea problemelor apărute în legătură cu neexecutarea contractului de

antrepriză de către SRL „Expertlab”.

A mai indicat că conform Actului de verificare nr. 1 din 01.11.2016 a

raporturilor economico - financiare semnat de către SRL „Ecruisaj” și SRL

„Expertlab”, la 03 august 2016, datoria pârâtului a constituit suma de XXXXX de

1

lei, data limită de achitare a datoriei - 01.09.2016, din această dată urmând a fi

calculată dobânda pentru întârzierea executării obligațiilor și penalitatea în mărime

de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere, ceea ce ar constitui suma de XXXXX de

lei.

De asemenea, a considerat că pârâtul urmează să-i compenseze și cheltuielile

legate de contractarea creditului, ceea ce constituie suma de 33000 de lei.

Prin cererea de concretizare a pretențiilor din 15 iunie 2016 reprezentantul

reclamantului a solicitat încasarea de la pârât a sumei cu titlu de dobândă de

întârziere în mărime de XXXXX de lei pentru perioada de până la 14.06.2017 și a

sumei de XXXXX lei cu titlu de clauză penală.

Prin cererea de concretizare a pretențiilor din 24 iulie 2017 reprezentantul

reclamantului a solicitat încasarea de la pârât a datoriei în mărime de 348911,68 de

lei, a sumei de XXXXX de lei cu titlu de dobândă de întârziere, a sumei de

XXXXX de lei cu titlu de clauză penală pentru perioada 01.09.2016 - 14.06.2017;

încasarea sumei de XXXXX de lei cu titlu de cheltuieli legate de accesarea

creditului și a sumei de XXXXX lei cu titlu de cheltuieli pentru plata taxei de stat.

(f.d. 244-245, vol. I)

Prin hotărârea din 12 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-

a admis parțial acțiunea înaintată de SRL „Ecruisaj” împotriva SRL „Expertlab” cu

privire la încasarea sumei; s-a încasat de la SRL „Expertlab” în beneficiul SRL

„Ecruisaj” suma de XXXXX de lei cu titlu de datorie în baza contractului de

antrepriză nr. 1 AC din 06 iunie 2016; suma de XXXXX lei cu titlu de dobândă de

întârziere pentru perioada 10.10.2016 - 14.06.2017; suma de XXXXX de lei cu

titlu de penalitate pentru 180 zile; suma de XXXXX de lei cu titlu de prejudiciu

cauzat în rezultatul neexecutării prevederilor contractuale și suma de XXXXX lei

cu titlu de cheltuieli de judecare a cauzei, taxa de stat achitată de reclamant la

depunerea cererii de chemare în judecată; în rest, pretențiile reclamantului au fost

respinse ca fiind neîntemeiate; s-a încasat de la SRL „Expertlab” în beneficiul

statului taxa de stat în mărime de XXXXX de lei.

Prin decizia din 30 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de SRL „Expertlab”; s-a casat hotărârea din 12 decembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central și a fost pronunțată o hotărâre nouă de

respingere a cererii de chemare în judecată depusă de SRL „Ecruisaj” împotriva

SRL „Expertlab” cu privire la încasarea sumei, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 14 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de SRL „Ecruisaj”; s-a casat decizia din 30 mai 2018 a Curții de

Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Prin decizia din 18 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de SRL „Expertlab”; s-a casat hotărârea din 12 decembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central și a fost pronunțată o hotărâre nouă, prin care

s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de SRL

„Ecruisaj” împotriva SRL „Expertlab” cu privire la încasarea sumei.

La 13 martie 2019 SRL „Ecruisaj”, reprezentată de avocatul Vladimir Spoială,

a declarat recurs împotriva deciziei din 18 decembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău.

În motivarea recursului recurentul a indicat că decizia contestată a fost

pronunțată cu aplicarea și interpretarea eronată a legii, fiind apreciate arbitrar

probele.

2

Astfel, a notat că deși instanța de apel a constatat faptul încheierii contractului

de antrepriză și executarea lucrărilor, totuși în mod eronat ajunge la concluzia de a

respinge integral acțiunea, bazându-se pe lipsa confirmării efectuării și

recepționării lucrărilor de către beneficiar.

La fel, a invocat că depășirea devizului a fost imprevizibilă la încheierea

contractului de antrepriză, iar SRL „Expertlab” nu a solicitat rezilierea

contractului, acceptând astfel această depășire.

Din aceste considerente, recurentul a solicitat casarea deciziei din 18

decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 12

decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 18 decembrie 2018,

fiind expediată participanților la proces la 14 ianuarie 2019 (f.d. 168, vol. II), dar

date care ar confirma recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, având în vedere cele menționate, se consideră că cererea dedusă

judecății a fost declarată în termenul legal de 2 luni, prevăzut de art. 434 alin. (1)

CPC.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar

alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3)

constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea

au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor

și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Ecruisaj”, reprezentată

de avocatul Vladimir Spoială, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la

ilegalitatea deciziei contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului

cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a actului

judecătoresc recurat.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

3

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4)

CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect

procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar

probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.

130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul

de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotărârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de SRL „Ecruisaj”, reprezentată de avocatul Vladimir Spoială, ca

fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Ecruisaj”,

reprezentată de avocatul Vladimir Spoială, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Ion Druță

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

4