2r-330/19 — recunoaterea ilegalități refuzului

2r-330/19 — recunoaterea ilegalități refuzului (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosarul nr. 2r-330/19

instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Central (Jud: S. Dimitriu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Jud: V. Cotorobai, I. Țurcan, M. Anton)

D E C I Z I E

22 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând recursurile declarate de către Mihail Banaru și avocatul său Maria

Corolevschi,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Banaru

împotriva Agenției Servicii Publice a Republicii Moldova, Constantin Bahău,

Dumitru Bușila, Ion Russu, Larisa Melnic, intervenient accesoriu notarul Vasile

Ceban cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului de înmatriculare a mijlocului

de transport, recunoașterea dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport și

a calității de dobânditor de bună credință, obligarea de a înmatricula/reînmatricula

mijlocul de transport, obligarea restituirii contravalorii mijlocului de transport în

urma îmbogățirii fără justă cauză și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva încheierii din 18 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a restituit cererea de apel depusă de Mihail Banaru, reprezentant de către avocatul

Maria Corolevschi,

c o n s t a t ă :

La 7 martie 2018, Mihail Banaru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Agenției Servicii Publice a Republicii Moldova, Constantin Bahău,

Dumitru Bușila, Ion Russu cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului de

înmatriculare a mijlocului de transport, recunoașterea dreptului de proprietate asupra

mijlocului de transport și a calității de dobânditor de bună credință, obligarea de a

înmatricula/reînmatricula mijlocul de transport, obligarea restituirii contravalorii

mijlocului de transport în urma îmbogățirii fără justă cauză și încasarea cheltuielilor

de judecată.

Reclamantul Mihail Banaru a solicitat obligarea Agenției Servicii Publice a

Republicii Moldova de a înregistra automobilul de model „Audi Q7”, caroseria nr.

XXXXX, motor XXXXX, nr. de înmatriculare XXXXX, cu drept de proprietate după Mihail

Banaru, obligarea lui Constantin Bahău, Dumitru Bușila și Ion Russu să efectueze

devămuirea și să înregistreze la Agenția Servicii Publice a Republicii Moldova

automobilul de model „Audi Q7”, caroseria nr. XXXXX, motor XXXXX, nr. de

înmatriculare XXXXX, încasarea din contul lui Constantin Bahău, Dumitru Bușila

1

și Ion Russu în beneficiul său valoarea automobilului nominalizat în sumă de 20 000

euro și a cheltuielilor de judecată ce constau din taxa de stat achitată la depunerea

acțiunii în sumă de 12 708 lei.

La 14 noiembrie 2017, Mihail Banaru, reprezentant de către avocatul Maria

Corolevschi a depus cerere de concretizare a cerințelor, solicitând recunoașterea

dreptului de proprietate și dobânditor de bună-credință asupra automobilului de

model „Audi Q7”, caroseria nr. XXXXX, motor XXXXX, nr. de înmatriculare

XXXXX, obligarea Agenției Servicii Publice a Republicii Moldova de a înregistra

automobilul de model „Audi Q7”, caroseria nr. XXXXX, motor XXXXX, nr. de

înmatriculare XXXXX, cu drept de proprietate după Mihail Banaru, obligarea lui

Constantin Bahău, Dumitru Bușila și Ion Russu să efectueze devămuirea și să

înregistreze la Agenția Servicii Publice a Republicii Moldova, automobilul de model

„Audi Q7”, caroseria nr. XXXXX, motor XXXXX, nr. de înmatriculare XXXXX,

încasarea din contul lui Constantin Bahău, Dumitru Bușila și Ion Russu în beneficiul

său valoarea automobilului nominalizat în sumă de 20 000 euro și a cheltuielilor de

judecată ce constau din taxa de stat achitată la depunerea acțiunii în sumă de 12 708

lei (f.d. 102-104, vol. I).

Prin încheierea protocolară din 25 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, a fost atras în proces în calitate de copîrît Larisa Melnic și în calitate

de intervenient accesoriu notarul Vasile Ceban (f.d. 127, vol. I).

Prin hotărârea din 6 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost repusă în termen și respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Mihail

Banaru (f.d. 15-31, vol. II).

Prin încheierea din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat

curs cererii de apel depusă de Mihail Banaru, reprezentant de către avocatul Maria

Corolevschi, fiind acordat termen apelantului de 7 zile din momentul recepționării

încheierii pentru prezentarea apelului motivat și a dovezii de achitare a taxei de

stat(f.d. 35-36, vol II).

Prin încheierea din 18 aprilie 2019 a Curții de apel Chișinău, a fost restituită

cererea de apel depusă de Mihail Banaru, reprezentant de către avocatul Maria

Corolevschi, deoarece nu au fost îndeplinite în termen indicațiile instanței de apel

(f.d. 39-41, vol. II).

La 25 aprilie 2019, Mihail Banaru, reprezentant de către avocatul Maria

Corolevschi a depus recurs împotriva încheierii din 18 aprilie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate, cu remiterea

cauzei în instanța de apel de la faza primirii cererii de apel.

În motivarea recursului, Mihail Banaru, reprezentant de către avocatul Maria

Corolevschi a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerând-o

neîntemeiată și pasibilă casării.

Recurentul a menționat că instanța de apel a îngrădit dreptul apelantului la

acces liber la justiție, întrucât Curtea de Apel Chișinău a expediat încheierea de a nu

da curs cererii de apel prin intermediul poștei electronice la o adresă greșită.

În acest context, recurentul a indicat că conform materialelor cauzei se

confirmă faptul că, instanța de apel a expediat încheierea de a nu da curs la adresa

electronică XXXXX, însă conform cererii de apel și mandatului anexat la materialele

cauzei, adresa electronică a avocatului este XXXXX.

Tototdată recurentul a specificat că instanța de apel a expediat și la adresa

electronică XXXXX, care la fel este greșită, deoarece a fost omisă litera “s”.

2

Prin urmare, recurentul a notat că la adresa electronică a avocatului și anume

XXXXX. nu a parvenit încheierea din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care nu s-a dat curs cererii de apel.

La 2 mai 2019, Mihail Banaru, a depus recurs împotriva încheierii din 18

aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

încheierii contestate, cu remiterea cauzei în instanța de apel de la faza primirii cererii

de apel.

În motivarea recursului, Mihail Banaru, a invocat dezacordul cu încheierea

contestată, considerând-o neîntemeiată și pasibilă casării.

Recurentul a relatat că instanța de apel nu i-a expediat încheierea de a nu da

curs nici la adresa de domiciliul, nici la adresa de email. Astfel, recurentul a indicat

că Curtea de Apel Chișinău a expediat încheierea de a nu da curs doar la adresele

electronice XXXXX și XXXXX care nu sunt nici a avocatului său.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 18 aprilie 2018.

Astfel, recursurile declarate la 25 aprilie 2019 și 2 mai 2019 sunt în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinând recursurile declarate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție le consideră întemeiate și care urmează

a fi admise, din următoarele considerentele.

În conformitate cu art. 427 lit. b) Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și

să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema

soluționată prin încheierea casată.

Din materialele dosarului rezultă că, la 7 martie 2017, Mihail Banaru a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Servicii Publice a Republicii

Moldova, Constantin Bahău, Dumitru Bușila, Ion Russu, Larisa Melnic, intervenient

accesoriu notarul Vasile Ceban cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului de

înmatriculare a mijlocului de transport, recunoașterea dreptului de proprietate asupra

mijlocului de transport și a calității de dobânditor de bună credință, obligarea de a

înmatricula/reînmatricula mijlocul de transport, obligarea restituirii contravalorii

mijlocului de transport în urma îmbogățirii fără justă cauză și încasarea cheltuielilor

de judecată.

Fiind investită cu examinarea prezentei cauze, prima instanța prin hotărârea

din 6 decembrie 2018, a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 2 ianuarie 2019, Mihail

Banaru și avocatul său Maria Corolevschi au depus cerere de apel nemotivată prin

intermediul oficiului poștal (f.d. 9-11, vol. II).

Totodată, instanța constată că la 3 ianuarie 2019, aceiași cerere de apel

nemotivată a fost expediată de către Mihail Banaru și prin intermediul poștei

electronice (f.d. 12-14, vol. II)

În conformitate cu art. 365 alin. (1) lit. d) Cod de procedură civilă, în cererea

de apel se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.

3

În conformitate cu art. 368 alin. (1) Codul de procedură civilă, dacă cererea

de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă

fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea

dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu

se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Prin încheierea din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat

curs cererii de apel depusă de Mihail Banaru, reprezentant de către avocatul Maria

Corolevschi, fiind acordat termen apelantului de 7 zile din momentul recepționării

încheierii pentru prezentarea apelului motivat și a dovezii de achitare a taxei de

stat(f.d. 35-36, vol II).

În conformitate cu art. 100 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de

chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și

persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite,

prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului

executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în

judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a

dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act

și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

În speță, instanța de judecată constată că conform cererii de chemare în

judecată, cererilor de apel, extraselor din poșta electronică, precum și mandatului

anexat la materialele cauzei, se confirmă faptul că reclamantul Mihail Banaru are

adresa de corespondență pe str. XXXXXși adresa electronică XXXXX, iar avocatul

reclamantului Maria Corolevschi are sediul pe str. Păcii 38 et.2 bir 1-A mun. Bălți

și adresă electronică XXXXX (f.d. 4, 10 vol. I, 1-8, vol. II).

În mod corespunzător, instanța de recurs stabilește că, la materialele cauzei

lipsesc probe care ar confirma expedierea în adresa recurentului Mihail Banaru a

încheierii din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care nu s-a dat curs

cererii de apel.

În aceeași ordine de idei, Colegiul de control judiciar punctează că conform

extrasului din adresa electronică a instanței de apel, se adeverește faptul că

încheierea din 21 februarie 2019, prin care nu s-a dat curs cererii de apel, a fost

expediată de Curtea de Apel Chișinău la adresele electronice: XXXXX și XXXXX (f.d. 87,

vol. II).

În circumstanțele de față, colegiul stabilește că instanța de apel a expediat

încheierea din 21 februarie 2019, prin care nu s-a dat curs cererii de apel la adrese

electronice, care nu aparțin niciuneia dintre părțile implicate în proces. Or prima

adresă electronică și anume XXXXX nu a fost indicată în nici un act anexat la

materialele cauzei, iar cea de-a doua adresă electronică și anume XXXXX de asemenea

nu aparține avocatului Maria Corolevschi, deoarece a fost scrisă, fiind omisă litera

„s”.

Din această perspectivă, Colegiul de control judiciar apreciază ca fiind

întemeiat argumentul recurenților că nu au recepționat încheierea din 21 februarie

2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care nu s-a dat curs cererii de apel și drept

urmare nu au cunoscut despre necesitatea înlăturării neajunsurilor stabilite.

Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 18 aprilie 2019 a restituit cererea

de apel depusă de Mihail Banaru, reprezentant de către avocatul Maria Corolevschi,

deoarece nu au fost îndeplinite în termen indicațiile instanței de apel (f.d. 39-41, vol.

II).

4

Colegiul judiciar conchide că instanța de apel prematur a dispus restituirea

apelului din motivul nelichidării neajunsurilor indicate în încheierea din 21 februarie

2019 a Curții de Apel Chișinău, or, la data restituirii cererii de apel lipseau probe

care să confirme că apelantul Mihail Banaru și avocatul Maria Corolevschi au

recepționat copia încheierii prin care nu s-a dat curs cererii de apel.

La caz, prin prisma prevederilor legale suscitate, se constată că într-adevăr

Mihail Banaru nu a înlăturat neajunsurile indicate de instanța de apel și nu a

prezentat cererea de apel motivată și dovada de achitare a taxei de stat în interiorul

termenului acordat de instanța de apel, din motive neimputabile apelantului.

În acest sens alegațiile instanței de apel că avocatului Maria Corolevschi i-a

fost expediată copia încheierii de a nu da curs cererii de apel, nu pot fi reținute, în

condițiile în care la data restituirii cererii de apel lipseau probe care să confirme

recepționarea actelor procesuale.

În conformitate cu art. 9 alin. (1) Codul de procedură civilă, instanței de

judecată îi revine un rol diriguitor în organizarea și desfășurarea procesului, ale cărui

limite și conținut sunt stabilite de prezentul cod și de alte legi.

În punctul 16 din hotărârea Mașaev contra Moldovei din 12 mai 2009, Curtea

Europeană a Dreptului Omului a constatat violarea art. 6§1 din Convenție situația

în care reclamantul a susținut că nu a fost citat pentru ședința de judecată a Curții de

Apel Chișinău din 9 martie 2004, la care a fost examinat recursul său, deoarece

potrivit ștampilelor de pe plicul primit de la Curtea de Apel Chișinău, citația a fost

expediată la 5 martie 2004 și a ajuns la el la 16 martie.

Mai mult, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului denotă că riscul

unei greșeli făcute de o autoritate de stat trebuie să fie suportat de stat, iar erorile nu

trebuie să fie remediate pe seama persoanei în cauză (a se vedea Platakou vs Grecia,

11 ianuarie 2001, parag. 39; Freitag vs Germania, 19 iulie 2007, parag. 41; Šimecki

vs Croația, 30 aprilie 2014, parag. 46; Čakarevic vs Croatia, 28 aprilie 2018, parag.

80). În toate aceste cazuri, reclamanții au fost sancționați procedural pentru erorile

făcute de organele statului, pentru care nu ar fi trebuit să-și asume nicio

responsabilitate.

Totodată, Colegiul judiciar notează, că dreptul de acces la un tribunal

constituie un element inerent al tuturor garanțiilor procedurale prevăzute în

Convenție (CEDO, hotărârea Campbell și Fell vs. Marea Britanie din 25 februarie

1982). Drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă și reală,

dar nu iluzorie și teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de

către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la

justiție (CEDO, hotărârea Airey vs. Irlanda din 09 octombrie 1979).

Astfel, soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea contestată nu este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor

art. 6 § 1 CtEDO, care statuează că orice persoană are dreptul la judecarea în mod

echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță

independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării

drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil; fapt ce generează casarea încheierii

recurate.

Având în vedere cele menționate și scopul asigurării bunei administrări a

justiției, instanța de recurs opinează că încheierea din 18 aprilie 2019 a Curții de

Apel Chișinău urmează a fi casată integral, de vreme ce instanța de apel a acționat

în contradicție cu principiul general al corectitudinii procedurale.

5

În conformitate cu art. 427 lit. b), 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admit recursurile declarate de către Mihail Banaru și avocatul său Maria

Corolevschi.

Se casează încheierea din 18 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Banaru împotriva

Agenției Servicii Publice a Republicii Moldova, Constantin Bahău, Dumitru Bușila,

Ion Russu, Larisa Melnic, intervenient accesoriu notarul Vasile Ceban cu privire la

recunoașterea ilegalității refuzului de înmatriculare a mijlocului de transport,

recunoașterea dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport și a calității de

dobânditor de bună credință, obligarea de a înmatricula/reînmatricula mijlocul de

transport, obligarea restituirii contravalorii mijlocului de transport în urma

îmbogățirii fără justă cauză și încasarea cheltuielilor de judecată și se restituie cauza

pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

6