2ra-497/19 — încasarea datoriei, penalității și cheltuielilor de judecată

2ra-497/19 — încasarea datoriei, penalității și cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-497/19

Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău (jud: S. Stratan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

DECIZIE

22 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată

,,Targherius”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată ,,Targherius” împotriva lui Alexandr Bruma cu privire la

încasarea datoriei, penalității și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de Alexandr Bruma, a fost casată hotărârea din 24 iunie

2016 a Judecătoriei Centru municipiul Chișinău și a fost emisă o nouă hotărâre de

respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 10 august 2015 SRL ,,Targherius” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Alexandr Bruma cu privire la încasarea datoriei, penalității și

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în baza contractului de vânzare -

cumpărare a mărfurilor din 29 aprilie 2014 și a facturii fiscale seria nr. DV2252244

din 29 aprilie 2014, SRL ,,Targherius” a livrat lui Alexandr Bruma marfă, iar ultimul

s-a obligat să o achite în termen de 21 zile calendaristice din momentul livrării.

A menționat că data livrării mărfii se consideră data indicată în documentele de

însoțire a mărfii, factura fiscală sau factura de expediție.

Potrivit actului de verificare a plăților, datoria pârâtului constituie 25 200 lei.

Reclamantul a relatat că în conformitate cu pct. 6.1. din contractul vânzare -

cumpărare, pentru încălcarea termenului achitărilor, cumpărătorul achită

furnizorului penalitate reieșind din 1 % din suma datoriei pentru fiecare zi de

întârziere a plății.

Astfel, în baza datoriei existente a fost calculată penalitatea în mărime de 45

360 (25 200 lei x 1% x 180 zile) lei, însă având în vedere că mărimea penalității nu

1

trebuie să depășească suma datoriei, penalitatea pentru perioada de întârziere este

egală cu suma datoriei de 25 200 lei.

În scopul soluționării amiabile a litigiului, la data de 29 iunie 2015 în adresa

pârâtului, a fost expediată cererea nr. 1663 de soluționare prealabilă a litigiului pe

cale extrajudiciară, prin care pârâtului i s-au comunicat pretențiile și posibilitatea de

a achita datoria în termen de 7 zile calendaristice, însă această somație nu a fost

recepționată.

Reclamantul și-a întemeiat pretențiile pe prevederile art. 512, 514, 572, 602 și

art. 753 Cod civil.

A solicitat încasarea din contul lui Alexandr Bruma în beneficiul SRL

,,Targherius” a datoriei în sumă de 25 200 lei, penalității în sumă de 25 200 lei și

cheltuielilor de judecată cu titlu de taxă de stat în sumă de 1512 lei.

Prin hotărârea din 24 iunie 2016 a Judecătoriei Centru municipiul Chișinău, a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată. S-a încasat din contul lui

Alexandr Bruma în beneficiul SRL ,,Targherius” suma de 25 200 lei cu titlu de

datorie, suma de 10 000 lei cu titlu de penalitate, suma de 1 056 de lei cu titlu de

cheltuieli pentru achitarea taxei de stat la depunerea acțiunii și suma de 203, 52 de

lei cu titlu de cheltuieli de citare a pârâtului.

La 13 octombrie 2016 Alexandr Bruma a declarat apel împotriva hotărârii din

24 iunie 2016 a Judecătoriei Centru municipiul Chișinău.

Prin încheierea din 15 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost repus

în termen apelul declarat de către Alexandr Bruma.

Prin decizia din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Alexandr Bruma, a fost casată hotărârea din 24 iunie 2016 a

Judecătoriei Centru municipiul Chișinău și a fost emisă o nouă hotărâre prin care

cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel și-a întemeiat soluția pe prevederile art.

512 alin. (1), art. 514 și art. 572 Cod civil.

Instanța de apel a concluzionat asupra lipsei temeiului legal de apariție a

obligației apelantului Alexandr Bruma de plată a sumelor pretinse în baza

contractului de vânzare - cumpărare a mărfurilor din 29 aprilie 2014 și a facturii

fiscale seria nr. DV2252244 din 29 aprilie 2014, dat fiind că prin Raportul de

expertiză judiciară nr. 1013-1018 din 6 iunie 2018, s-a constatat că actele date nu au

fost semnate de către Alexandr Bruma, dar de o altă persoană.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că actele juridice la care a făcut trimitere

SRL ,,Targherius” în susținerea pretențiilor, nu sunt opozabile apelantului și astfel

nu duc la nașterea unor obligații față de intimat.

La 15 ianuarie 2019, SRL ,,Targherius” a declarat recurs împotriva deciziei din

19 septembrie 2018.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin

circumstanțele importante penru soluționarea cauzei.

A declarat că prin factura fiscală seria nr. DV2252244 din 29 aprilie 2014 se

confirmă eliberarea mărfii lui Alexandr Bruma în sumă totală de 25 200 lei, care a

fost ridicată personal, iar la rubrica ,,cumpărător” au fost indicate datele personale

ale acestuia, care nu puteau fi cunoscute în lipsa actului de identitate.

2

La fel, a indicat că prin semnarea contractului de vânzare-cumpărare din 29

aprilie 2014, a fost confirmată prezența lui Alexandr Bruma, ceea ce presupune

respectarea controlului actului de indentitate în corelație cu persoana semnatară.

Cu referire la expertiza grafoscopică, a atenționat că Raportul de expertiză

judiciară efectuat în cauza dată, este neîntemeiat și nefondat, iar concluziile

expertului sunt contradictorii și există îndoieli în privința acestora.

A mai indicat că apelantul a omis neîntemeiat termenul de declarare a apelului,

iar instanța de apel nu a motivat temeiurile de repunere a apelului în termen în

conformitate cu prevederile art. 116 Cod de procedură civilă.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 19 septembrie 2018,

dare date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent, la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 15 ianuarie 2019, este în termen.

La 10 februarie 2019, în conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură

civilă, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Intimatul Alexandr Bruma nu și-a valorificat dreptul procedural și nu a depus

referință în termenul stabilit.

Prin încheierea din 17 aprilie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de către SRL ,,Targherius”, a fost considerat admisibil și a fost transmis

Colegiului lărgit pentru a fi examinat în fond.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material și procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat în cazurile prevăzute expres la alin. (2) și (3) al articolului menționat.

Alineatul (4) al art. 432 Cod de procedură civilă, prevede că săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Examinând materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, a casa încheierea din 15 decembrie 2016 și decizia din 19 septembrie 2018

a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei încheieri de restituire a cererii de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. g) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel, cu pronunțarea unei încheieri de restituire a cererii de apel dacă

există temeiurile prevăzute la art. 369.

3

Conform art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de apel

restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului

legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

În conformitate cu prevederile art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă,

termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Instanța de recurs consideră oportun de a reitera și prevederile art. 110 Cod de

procedură civilă, care statuează că, termen de procedură este intervalul, stabilit de

lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul),

participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să

îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Totodată, conform art. 111 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă (în vigoare

până la 14 ianuarie 2019), actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de

lege. Termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua

imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de

procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul

lui.

Astfel, instanța de recurs notează că, exercitarea unui drept de către titularul

său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu

respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene,

după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă, or, în

conformitate cu art. 15 Cod de procedură civilă, participanții la proces și alte

persoane interesate ale căror drepturi, libertăți ori interese legitime au fost încălcate

printr-un act judiciar pot exercita căile de atac împotriva acestuia în condițiile legii.

Din materialele dosarului s-a constatat că, la 24 iunie 2016 a fost pronunțat

dispozitivul hotărârii Judecătoriei Centru municipiul Chișinău, prin care a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de SRL ,,Targherius”

împotriva lui Alexandr Bruma cu privire la încasarea datoriei, penalității și

cheltuielilor de judecată.

Tot actele cauzei atestă că pe parcursul examinării litigiului în prima instanță,

în ședințele de judecată pârâtul Alexandr Bruma nu a fost prezent, iar potrivit

procesului-verbal al ședinței de judecată din 24 iunie 2016, acesta nu a fost prezent

nici la pronunțarea dispozitivului hotărârii.

În același timp, instanța de recurs constată că prima instanță a expediat la adresa

de domiciliu a pârâtului Alexandr Bruma citație privitor la locul, data și ora

ședințelor de judecată, însă acesta nu s-a prezentat la oficiul poștal pentru a primi

corespondența, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție a scrisorilor recomandate

din 25 septembrie 2015, 17 noiembrie 2015 și 16 martie 2016, din care rezultă

motivul nereclamării, fiind expirat termenul de păstrare (f.d.21, 29, 39).

La materialele dosarului se regăsește și telegrama din 16 martie 2016, care la

fel nu a fost înmânată destinatarului Alexandr Bruma (f.d.45).

Conform răspunsului din 25 aprilie 2016 al Departamentului acte de identitate

al ÎS ,,Centrul Resurselor Informaționale de Stat ,,Registru”, rezultă că potrivit

Registrului de stat al populației, Alexandr Bruma este înregistrat la adresa de

domiciliu, care fost indicată în cererea de chemare în judecată.

4

Totodată, în temeiul art. 108 Cod de procedură civilă, de către instanța de

judecată a fost dispusă citarea publică a pârâtului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că, în speță, termenul de declarare a apelului și-a început curgerea la

25 iunie 2016, ziua imediat următoare datei emiterii dispozitivului hotărârii

contestate și a expirat la 25 iulie 2016, aceasta fiind ultima zi de declarare a apelului.

Actele cauzei atestă că, Alexandr Bruma a contestat cu apel hotărârea din 24

iunie 2016 a Judecătoriei Centru municipiul Chișinău, la 13 octombrie 2016 și a

solicitat concomitent repunerea în termenul de declarare a apelului, invocând că

despre hotărârea primei instanțe a aflat în data de 3 octombrie 2016, când a fost

chemat la executorul judecătoresc.

În conformitate cu art. 362 alin. (3) Cod de procedură civilă, repunerea în

termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de

art.116.

În acest sens, art. 116 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, prevede că

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care

nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele

respective etc.).

Instanța de apel examinând cererea lui Alexandr Bruma privind repunerea în

termenul de declarare a apelului, a menționat că apelantul nu a participat la

examinarea cauzei în fond și nu a fost prezent la pronunțarea dispozitivului hotărârii,

lipsind dovada recepționării acesteia.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că apelantul nu a putut exercita din

motive neimputabile acestuia dreptul de declarare a apelului în termenul de 30 de

zile de la data pronunțării dispozitivului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține însă că soluția instanței de apel privind admiterea cererii de repunere

în termen a apelului, este în contradicție cu prevederile art. 116 Cod de procedură

civilă și probatoriul administrat la dosar.

În această privință, instanța de recurs relatează că Alexandr Bruma solicitând

repunerea apelului în termen, nu a prezentat probe ce ar dovedi imposibilitatea

îndeplinirii actului în interiorul termenului prevăzut de lege și nu a făcut dovada

faptului că din motive întemeiate, a omis termenul de declarare a apelului.

Or, după cum s-a constatat din cuprinsul actelor dosarului, Alexandr Bruma nu

s-a prezentat la oficiul poștal pentru primirea corespondenței, fapt ce urmează a fi

apreciat ca fiind înștiințare legală.

În acest sens, este de menționat că în conformitate cu art. 106 alin. (2) Cod de

procedură civilă, persoana care refuză să primească citația sau înștiințarea se

consideră înștiințată despre locul, data și ora ședinței de judecată sau despre locul,

data și ora efectuării unui act procedural. Neprezentarea ei în instanță nu împiedică

judecarea cauzei sau efectuarea actului procedural.

Mai mult decât atât, Colegiul constată că la depunerea cererii de apel, Alexandr

Bruma a indicat aceiași adresă de domiciliu la care a fost citat de către instanța de

judecată, fapt ce denotă rea-credința acestuia de la eschivarea recepționării citațiilor.

5

De altfel, Alexandr Bruma nu a prezentat probe ce ar dovedi imposibilitatea

acestuia de a recepționa corespondența în perioada judecării cauzei în prima instanță.

În atare împrejurări, nu poate fi reținut argumentul invocat de către Alexandr

Bruma precum că, din motive întemeiate a omis termenul de declarare a apelului,

deoarece a luat cunoștință de hotărârea primei instanțe în data de 3 octombrie 2016,

de la executorul judecătoresc.

Sub acest aspect, instanța de recurs reiterează că termenul declarării apelului

începe a curge în ziua imediat următoare de la data pronunțării dispozitivului

hotărârii, dar nu de la comunicarea acestuia, indiferent de faptul dacă partea a fost

sau nu prezentă la pronunțare, iar în ultimul caz, legea acordă posibilitate părții de a

solicita repunerea în termenul de îndeplinire a actului de procedură conform art. 116

Cod de procedură civilă, dar numai la prezentarea probelor și motivelor întemeiate,

ceea ce în prezenta speță nu s-a constatat.

Așa fiind, cele relatate în ansamblu, denotă neîntemeinicia soluției instanței de

apel cu privire la repunerea apelului în termen, fiind cert stabilit că Alexandr Bruma,

nu a prezentat probe ce ar confirma omiterea din motive întemeiate a termenului de

declarare a apelului, motiv din care survin sancțiunile procedurale prevăzute de art.

10 alin. (1) Cod de procedură civilă, pentru subiectul obligat în raport procedural, în

caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum

și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că, instanța de apel prin încheierea din 15 decembrie

2016, neîntemeiat a repus în termen apelul declarat de către Alexandr Bruma, or,

argumentele invocate în susținerea cererii de repunere în termen a apelului sunt

nefondate.

Totodată, deși dispozivul încheierii din 15 decembrie 2016 a Curții de Apel

Chișinău, cuprinde mențiunea contestării cu recurs în termen de 15 zile de la

pronunțare, instanța de recurs menționează că prin prisma art. 116 alin. (5) Cod de

procedură civilă, încheierea prin care s-a făcut repunerea în termen nu se supune

recursului, respectiv legalitatea unei astfel de încheieri poate fi verificată odată cu

fondul.

La rândul său, repunerea neîntemeiată a apelului în termen și primirea acestui

spre examinare, duce inevitabil la casarea deciziei adoptată pe fond, or, în cazul

examinării unui astfel de apel, se va încălca principiul securității raporturilor

juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

În context, instanța de recurs amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a

Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu

orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța

europeană a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este

absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu

exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să

justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra

Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa

contra Spaniei), în carte înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este

o restricție ce guvernează accesul la justiție.

6

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat într-o

manieră certă interpretarea și aplicarea eronată de către instanța de apel a normelor

de drept procedural referitoare la temeiurile repunerii în termen a apelului declarat

de Alexandr Bruma și la termenul de declarare a apelului, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a admite recursul declarat de SRL ,,Targherius”, a casa încheierea din 15

decembrie 2016 și decizia din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu

emiterea unei decizii sub formă de încheiere prin care a respinge cererea privind

repunerea în termenul de declarare a apelului și a restitui apelul declarat ca fiind

depus în afara termenului legal.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. g), art. 445 alin. (3) Cod de procedură

civilă Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată

,,Targherius”.

Se casează încheierea din 15 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău și

decizia din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea

de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Targherius”

împotriva lui Alexandr Bruma cu privire la încasarea datoriei, penalității și

cheltuielilor de judecată, cu pronunțarea unei decizii sub formă de încheiere prin

care:

Se respinge cererea lui Alexandr Bruma cu privire la repunerea în termenul

de declarare a apelului.

Se restituie apelul declarat de Alexandr Bruma împotriva hotărârii din 24 iunie

2016 a Judecătoriei Centru municipiul Chișinău, ca fiind depus în afara termenului

legal.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva

7