2ra-708/19 — stabilirea domiciliului copilului minor, incasarea pensiei de intretinere a copilului minor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- stabilirea domiciliului copilului minor, incasarea pensiei de intretinere a copilului minor
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-708/19 — stabilirea domiciliului copilului minor, incasarea pensiei de intretinere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.2ra-708/2019
Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (I. Cotea)
Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (N. Bondarenco, S. Pilipenco, R. Petrov)
Î N C H E I E R E
15 mai 2019 mun.Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de Aliona Tanas, reprezentată
de avocatul Galina Reșulschi,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Tanas
împotriva lui Maxim Cavruc privind stabilirea domiciliului copilului minor,
încasarea pensiei de întreținere a copilului minor,
împotriva deciziei din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul,
c o n s t a t ă :
La 16 ianuarie 2018 Aliona Tanas a adresat cerere de chemare în judecată
împotriva lui Maxim Cavruc privind stabilirea locului de trai a copilului minor,
încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor XXX, născut la XXX, în
mărime de 1000 lei lunar din data depunerii cererii de chemare în judecată și pînă
la atingerea majoratului, cît și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că Maxim Cavruc este fostul ei
concubin. Din concubinaj cu pîrîtul la XXX s-a născut copilul XXX.
A susținut că reieșind din faptul că pîrîtul deseori este plecat peste hotarele țării
și nu acordă ajutor material pentru întreținerea copilului solicită încasarea pensiei
pentru întreținerea copilului în mărime de 1000 lei lunar.
Avînd condiții bune de trai pentru creșterea și dezvoltarea copilului, cît și
reieșind din atașamentul copilului față de ea solicită și determinarea domiciliului
copilului minor cu ea.
A indicat că la 11 ianuarie 2018 de Judecătoria Cahul, a fost eliberată
ordonanță de protecție în privința sa ca victimă a violenței în familie, cu
următoarele măsuri de protecție: Maxim Cavruc să nu se apropie de bunul imobil
unde dînsa locuiește, să stea departe de ea la o distanță de 100 metri și să nu
contacteze cu ea. Măsurile de protecție sau aplicat pe termen de 3 luni.
1
Prin hotărîrea din 22 iunie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, s-a admis
cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Tanas împotriva lui Maxim
Cavruc privind stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de
întreținere a copilului minor.
S-a stabilit domiciliul copilului minor XXX, născut la XXX, cu mama Aliona
Tanas.
S-a încasat de la Maxim Cavruc, născut la XXX, originar din s.Baurci
Moldoveni, r-ul Cahul în beneficiul Alionei Tanas, născută la XXX, pensia pentru
întreținerea copilului minor XXX, născut la XXX, în cuantum de 850 lei lunar
începând cu data de 16 ianuarie 2018 pînă la atingerea majoratului copilului.
S-a încasat de la Maxim Cavruc în beneficiul statului taxa de stat în sumă de
306 lei.
S-a respins cerința reclamantei cu privire la compensarea cheltuielilor de
judecată.
Prin decizia din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul, s-a admis apelul
declarat de avocatul Galina Reșulschi în interesele Alionei Tanas.
S-a casat parțial hotărîrea din 22 iunie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul
Central, în partea respingerii cerinței reclamantei Aliona Tanas cu privire la
compensarea cheltuielilor judiciare, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare
în judecată depusă de Aliona Tanas împotriva lui Maxim Cavruc privind stabilirea
domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, cu
rejudecarea pricinii și pronunțarea unei noi hotărîri în această parte, după cum
urmează:
S-a încasat din contul lui Maxim Cavruc în beneficiul Alionei Tanas
cheltuielile de judecată suportate pentru achitarea taxei de stat în sumă de 100 lei și
pentru asistența juridică în mărime de 1500 lei.
În rest, hotărîrea din 22 iunie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, s-a
menținut.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că prima instanță a constatat și
a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii în ce
privește faptul stabilirii domiciliului copilului minor cu mama, Aliona Tanas cît și
încasarea de la Maxim Cavruc a pensiei pentru întreținerea copilului minor XXX
în cuantum de 850 lei lunar, însă cerința privind compensarea cheltuielilor
judiciare neîntemeiat a fost respinsă.
A constatat că concluzia primei instanțe privind respingerea pretenției de
compensare a cheltuielilor de asistență juridică și a taxei de stat este greșită,
rezultată din aprecierea incorectă a materialului probator propus de părți în raport
cu prevederile legale aplicabile raportului juridic în litigiu or, potrivit ordinului de
plată nr.777951 din 15 ianuarie 2018, Aliona Tanas a achitat CA „Reșulschi
Galina” suma de 3000 lei pentru asistența juridică.
A stabilit că avocatul Galina Reșulschi a participat la 2 ședințe de judecată în
prima instanță astfel, ținînd cont de necesitatea și rezonabilitatea cheltuielilor
pentru asistență juridică, complexitatea cazului, v-a încasa din contul lui Maxim
Cavruc suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, suma care este
reală, necesară și rezonabilă.
La 24 ianuarie 2019 Aliona Tanas, reprezentată de avocatul Galina Reșulschi,
a declarat recurs împotriva deciziei din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cahul,
2
solicitând casarea parțială a deciziei instanței de apel cu încasarea cheltuielilor de
asistență juridică în mărime de 1500 lei.
A indicat drept temei de declarare a recursului prevederile art.432 alin.(2),
lit.c) Cod de procedură civilă.
În susținerea recursului a menționat că prima instanță prin faptul admiterii
cererii de chemare în judecată și respingerea cerinței privind încasarea cheltuielilor
de judecată de la pîrît a admis o ingerință în dreptul reclamantei la apărare prevăzut
de Constituție.
A susținut că la evaluarea, determinarea cuantumului compensației acordate,
instanța de judecată pentru a face o apreciere corectă urma să țină cont de timpul și
munca depusă de avocat, aportul avocatului la soluționarea cauzei, rezultatul
obținut or, potrivit Recomandării Uniunii Avocaților cu privire la cuantumul
onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor
de asistență juridică, onorariul de 3000 lei este rezonabil cauzei, necesar pentru
examinarea și reprezentarea intereselor reclamantei.
A indicat că instanța de apel greșit a ajuns la concluzia de a încasa din contul
pîrîtului în beneficiul reclamantei a sumei de 1600 lei ce constau din 100 lei taxa
de stat și 1500 lei cheltuieli de asistență juridică or, potrivit materialelor cauzei se
atestă faptul existenței bonului de plată, a muncii depuse de avocat și necesitatea
participării ultimului pentru întocmirea și depunerea cererii de chemare în judecată,
participarea în ședințele de judecată și depunerea apelului.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 29 noiembrie 2018 a Curții
de Apel Cahul a fost contestată cu recurs de către Aliona Tanas, reprezentată de
avocatul Galina Reșulschi, la 24 ianuarie 2019 în termenul stabilit la art.434 alin.
(1) Cod de procedură civilă.
În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,
admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin.(2).
Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Aliona Tanas, reprezentată de
avocatul Galina Reșulschi, este inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți
la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
3
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi
putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,
sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Aliona Tanas, reprezentată de
avocatul Galina Reșulschi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.
(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu
soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept
procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a
fi respins.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a
are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în
verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale
din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
4
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură
civilă, însă din recursurile declarate nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de
apreciere a probelor.
Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art.
6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația
de a motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în
cauză (a se vedea inter alia, Helle vs Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55;
Hansen vs Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74). De fapt în concepția
instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei
instanțe de recurs, care întemeindu-se pe dispozițiile legale specificate, respinge un
recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a constatat în cazul de față (a
se vedea, mutatis mutandis, Papaioannou vs Grecia, 2 iunie 2016, parag.45 sau
Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Aliona Tanas, reprezentată de avocatul
Galina Reșulschi.
În conformitate cu art.art. 270, 433 lit.a), 440 alin. (1) Cod de procedură
civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Aliona Tanas, reprezentată de
avocatul Galina Reșulschi.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
5