3ra-615/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-615/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-615/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: N. Mămăligă)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu)
Î N C H E I E R E
15 mai 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Nicolae Craiu
Tamara Chișca-Doneva
examinând admisibilitatea recursului depus de Elena Doțeac reprezentată de
avocatul Lilia Berladean,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Elena Doțeac împotriva Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei și
Agenției Naționale Asistență Socială cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul declarat de Elena Doțeac și a fost menținută hotărârea din 11 iulie
2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
c o n s t a t ă:
La 11 august 2017 Elena Doțeac a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Fondului Republican
de Susținere a Populației cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii a indicat că la 7 septembrie 2016, în Irlanda de Nord,
orașul Naas, regiunea Kildare, a decedat soțul ei Alexandru Doțeac, care de mai mult
timp suferea de o boală incurabilă, motiv pentru care au fost nevoiți să se stabilească
temporar cu traiul în țara respectivă.
A menționat că până la decesul soțului au fost nevoiți să închirieze un spațiu
locativ în regiunea dată, pentru a avea posibilitate să fie prezenți la investigațiile
soțului, care erau destul de frecvente, însă locuința de bază a rămas în raionul xxxxx
satul xxxxx.
A relatat că în baza autorizației din 9 septembrie 2016 eliberate de Ambasada
Republicii Moldova în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a fost
posibilă transportarea corpului neînsuflețit al soțului în Republica Moldova, la locul
de baștină unde și a fost înmormântat.
A susținut că în acest scop a cheltuit suma de 1 196 de euro pentru transportul
aerian, iar datorită faptului că se afla într-o stare grea, de efectuarea achitărilor s-a
ocupat finul lor de cununie.
Totodată, pe lângă cheltuielile de transport a fost necesar să suporte și cheltuieli
legate de repatrierea defunctului în sumă de 4 300 euro.
Având în vedere cheltuielile suportate, s-a adresat la Casa Teritorială Florești
cu cerere privind obținerea unui ajutor material din fondurile de susținere socială a
1
populației, care însă a remis cererea spre examinare Fondului Republican de
Susținere Socială a Populației.
Astfel, în urma examinării cererii, la 16 decembrie 2016 Consiliul de
administrare al Fondului Republican de Susținere Socială a Populației prin procesul-
verbal nr.16 din 16 decembrie 2017 i-a refuzat în satisfacerea solicitărilor.
Despre refuzul în acordarea ajutorului material i-a fost comunicat prin
scrisoarea nr.AP-3630 din 2 ianuarie 2017.
Din motiv că la scrisoarea expediată nu a fost anexat procesul-verbal nr.16 din
16 decembrie 2017, prin cererea nr.07 din 12 iulie 2017 a solicitat eliberarea copiei
autentificate a procesului-verbal.
La 24 iulie 2017 a recepționat copia procesului-verbal nr.16 din 16 decembrie
2017, din conținutul căruia rezultă că drept temei de refuz în satisfacerea cererii s-
au invocat prevederile pct. 3-4 al Regulamentului privind distribuirea ajutorului
material din mijloacele Fondului republican și fondurilor locale de susținere socială
a populației și modul de încasare a plăților în aceste fonduri, anexa nr.1 la Hotărârea
Guvernului nr.1083 din 26 octombrie 2000 și pct. 2 al Regulamentului privind
stabilirea cuantumului ajutorului material pentru compensarea cheltuielilor
suportate la transportarea la baștină a corpului neînsuflețit al rudei decedate peste
hotarele țării din fondurile de susținere socială a populației.
Recamanta a menționat că toate cheltuielile de repatriere au fost achitate de
către ea, însă datorită stării în care se afla, de achitările necesare s-a ocupat finul de
cununie Igor Condrea, din care considerente documentul de transport aerian este pe
numele lui, însă acesta a depus o declarație notarială prin care a explicat faptul că
sumele de bani le-a suportat soția decedatului.
A considerat că în temeiul prevederilor pct.4, 8 și pct. 11 din Regulamentul
privind distribuirea ajutorului material din mijloacele Fondului republican și
fondurilor locale de susținere socială a populației și modul de încasare a plăților în
aceste fonduri, este în drept de a beneficia de acordarea ajutorului material pentru
compensarea cheltuielilor suportate la transportarea la baștină a corpului neînsuflețit
al soțului decedat peste hotarele țării și a cheltuielilor legate de repatrierea cadavrului
în Republica Moldova.
În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile pe prevederile art. 16 din Legea
contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.
A solicitat recunoașterea ilegalității refuzului Fondului Republican de
Susținere Socială a Populației în acordarea ajutorului material, aprobat prin
procesul-verbal al ședinței Consiliului de administrare nr.16 din 16 decembrie 2016,
obligarea de a accepta cererea cu privire la acordarea ajutorului material pentru
compensarea cheltuielilor suportate la transportarea la baștină a corpului neînsuflețit
al soțului, decedat peste hotarele țării în sumă de 1 196,53 euro și cheltuielilor legate
de repatrierea cadavrului în Republica Moldova în mărime de 4 300 euro, precum și
încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 22 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost
înlocuit pârâtul Fondul Republican de Susținere Socială a Populației cu succesorul
în drepturi Agenția Națională de Asistență Socială.
Prin hotărârea din 11 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea
de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.
2
La 8 august 2018 Elena Doțeac a declarat apel împotriva hotărârii din 11 iulie
2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Prin decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de Elena Doțeac și a fost menținută hotărârea din 11 iulie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel, instanța de apel și-a întemeiat soluția pe prevederile art.
1 alin. (2), art. 3 alin. (2), art. 14 alin. (1), art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului
administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, art. 1 din Legea fondului republican și
a fondurilor locale de susținere socială a populației nr. 827-XIV din 18 februarie
2000, pct. 2-6, pct. 11 și pct. 16 al Regulamentului privind distribuirea ajutorului
material din mijloacele Fondului republican și fondurilor locale de susținere socială
a populației și modul de încasare a plăților în aceste fonduri.
În contextul normelor enunțate, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată
concluzia primei instanțe referitoare la respingerea cererii de chemare în judecată,
întrucât lipsește temei legal pentru obligarea Agenției Naționale Asistență Socială
de a accepta cererea depusă de Elena Doțeac cu privire la acordarea ajutorului
material pentru compensarea cheltuielilor suportate la transportarea la baștină a
corpului neînsuflețit al soțului decedat peste hotarele țării.
La fel, instanța de apel a reținut că Elena Doțeac la depunererea cererii nu a
prezentat acte și documente justificative conform prevederilor enunțate, ce ar
confirma dreptul de a obține ajutorul material solicitat.
În consecință, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere
obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele
care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept
material și procedural.
La 21 martie 2019 Elena Doțeac reprezentată de avocatul Lilia Berladean, a
declarat recurs împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate
eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin
circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.
A menționat că a prezentat întreg pachetul de acte ce confirmă temeiurile de
fapt a solicitării sale, însă instanțele de judecată nu au specificat care anume acte nu
au fost prezentate, rezumându-se la o generalizare abstractă.
Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii
înaintate.
Completul reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii
contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.
Prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ
al Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră
în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a
prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10
februarie 2000.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
3
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la
intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din
aceeași normă legală, Completul va examina admisibilitatea cererii de recurs prin
prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta
procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a
Codului administrativ.
În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 29 ianuarie 2019.
Astfel, recursul declarat la 21 martie 2019, este în termen.
Examinând temeiurile recursului depus de Elena Doțeac reprezentată de
avocatul Lilia Berladean, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Elena Doțeac reprezentată
de avocatul Lilia Berladean, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.
(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv
nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
4
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor
procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,
instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de
fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate
de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,
nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
declara inadmisibil recursul depus de Elena Doțeac reprezentată de avocatul Lilia
Berladean.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270, 433 lit. a), 440
alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Elena Doțeac reprezentată de avocatul Lilia Berladean, se
declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Nicolae Craiu
Tamara Chișca-Doneva
5