3ra-269/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-269/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: I.Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, V. Cotorobai, M. Anton)

Î N C H E I E R E

13 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Evelina Tudoreanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Evelina

Tudoreanu împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al

Republicii Moldova și Comisiei Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

a Republicii Moldova, instituită prin dispoziția nr. 66d din 21 februarie 2018 cu

privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către Evelina Tudoreanu și a fost menținută

hotărârea din 3 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 2 mai 2018, Evelina Tudoreanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Comisiei

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, instituită prin dispoziția nr. 66d

din 21 februarie 2018 cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că 16 noiembrie 2017, în baza Legii

cu privire la informație, a solicitat Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale emiterea unui act, referitor la erorile medicale de tratament, diagnostic și

etică, admise în cazul său, de către specialiștii ORL din Moldova, însă nu a primit

răspuns.

A indicat că Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a continuat să

se eschiveze de la emiterea actului solicitat, însă la 16 ianuarie 2018, juristul

autorității publice centrale, prin scrisoarea expediată, a negat în mod nemotivat

posibilitatea creării unei Comisii de specialitate.

Reclamanta a susținut că la 1 februarie 2018 a fost creată Comisia

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a Republicii Moldova, condusă

de Andrei Antohi, fiul medicului Ion Antohi, care i-a făcut transplantul de os străin

în anul 1995 fără acordul său și a considerat că constituie un conflict de interese,

solicitând în acest sens, schimbarea componenței Comisiei la 12 februarie 2018.

1

Ulterior, la 21 februarie 2018, a fost formată o altă comisie, printre membrii

căreia se regăsea și Sergiu Vetricean, care o consultase anterior, iar la 26 februarie

2018, a fost anunțată telefonic că trebuie să se spitalizeze pentru câteva zile pentru

a fi examinată, deși, în adeverințele sale din anul 2010 și 2013, medicul Sergiu

Vetricean a recunoscut incapacitatea sistemului medical moldovenesc de ai ajuta la

această etapă, îndreptând-o la un tratament chirurgical, la urechea dreaptă

neoperată, cu punga de retracție, peste hotare.

Evelina Tudoreanu a relatat că fiind în imposibilitate de a se deplasa, totuși și-

a arătat disponibilitatea pentru a fi consultată la domiciliu, deși, solicitase

evaluarea respectării algoritmului de tratament ORL în cazul său și nu evaluarea

stării sale actuale.

A afirmat că medicul Sergiu Vetricean o examinase deja, iar diagnosticul nu

putea să evolueze spre bine la ambele organe ale auzului.

Reclamanta a menționat că la 12 martie 2018, a fost consultată la domiciliu,

de medicul Alexandru Sandul la ambele urechi, în prezența celorlalți membri ai

Comisiei, iar la fiecare întrebare sau plângere a sa, a fost tratată cu desconsiderare,

spunându-i că fiind pacient, nu cunoaște și nu înțelege subtilitățile medicinei, și că

medicul decide referitor la tratamentul prescris, fără a-i explica sau a-i cere acordul

ei, iar consecințele nefaste pot apărea doar din cauza pacientului.

La fel, a menționat că după mai multe insistențe telefonice, la 6 aprilie 2018,

pârâtul i-a eliberat Nota informativă, care a denigrat-o ca persoană și ca pacient,

dar și conține contradicții în stabilirea diagnozei.

Reclamanta a considerat că a fost omisă diagnoza la urechea dreaptă

neoperată, stabilită anterior de către medicul Sergiu Vetricean în anii 2010 și 2013,

însă maladia nu a fost tratată, dar a progresat, necesitând transplant de timpan și

oscioare peste hotare.

A mai considerat că diagnoza la urechea stângă (operată de șase ori) a fost

stabilită în Nota informativă ca XXXX, deși, conform adeverinței medicului Ion

Antohi, este XXXX.

Evelina Tudoreanu a solicitat anularea Notei informative a Comisiei

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a Republicii Moldova, instituită

prin dispoziția nr. 66d din 21 februarie 2018, emiterea actului administrativ, care să

conțină constatarea erorilor medicale și tratamentul necorespunzător comise față de

cazul său și repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 3 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

cererea de chemare în judecată depusă de către Evelina Tudoreanu împotriva

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova și

Comisiei Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a Republicii Moldova,

instituită prin dispoziția nr. 66d din 21 februarie 2018 cu privire la contestarea

actului administrativ, a fost respinsă.

La 17 octombrie 2018, Evelina Tudoreanu a declarat apel împotriva hotărârii

din 3 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Evelina Tudoreanu și a fost menținută hotărârea din 3

octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

2

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut prevederile art. 8 alin. (1), (2),

9 alin. (1), (2), 10 alin. (1), 11, 14 alin. (1), 1422 alin. (1), (2) și 1423 alin. (1), (2)

ale Codului civil, art. 20, 34, 52 și 53 din Constituție, art. 1 alin. (1), 4 alin. (1), 5

alin. (1), (2) lit. c), 6 alin. (1), 10 alin. (1), (2), 11 alin. (1) și 16 alin. (1) ale Legii

privind accesul la informație, precum și pct. 5 și 6 ale Regulamentului de

organizare și funcționare a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 694 din 30 august 2017.

Cu referire la nomele citate și în raport cu materialele cauzei, instanța de apel

a reținut că Evelina Tudoreanu adresându-se cu cerere prealabilă autorității publice

centrale, a solicitat constatarea abaterilor la stabilirea diagnosticului,

investigațiilor, tratamentului și eticii a specialiștilor ORL din Moldova, prin

dispoziția nr. 66d din 21 februarie 2018, a fost instituită Comisia, cu participarea

specialiștilor calificați în domeniul otorinolaringologiei.

Sub acest aspect, instanța de apel a constatat că cerințele formulate de

reclamantă-apelantă prin prisma Legii cu privire la accesul la informație, în ceea ce

privește eliberarea actului administrativ, care să conțină constatarea erorilor

medicale și tratamentul necorespunzător comise față de cazul său, nu cad sub

incidența prevederilor normei respective, or, mecanismul de protecție urmează a fi

implementat doar în raport cu cadrul legal existent.

Mai mult, și cerința referitoare la anularea actului pretins de a fi de natură

administrativă, cu emiterea unui nou act administrativ, prin care să fie constatate

abaterile de diagnostic, investigație, tratament și etică ale specialiștilor ORL din

Moldova, care i-au afectat sănătatea, nu cad sub incidența Legii privind accesul la

informație.

Cu privire la repararea prejudiciului moral, Curtea de Apel Chișinău a stabilit

că această cerință urmează a fi respinsă, or, cerința este subsecventă celei de bază,

cu privire la constatarea abaterilor de diagnostic, investigație, tratament și etică ale

specialiștilor ORL din Moldova.

Finalmente, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat ca fiind corectă

expunerea primei instanțe referitor la netemeinici acțiunii Evelinei Tudoreanu, or,

furnizorul de informații este obligat să elibereze informația solicitantului doar în

condițiile strict stabilite de lege, or, la caz, autoritatea publică centrală, nu este

furnizor de informații, care ar prelucra datele solicitate de reclamantă-apelantă.

În aceiași ordine de idei, instanța de apel a remarcat că Evelinei Tudoreanu nu

i-a fost îngrădit dreptul de acces la informație, or, cele invocate de ultima nu

constituie obiect al protecției prevăzute de Legea privind accesul la informație.

La 17 ianuarie 2019, Evelina Tudoreanu a declarat recurs împotriva deciziei

din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și pasibilă de casare.

Recurenta a menționat că la adoptarea deciziei, instanța ierarhic inferioară

incorect a stabilit că Nota informativă contestată, ar fi un act pretins de natură

administrativă și nu ar produce efecte juridice, deși, actul respectiv corespunde

termenului de act administrativ individual prevăzut de Legea contenciosului

administrativ.

3

A relatat recurenta că organul auzului, din anul 2004 nu supurează deloc, ceea

ce demonstrează vinovăția medicilor ORL din RM, or, conform adeverinței din or.

Kiev, Ucraina a fost notată diagnoza reală, și anume, XXXX, dar nu XXXX, cum

se indică în Nota informativă a Comisiei Ministerului Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale a Republicii Moldova, instituită prin dispoziția nr. 66d din 21

februarie 2018.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a cererii de

chemare în judecată.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 29 noiembrie 2018,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 17 ianuarie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursul declarat de către Evelina Tudoreanu în raport

cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Evelina Tudoreanu, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

4

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Evelina Tudoreanu.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Evelina Tudoreanu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

5