2ra-733/19 — Recunoasterea dreptului de proprietate

Dosarul nr.2ra-733/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, judecător: M. Gandrabur Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: E. Clim, O. Cojocaru, B. Bîrca ÎNCHEIERE 15 mai 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova examinând recursul declarat de Irina Șveț și Tatiana Șveț, reprezentată de avocatul Elena Gorea, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Irinei și Tatianei Șveț către Primăria com. Tohatin, intervenient accesoriu Consiliul com. Tohatin, cu privire la recunoașterea dreptului la privatizare, eliberarea acordului la privatizarea spațiului locativ și recunoașterea imobilelor ca spațiu locativ, împotriva deciziei din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Primăria com.

Tohatin împotriva hotărârii din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana de admitere a acțiunii, c o n s t a t ă: La 18 decembrie 2017, Irina și Tatiana Șveț, prin intermediul avocatului Gorea Elena, au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei com. Tohatin, intervenient accesoriu Consiliul com. Tohatin, prin care au solicitat recunoașterea dreptului la privatizarea spațiului locativ în care locuiesc și obligarea Primăriei com. Tohatin să dea acordul la privatizarea spațiului locativ în care acestea locuiesc la moment și recunoașterea ca spațiu locativ a încăperilor cu nr. 8,9,10,11 și 12, amplasate în imobilul situat pe adresa str. XXX, (conform planului construcției, data perfectării 19 martie 2010), dobândit de familia Șveț în anul 1989, conform procesului-verbal nr. 3 a Comitetului Executiv Tohatin.

În motivarea acțiunii au indicat că, în temeiul protocolului nr. 3 al comitetului executiv Tohatin din 16 martie 1989, s-a decis eliberarea lui Șveț Ivan (Ion) a ordinului de repartiție cu dreptul de administrare și folosință a spațiului locativ situat pe adresa str. XXX, în calitate de muncitor în sovhozul „Dolina-Roz”. Astfel, s-a eliberat ordinul de repartiție pe numele chiriașului principal Șveț Ivan, fiind incluși ca membri ai familiei, soția Șveț Irina și copii XXX. Conform planului construcției cu nr. cadastral XXX, situată în XXX, familia Șveț administrează și folosește încăperile cu nr. 8,9,10,11,12 cu suprafața de 48,1 m2, respectiv și o jumătate de teren de pe lângă casă, începând cu perioada anilor 1989 și până în prezent.

Împreună cu copii, după decesul soțului Șveț Ivan (eveniment survenit la 30.10.2009), au continuat să locuiască până în prezent în spațiul locativ aflat pe adresa str. XXX, cu nr. cadastral XXX, iar conform înscrisurilor din registrul bunurilor imobile, imobilul enunțat aparține Primăriei Tohatin, mun. Chișinău din 21 octombrie 2010 și deține nr. cadastral XXX. La momentul decesului lui Ivan Șveț, Irina Șveț își ispășea pedeapsa în locurile de detenție, iar casa a rămas fără supraveghere. De nenumărate ori, din penitenciar, a solicitat Primăriei Tohatin să-i permită dreptul la privatizare, însă fără succes. Când s-a reîntors după ispășirea pedepsei, la 05 iunie 2017, a găsit casa într-un dezastru.

De către consăteni a fost informată, precum că autoritatea publică locală intenționează să înstrăineze imobilul în cauză și, respectiv, pentru soluționarea litigiului a apelat la organele de resort care i-au comunicat că imobilul se află în stare deplorabilă și terenul de pe lângă locuință a fost îngrădit din mijloacele finanțate de la bugetul autorității publice locale, în scopul interzicerii accesului persoanelor străine pe teritoriu. Întru realizarea dreptului la privatizarea spațiului locativ în care locuiesc, în perioada anilor 2010-2017, de către reclamanți au fost întreprinse acțiuni în acest sens, solicitând transmiterea încăperilor în care aceștia locuiesc în proprietate privată, dar sub diferite pretexte neîntemeiate primăria refuza.

Un motiv este că spațiul locativ este în stare nesatisfăcătoare pentru trai și necesită reparație, mai mult ca atât, acest spațiu se află în același imobil, care conform datelor cadastrale are un alt mod de folosință decât cel locativ, din care considerente li s-a refuzat eliberarea actelor pentru privatizare. În susținerea opiniei cu privire la respingerea cererii de acordare a dreptului la privatizare, pârâtul a invocat că locuințele la care pretind reclamanții nu au statut de spațiu locativ și nu pot fi supuse privatizării.

Din momentul instalării reclamanților în spațiul locativ litigios și până în prezent, aceștia au efectuat reparații curente, capitale, îmbunătățiri esențiale cu acordul Primăriei Tohatin, precum și achitau regulat plățile pentru serviciile comunale consumate, iar aceste acțiuni cât și acțiunile concludente ale Primăriei de-a lungul anilor au manifestat o speranță legitimă și rezonabilă cu privire la folosirea spațiului locativ și corespunzător privatizării spațiului locativ în cauză. Din informația eliberată de Agenția Servicii Publice se confirmă că Șveț Ivan a avut viza de domiciliu în spațiul locativ situat pe adresa str. XXX din 29 martie 1984 și până la 10 decembrie 2009, fiind radiat din evidentă cu motivul „deces”.

Tatiana Șveț este înregistrată la domiciliu pe adresa indicată, începând cu 03 octombrie 2003 și până în prezent, fapt ce confirmă dreptul de folosință al reclamanților. Suplimentar au indicat că, familia Sveț s-a instalat în imobilul litigios care avea statut de spațiu locativ, iar autoritatea publică locată ilegal și fără nici un temei juridic a modificat modul de folosință a imobilului, a ½ din construcția de pe terenul cu nr. cadastral XXX, privându-i în așa fel de dreptul la spațiul locativ. Prin hotărârea din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, acțiunea a fost admisă. S-a recunoscut ca spațiu locativ - încăperile cu numerele 8,9,10,11,12 din imobilul cu numărul cadastral XXX, situat în XXX, conform planului (releveul) construcției întocmit la 19 martie 2010 de către ÎS „Cadastru” filiala OCT Chișinău.

S-a recunoscut reclamanților Irina și Tatiana Șveț dreptul la privatizarea încăperilor cu numerele 8,9,10,11 și 12 din imobilul cu numărul cadastral XXX, situat în XXX, conform planului (releveul) construcției întocmit la 19 martie 2010 de către ÎS „Cadastru” filiala OCT Chișinău. S-a obligat Primăria com. Tohatin să dea acordul reclamanților Irina și Tatiana Șveț la privatizarea încăperilor cu numerele 8,9,19,11 și 12 din imobilul cu numărul cadastral XXX conform planului (releveul) construcției întocmit la 19 martie 2010 de către ÎS „Cadastru” filiala OCT Chișinău. La 23 iulie 2018, reprezentantul Primăriei com. Tohatin, Vasile Braghiș, a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 26 iunie 2018, cu adoptarea unei hotărâri noi, prin care să fie respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Primăria com. Tohatin, casată hotărârea primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. În justificarea soluției instanța de apel a indicat că, recunoscând ca spațiu locativ încăperile cu numerele 8,9,19,11 și 12 din planul construcției date, amplasat în imobilul cu nr. cadastral XXX, situat în XXX, prima instanța nu a făcut trimitere la niciun act normativ, care i-ar fi acordat astfel de împuterniciri. Modalitatea de schimbare a destinației construcției este reglementată de Regulamentul privind autorizarea funcționării și schimbării destinației construcțiilor și încăperilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 306 din 30.03.200, potrivit căruia, schimbarea destinației construcțiilor și încăperilor este de competența consiliului local.

Din conținutul pct. 3 și 18 din acest Regulament reiese că, autorizația de schimbare a destinației este de competența autorităților administrației publice locale. Și întrebarea de schimbare a destinației o poate ridica doar persoana deținătoare a titlului de proprietate asupra construcțiilor (pct. 19 din același Regulament). Din considerentele menționate, instanța de apel a considerat că, la admiterea acestui capăt de cerere, prima instanță a aplicat eronat normele de drept material. La 17.09.2019, Irina Șveț și Tatiana Șveț, reprezentată de avocatul Elena Gorea, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel. În motivarea recursului au indicat că instanța de apel la examinarea cauzei a aplicat eronat normele de drept material, concluziile expuse în decizia instanței de apel sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Astfel, au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 15 noiembrie 2018 și expediată pentru comunicare participanților la proces la 15 decembrie 2018 (f. d. 161), iar recursul a fost depus la 17 ianuarie 2019. Astfel, se constată că recurentele s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursul împotriva deciziei din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în termen.

La 03.05.2019, Primăria com. Tohatin și Consiliul com. Tohatin au depus referință la cererea de recurs, prin care au solicitat ca recursul să fie declarat inadmisibil. Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Irina Șveț și Tatiana Șveț, reprezentată de avocatul Elena Gorea, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Irina Șveț și Tatiana Șveț, reprezentată de avocatul Elena Gorea, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentelor cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentelor, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de către Irina Șveț și Tatiana Șveț, reprezentată de avocatul Elena Gorea. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Irina Șveț și Tatiana Șveț, reprezentată de avocatul Elena Gorea. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova