2ra-733/19 — Recunoasterea dreptului de proprietate

Dosarul nr.2ra-733/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, judecător: M. Gandrabur

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: E. Clim, O. Cojocaru, B. Bîrca

ÎNCHEIERE

15 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

examinând recursul declarat de Irina Șveț și Tatiana Șveț, reprezentată de

avocatul Elena Gorea,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Irinei și Tatianei

Șveț către Primăria com. Tohatin, intervenient accesoriu Consiliul com. Tohatin,

cu privire la recunoașterea dreptului la privatizare, eliberarea acordului la

privatizarea spațiului locativ și recunoașterea imobilelor ca spațiu locativ,

împotriva deciziei din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de Primăria com. Tohatin împotriva hotărârii din 26

iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana de admitere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 18 decembrie 2017, Irina și Tatiana Șveț, prin intermediul avocatului

Gorea Elena, au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei com.

Tohatin, intervenient accesoriu Consiliul com. Tohatin, prin care au solicitat

recunoașterea dreptului la privatizarea spațiului locativ în care locuiesc și obligarea

Primăriei com. Tohatin să dea acordul la privatizarea spațiului locativ în care

acestea locuiesc la moment și recunoașterea ca spațiu locativ a încăperilor cu nr.

8,9,10,11 și 12, amplasate în imobilul situat pe adresa str. XXX, (conform planului

construcției, data perfectării 19 martie 2010), dobândit de familia Șveț în anul

1989, conform procesului-verbal nr. 3 a Comitetului Executiv Tohatin.

În motivarea acțiunii au indicat că, în temeiul protocolului nr. 3 al comitetului

executiv Tohatin din 16 martie 1989, s-a decis eliberarea lui Șveț Ivan (Ion) a

ordinului de repartiție cu dreptul de administrare și folosință a spațiului locativ

situat pe adresa str. XXX, în calitate de muncitor în sovhozul „Dolina-Roz”.

Astfel, s-a eliberat ordinul de repartiție pe numele chiriașului principal Șveț Ivan,

fiind incluși ca membri ai familiei, soția Șveț Irina și copii XXX.

Conform planului construcției cu nr. cadastral XXX, situată în XXX, familia

Șveț administrează și folosește încăperile cu nr. 8,9,10,11,12 cu suprafața de 48,1

m2, respectiv și o jumătate de teren de pe lângă casă, începând cu perioada anilor

1989 și până în prezent.

Împreună cu copii, după decesul soțului Șveț Ivan (eveniment survenit la

30.10.2009), au continuat să locuiască până în prezent în spațiul locativ aflat pe

adresa str. XXX, cu nr. cadastral XXX, iar conform înscrisurilor din registrul

bunurilor imobile, imobilul enunțat aparține Primăriei Tohatin, mun. Chișinău din

21 octombrie 2010 și deține nr. cadastral XXX.

La momentul decesului lui Ivan Șveț, Irina Șveț își ispășea pedeapsa în

locurile de detenție, iar casa a rămas fără supraveghere. De nenumărate ori, din

penitenciar, a solicitat Primăriei Tohatin să-i permită dreptul la privatizare, însă

fără succes. Când s-a reîntors după ispășirea pedepsei, la 05 iunie 2017, a găsit

casa într-un dezastru.

De către consăteni a fost informată, precum că autoritatea publică locală

intenționează să înstrăineze imobilul în cauză și, respectiv, pentru soluționarea

litigiului a apelat la organele de resort care i-au comunicat că imobilul se află în

stare deplorabilă și terenul de pe lângă locuință a fost îngrădit din mijloacele

finanțate de la bugetul autorității publice locale, în scopul interzicerii accesului

persoanelor străine pe teritoriu.

Întru realizarea dreptului la privatizarea spațiului locativ în care locuiesc, în

perioada anilor 2010-2017, de către reclamanți au fost întreprinse acțiuni în acest

sens, solicitând transmiterea încăperilor în care aceștia locuiesc în proprietate

privată, dar sub diferite pretexte neîntemeiate primăria refuza. Un motiv este că

spațiul locativ este în stare nesatisfăcătoare pentru trai și necesită reparație, mai

mult ca atât, acest spațiu se află în același imobil, care conform datelor cadastrale

are un alt mod de folosință decât cel locativ, din care considerente li s-a refuzat

eliberarea actelor pentru privatizare.

În susținerea opiniei cu privire la respingerea cererii de acordare a dreptului la

privatizare, pârâtul a invocat că locuințele la care pretind reclamanții nu au statut

de spațiu locativ și nu pot fi supuse privatizării.

Din momentul instalării reclamanților în spațiul locativ litigios și până în

prezent, aceștia au efectuat reparații curente, capitale, îmbunătățiri esențiale cu

acordul Primăriei Tohatin, precum și achitau regulat plățile pentru serviciile

comunale consumate, iar aceste acțiuni cât și acțiunile concludente ale Primăriei

de-a lungul anilor au manifestat o speranță legitimă și rezonabilă cu privire la

folosirea spațiului locativ și corespunzător privatizării spațiului locativ în cauză.

Din informația eliberată de Agenția Servicii Publice se confirmă că Șveț Ivan

a avut viza de domiciliu în spațiul locativ situat pe adresa str. XXX din 29 martie

1984 și până la 10 decembrie 2009, fiind radiat din evidentă cu motivul „deces”.

Tatiana Șveț este înregistrată la domiciliu pe adresa indicată, începând cu 03

octombrie 2003 și până în prezent, fapt ce confirmă dreptul de folosință al

reclamanților.

Suplimentar au indicat că, familia Sveț s-a instalat în imobilul litigios care

avea statut de spațiu locativ, iar autoritatea publică locată ilegal și fără nici un

temei juridic a modificat modul de folosință a imobilului, a ½ din construcția de pe

terenul cu nr. cadastral XXX, privându-i în așa fel de dreptul la spațiul locativ.

Prin hotărârea din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

acțiunea a fost admisă. S-a recunoscut ca spațiu locativ - încăperile cu numerele

8,9,10,11,12 din imobilul cu numărul cadastral XXX, situat în XXX, conform

planului (releveul) construcției întocmit la 19 martie 2010 de către ÎS „Cadastru”

filiala OCT Chișinău. S-a recunoscut reclamanților Irina și Tatiana Șveț dreptul la

privatizarea încăperilor cu numerele 8,9,10,11 și 12 din imobilul cu numărul

cadastral XXX, situat în XXX, conform planului (releveul) construcției întocmit la

19 martie 2010 de către ÎS „Cadastru” filiala OCT Chișinău. S-a obligat Primăria

com. Tohatin să dea acordul reclamanților Irina și Tatiana Șveț la privatizarea

încăperilor cu numerele 8,9,19,11 și 12 din imobilul cu numărul cadastral XXX

conform planului (releveul) construcției întocmit la 19 martie 2010 de către ÎS

„Cadastru” filiala OCT Chișinău.

La 23 iulie 2018, reprezentantul Primăriei com. Tohatin, Vasile Braghiș, a

depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 26 iunie 2018, cu

adoptarea unei hotărâri noi, prin care să fie respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Primăria com. Tohatin, casată hotărârea primei instanțe și

pronunțată o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

În justificarea soluției instanța de apel a indicat că, recunoscând ca spațiu

locativ încăperile cu numerele 8,9,19,11 și 12 din planul construcției date, amplasat

în imobilul cu nr. cadastral XXX, situat în XXX, prima instanța nu a făcut trimitere

la niciun act normativ, care i-ar fi acordat astfel de împuterniciri.

Modalitatea de schimbare a destinației construcției este reglementată de

Regulamentul privind autorizarea funcționării și schimbării destinației

construcțiilor și încăperilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 306 din

30.03.200, potrivit căruia, schimbarea destinației construcțiilor și încăperilor este

de competența consiliului local.

Din conținutul pct. 3 și 18 din acest Regulament reiese că, autorizația de

schimbare a destinației este de competența autorităților administrației publice

locale. Și întrebarea de schimbare a destinației o poate ridica doar persoana

deținătoare a titlului de proprietate asupra construcțiilor (pct. 19 din același

Regulament).

Din considerentele menționate, instanța de apel a considerat că, la admiterea

acestui capăt de cerere, prima instanță a aplicat eronat normele de drept material.

La 17.09.2019, Irina Șveț și Tatiana Șveț, reprezentată de avocatul Elena

Gorea, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel.

În motivarea recursului au indicat că instanța de apel la examinarea cauzei a

aplicat eronat normele de drept material, concluziile expuse în decizia instanței de

apel sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Astfel, au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 15

noiembrie 2018 și expediată pentru comunicare participanților la proces la 15

decembrie 2018 (f. d. 161), iar recursul a fost depus la 17 ianuarie 2019. Astfel, se

constată că recurentele s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursul

împotriva deciziei din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în termen.

La 03.05.2019, Primăria com. Tohatin și Consiliul com. Tohatin au depus

referință la cererea de recurs, prin care au solicitat ca recursul să fie declarat

inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Irina

Șveț și Tatiana Șveț, reprezentată de avocatul Elena Gorea, neîntemeiat și care

urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Irina Șveț și Tatiana Șveț, reprezentată de

avocatul Elena Gorea, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot

fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care

se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentelor cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentelor, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs depusă de către Irina Șveț și Tatiana Șveț,

reprezentată de avocatul Elena Gorea.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Irina Șveț și Tatiana Șveț,

reprezentată de avocatul Elena Gorea.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova