2ra-720/19 — constatarea faptului încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare

2ra-720/19 — constatarea faptului încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-720/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. O.Cojocaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I.Muruianu, V.Negru, N.Budăi)

ÎNCHEIERE

24 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Serghei Serduni, reprezentat de către avocatul Gheorghe Postolachi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei

Serduni împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost admis apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a

fost casată hotărârea din 27 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani și pronunțată o hotărâre nouă, de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 11 ianuarie 2018, Serghei Serduni a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova (în continuare

Ministerul Justiției) cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea

cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că

anterior la 1 noiembrie 2013, într-un alt litigiu SRL ,,Termoactiv” a depus

împotriva sa cerere de chemare în judecată cu privire la încasarea datoriei,

penalității de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată, iar pe parcursul

examinării litigiului respectiv, la 7 noiembrie 2014 dânsul a depus cerere

reconvențională împotriva SRL ,,Termoactiv" și ACC nr. 55/285 cu privire la

nulitatea clauzelor contractuale la pct. 23.1 și pct. 11.2.6 din contractul A/11-

2012 încheiat la 18 decembrie 2012, ca fiind abuzive.

A afirmat că prin hotărârea din 21 decembrie 2015 a Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău, acțiunea inițială a fost admisă, iar acțiunea

reconvențională a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, iar prin decizia din 18

1

noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de către

Serghei Serduni, a fost casată hotărârea din 21 decembrie 2015 a Judecătoriei

Râșcani, mun. Chișinău și a fost pronunțată o nouă hotărâre de respingere a

acțiunii inițiale și de admitere a acțiunii reconvenționale, însă prin decizia din

12 iulie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de

către SRL ,,Termoactiv”, a fost castă parțial decizia din 18 noiembrie 2016 a

Curții de Apel Chișinău, în partea admiterii acțiunii reconvenționale, cu

emiterea în această parte a unei noi hotărâri prin care: acțiunea reconvențională

a fost respinsă. În rest, decizia instanței de apel a fost menținută.

În opinia sa, la caz se atestă o încălcare vădită a dreptului său la

examinarea cauzei sus-indicate în termen rezonabil, iar ca urmare a

neexaminării în termen rezonabil a unui litigiu cu complexitate redusă, i s-a

cauzat prejudiciu moral, care se exprimă prin suferințe psihice, retrăiri și stare

de stres și incertitudine timp îndelungat pe care îl estimează în formă bănească

în sumă de 20000 lei.

Serghei Serduni a solicitat inclusiv în urma concretizării acțiunii,

constatarea încălcării dreptului său la examinare în termen rezonabil a cauzei

civile intentată la cererea de chemare în judecată a SRL ,,Termoactiv” împotriva

sa cu privire la încasarea datoriei, penalității și cheltuielilor de judecată și la

cererea reconvențională a dânsului împotriva SRL ,,Termoactiv" și ACC nr.

55/285 cu privire la nulitatea clauzelor contractuale și, încasarea din contul

bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul său a

prejudiciului moral cauzat prin încălcarea termenului rezonabil de examinare a

cauzei în sumă de 20000 lei.

Prin hotărârea din 27 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, cererea de chemare în judecată înaintată de către Serghei Serduni a

fost admisă parțial, fiind constatat faptul încălcării dreptului lui Serghei Serduni

la examinare în termen rezonabil a cauzei, a fost încasat de la bugetul de stat

prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Serghei Serduni suma de

4000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea a fost respinsă.

La 28 și respectiv 30 martie 2018 Serghei Serduni și Ministerul Justiției

au depus separat apeluri nemotivate împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând admiterea acestora, casarea hotărârii din 27 martie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

Serghei Serduni solicitând admiterea integrală a acțiunii, iar Ministerul Justiției

respingerea ca neîntemeiată a acțiunii.

Prin încheierea din 3 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău nu a fost dat

curs apelurilor declarate de Serghei Serduni și Ministerul Justiției, apelanților

fiindu-le acordat un termen până la 24 mai 2018, ora 10.00 pentru lichidarea

neajunsurilor și anume pentru prezentarea apelurilor motivate.

La 23 mai 2018, Ministerul Justiției s-a conformat indicațiilor instanței de

apel expuse prin încheierea din 3 mai 2018 și a depus cerere de apel motivată.

Prin încheierea din 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin

decizia din 4 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost restituit apelul

2

declarat de Serghei Serduni din motivul că apelantul nu a prezentat apelul

motivat.

Prin decizia din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost

admis apelul declarat de Ministerul Justiției, a fost casată hotărârea din 27

martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și pronunțată o hotărâre

nouă, de respingere a acțiunii.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că 6 din cele

12 ședințe judiciare în care cauza a fost examinată în instanța de fond, au fost

amânate la solicitarea lui Serghei Serduni și a reprezentantului său, pe când o

condiție expresă prevăzută de legislația aplicabilă speței este ca încălcările

comise să nu fie imputate persoanei care a depus cererea de constatare a

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei.

În condițiile enunțate, instanța de apel a considerat neîntemeiată poziția

primei instanțe care a concluzionat că în speță a fost încălcat termenul rezonabil

de examinare a cauzei, punând în seama instanței judecătorești încălcarea

acestui termen, aceasta greșit stabilind că au fost admise două amânări

nejustificate ale ședințelor de judecată din motivul expirării termenului

preconizat ședințelor, prin faptul că instanța nu și-a organizat eficient timpul de

lucru. La fel, nu poate fi reținută ca întemeiată nici concluzia instanței de fond

precum că intervalul de 2-3 luni între ședințele de judecată nu poate fi privit

drept un termen rezonabil.

Subsecvent, instanța de apel a specificat că Serghei Serduni și

reprezentantul său, avocatul Gheorghe Postolachi nu au folosit toate pârghiile

oferite de legea procesual civilă în sensul apărării eficiente a drepturilor și

satisfacerii pretențiilor privind examinarea cauzei în termen rezonabil. Or, în

conformitate cu prevederile art. 192 alin. (11) Cod de procedură civilă, în

situația în care, la judecarea unei cauze concrete, există pericolul de încălcare a

termenului rezonabil, participanții la proces pot adresa instanței care

examinează cauza în fond o cerere privind accelerarea procedurii de judecare a

cauzei.

Instanța de apel a mai constatat că, în fața primei instanțe, instanței de

apel și a instanței de recurs, examinarea cauzei a durat 3 ani și 8 luni, fapt

condiționat în cea mai mare parte de înaintarea cererilor de amânare din partea

lui Serduni Serghei și a reprezentantului său, neprezentarea în ședințele de

judecată reprezentantului intervenientului accesoriu, cererile înaintate de

participanți, aflarea judecătorului în deplasare de serviciu, expirarea termenului

preconizat ședințelor de judecată și folosirea căilor de atac.

Prin urmare, ședințele de judecată în toate cele trei nivele de jurisdicție au

fost stabilite consecutiv și în termeni reduși, amânări nejustificate din partea

instanței, fără efectuarea de proceduri judecătorești nu au fost admise.

Termenele ședințelor au fost stabilite rezonabil, în intervale reduse de

timp, cu respectarea echilibrului între drepturile participanților la proces și

procedurile ce se impun. În acest sens, se reține că intervalul desemnat între

ședințele de judecată, răspunde criteriului normelor naționale și celor

3

internaționale, acesta fiind rezonabil în raport cu complexitatea cauzei și

măsurile procedurale necesare ce au condus la amânarea ședințelor.

Pe cale de consecință, instanța de apel a considerat neîntemeiată pretenția

reclamantului Serghei Serduni cu privire la constatarea încălcării dreptului la

examinare în termen rezonabil a cauzei, iar prima instanță neîntemeiat a admis-

o.

Subsidiar, odată fiind stabilit faptul că în speță nu a fost încălcat termenul

rezonabil de judecare a cauzei, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiată

cerința reclamantului cu privire la compensarea prejudiciului moral în mărime

de 20000 lei, pretenția dată fiind accesorie și susceptibilă de admitere doar în

cazul în care este admisă pretenția de bază.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, la 19

februarie 2019, Serghei Serduni, reprezentat de către avocatul Gheorghe

Postolachi a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate

în cererea de chemare în judecată, suplimentar invocându-se că în speță nu s-a

dovedit că termenul rezonabil de examinare a cauzei încălcarea dreptului a

căreia se pretinde este imputabil exclusiv reclamantului.

Aceasta deoarece este cert faptul că ședințele de judecată se amânau atât

pe termen admisibil (de la 3 săptămâni – 1 lună între ședințe) cât și pe termen

excesiv de îndelungat (de la 2 luni – 6 luni între ședințe), iar justificarea

perioadei îndelungate dintre ședințe prin faptul că instanța de judecată are un

volum mare de muncă nu este una plauzibilă.

Ca urmare, instanța de apel s-a eschivat de la exercitarea obligației

impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, a examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâre neîntemeiată

de respingere a acțiunii, pe când concluzia instanței de fond despre necesitatea

admiterii parțiale a acțiunii este justă, ea avînd la bază cumulul dovezilor

administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea

juridică cuvenită, conform cerințelor art. 130 Cod de procedură civilă (f.d.169-

172).

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate

fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 decembrie

2018 (f.d.151), dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurentă la dosar lipsesc. Astfel, recursul declarat la 19 februarie 2019

(f.d.169) este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Serghei Serduni, reprezentat

de către avocatul Gheorghe Postolachi în raport cu materialele cauzei civile,

4

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost

încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Serghei Serduni,

reprezentat de către avocatul Gheorghe Postolachi nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în

contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

5

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și

anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,

încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130

Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor

Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Serghei Serduni, reprezentat de către

avocatul Gheorghe Postolachi.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Serghei Serduni, reprezentat de către avocatul

Gheorghe Postolachi se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

6