2ra-768/19 — incasarea restantei la salariu, anularea actelor, restabilirea in functie, repararea prejudiciului material si moral...

2ra-768/19 — incasarea restantei la salariu, anularea actelor, restabilirea in functie, repararea prejudiciului material si moral... (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosar nr. 2ra-768/19

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Central (V. Holban )

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu)

Î N C H E I E R E

24 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Olga Bolun, reprezentată de

avocatul Elena Organ,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Bolun

împotriva Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, Direcției pentru

Deservire a Călătorilor, filiala Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”,

Organizației sindicale primare a Direcției pentru Deservire a Călătorilor și a

Policlinicii SCC st. Chișinău, cu privire la anularea actelor, restabilirea în funcția

deținută anterior, încasarea salariului restant și a salariului pentru absența forțată de

la muncă, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care

s-a respins apelul declarat de Olga Bolun, reprezentată de avocatul Elena Organ și

s-a menținut hotărârea din 16 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 16 ianuarie 2017, Olga Bolun a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, Direcției pentru

Deservire a Călătorilor, filiala Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”,

Organizației sindicale primare a Direcției pentru Deservire a Călătorilor și a

Policlinicei SCC st. Chișinău, cu privire la anularea actelor, restabilirea în funcția

deținută anterior, încasarea salariului restant și a salariului pentru absența forțată de

la muncă, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată (f.d.3-7 vol. I).

În motivarea acțiunii, reclamanta Olga Bolun a indicat că a fost angajată în

calitate de bufetar de categoria a patra, la bufetul Depoului de locomotive a secției

de alimentare din Direcția pentru Deservirea Călătorilor din cadrul ÎS „Calea Ferată

din Moldova”, fiind și membru al organizației sindicale constituite în cadrul ÎS

„Calea Ferată din Moldova”.

Reclamanta a menționat că a fost concediată de ÎS „Calea Ferată din Moldova”

prin Ordinul nr. 1015 din 13 octombrie 2016, în temeiul Deciziei comisiei de

1

examinare medicală din 27 septembrie 2016 a Policlinicii SCC st. Chișinău și a

procesului verbal nr. 67 din 13 octombrie 2016 a Organizației sindicale primare a

Direcției pentru Deservire a Călătorilor, conform art. 86 alin (1) lit. (d) din Codul

muncii, în legătură cu constatarea faptului că salariatul nu corespunde funcției

deținute din cauza stării sănătății.

Reclamanta a invocat că ordinul de concediere i-a fost adus la cunoștiință la

18 octombrie 2016, fapt confirmat prin inscripția efectuată nemijlocit pe acesta. Însă,

despre Decizia comisiei de examinare medicală din 27 septembrie 2016 a Policlinicii

SCC st. Chișinău și procesul verbal nr. 67 din 13 octombrie 2016 a Organizației

sindicale primare a Direcției pentru Deservire a Călătorilor nu cunoaște, deoarece

nu i-au fost aduse la cunoștință și nu a participat la aceste ședințe.

Reclamanta Olga Bolun a precizat că la data concedierii, angajatorul urma să-i

achite toate indemnizațiile de concediere și toate restanțele la salariu.

La fel, reclamanta a specificat că prin intermediul avocatului Elena Organ, prin

scrisoarea nr. 0119 la 17 noiembrie 2016 a solicitat de la Policlinica SCC st. Chișinău

prezentarea mai multor acte cu caracter personal, inclusiv și a Deciziei comisiei de

examinare medicală din 27 septembrie 2016 a Policlinicii SCC st. Chișinău,

solicitare respinsă prin răspunsul Policlinicii SCC st. Chișinău din data de

06 decembrie 2016. Iar, la 07 decembrie 2016 Olga Bolun s-a adresat personal cu o

asemenea cerere, la care a recepționat răspunsul la 30 decembrie 2016, nefiind totuși

prezentată Decizia comisiei de examinare medicală din 27 septembrie 2016 a

Policlinicii SCC st. Chișinău.

Reclamanta a indicat că la 17 noiembrie 2016, prin intermediul avocatului

Elena Organ a înaintat mai multe cereri, prin care a solicitat achitarea Olgăi Bolun a

salariului restant, anularea ordinului de concediere, prezentarea actelor care au stat

la baza emiterii ordinului de concediere, însă nu a primit răspuns.

Reclamanta a invocat că funcția de bufetar, pe care o deținea consta în

repartizarea laptelui lucrătorilor Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, pentru a cărei

exercitare legea nu stabilește condiții speciale de sănătate, cu excepția exigențelor

de igienă și boli, iar Olga Bolun nu suferă de careva boli care nu-i permit să efectueze

munca de bufetar.

Reclamanta Olga Bolun a menționat că potrivit concluziei medicilor din cadrul

IMSP AMT Botanica din 07 octombrie 2016, aceasta suferă de o boală, care nu poate

avea impact negativ aspra activității de muncă și nu constituie un factor de risc nici

pentru cei din jur și nici pentru ea, fiind aptă de muncă.

Reclamanta a precizat că nu a fost invitată la ședința din 13 octombrie 2016 a

Organizației sindicale primare a Direcției pentru Deservire a Călătorilor.

În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 14, 23

CEDO, art. 4, 16, 43 din Constituția Republicii Moldova, art. 235 alin (3) Codul

muncii, Legii cu privire la drepturile pacientului și a Legii privind accesul la

informare, a punctului 46, al Regulamentului sanitar privind supravegherea sănătății

persoanelor expuse acțiunii factorilor profesionali de risc, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 1025 din 07 septembrie 2016.

2

Prin urmare, reclamanta Olga Bolun a solicitat admiterea prezentei cereri,

încasarea de la Î.S. „Calea Ferată din Moldova” în beneficiul Olgăi Bolun, a restanței

pentru salariu în sumă de 6210 lei pentru o perioadă de 6 luni, anularea Deciziei

comisiei de examinare medicală din 27 septembrie 2016 a Policlinicii SCC st.

Chișinău, încasarea de la Policlinica SCC st. Chișinău în beneficiul Olgăi Bolun a

prejudiciului moral în sumă de 5000 lei, cauzat prin stabilirea concluziei false și

nemotivate care a avut consecințe grave, anularea Hotărârii Organului sindical al

Direcției pentru Deservire a Călătorilor și a procesului verbal nr. 67 din data de

13 octombrie 2016 al Direcției pentru Deservire a Călătorilor, în partea ce ține de

concedierea Olgăi Bolun, anularea Ordinului Direcției pentru deservirea Călătorilor

a Î.S. „Calea Ferată din Moldova” nr. 1015 din 13 octombrie 2016 cu restabilirea Iui

Olgăi Bolun în funcția anterior deținută, încasarea de la Î.S. „Calea Ferată din

Moldova” în beneficiul Olgăi Bolun a sumei de 5 000 lei, cu titlu de prejudiciu

moral, a salariului pentru absența forțată de la muncă și a cheltuielilor de judecată în

sumă de 5 000 lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică și 88,4 lei, pentru

corespondență.

Prin încheierea din 23 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central

s-a restituit capătul de cerere depus de Olga Bolun împotriva Comisiei Medicale a

Policlinicii SCC st. Chișinău cu privire la anularea deciziei din 27 septembrie 2016

(f.d.28 vol. I).

La 06 iunie 2016, reclamanta Olga Bolun a depus o cerere de majorare a

pretențiilor, prin care a solicitat admiterea spre examinare a capătului de cerere

depus de Olga Bolun împotriva Comisiei Medicale a Policlinicii SCC st. Chișinău

cu privire la anularea deciziei din 27 septembrie 2016 (f.d.154 vol. I).

Prin încheierea din 20 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a

restituit cererea de majorare a acțiunii depusă de Olga Bolun (f.d.173 vol. I).

Prin decizia din 26 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis recursul

declarat de Olga Bolun, reprezentată de avocatul Elena Organ, s-a casat încheierea

protocolară din 06 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și încheierea

din 20 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cu trimiterea cauzei la

rejudecare la faza de primire a cererii (f.d.185 vol. I).

Prin încheierea din 29 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central a fost

scoasă de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de Olga Bolun împotriva

Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, Direcției pentru Deservire a

Călătorilor, filiala Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, Organizației

sindicale primare a Direcției pentru Deservire a Călătorilor și a Policlinicei SCC st.

Chișinău, cu privire la anularea actelor, restabilirea în funcția deținută anterior,

încasarea salariului restant și a salariului pentru absența forțată de la muncă, a

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată (f.d.216 vol. I).

Prin încheierea din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a

anulat încheierea din 29 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central (f.d.220

vol. I).

Prin hotărârea din 16 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Olga Bolun

împotriva Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, Direcției pentru

3

Deservire a Călătorilor, filiala Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”,

Organizației sindicale primare a Direcției pentru Deservire a Călătorilor și a

Policlinicei SCC st. Chișinău, cu privire la soluționarea litigiului individual de

muncă (f.d.235 vol. I).

Prin decizia din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Olga Bolun, reprezentată de avocatul Elena Organ și s-a menținut

hotărârea din 16 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

În consolidarea soluției, instanța de apel a indicat că la 17 aprilie 2000 Olga

Bolun a fost angajată la Direcția pentru Deservire a Călătorilor, filială a ÎS „Calea

Ferată din Moldova” în funcția de vânzător, iar la 28 iulie 2010 a fost transferată în

calitate de magaziner a bazei pentru deservirea vagoanelor de pasageri și la data de

07 februarie 2011 a fost transferată în calitate de bufetar de categoria a patra a

bufetului depoului de locomotive.

Instanța de apel a menționat că la 27 septembrie 2016 Policlinica SCC st.

Chișinău în rezultatul examinării medicale a Olgăi Bolun a emis concluzia privind

incompatibilitate acesteia cu exercitarea funcției de bufetar, datorită stării de

sănătate. Iar, la 05 octombrie 2016 șeful Direcției pentru Deservire a Călătorilor,

filială a ÎS „Calea Ferată din Moldova” a solicitat acordul preliminar al Organizației

sindicale primare a Direcției pentru Deservire a Călătorilor privind eliberarea din

funcție a Olgăi Bolun, în temeiul art. 86 alin. (1) lit. d) Codul muncii.

La 13 octombrie 2016 Organizația sindicală primară a Direcției pentru

Deservire a Călătorilor, prin procesul-verbal nr. 67 a prezentat acordul privind

eliberarea din funcție a acesteia, fiind constatată lipsa unui loc de muncă în condiții

mai ușoare care nu este contraindicat Olgăi Bolun. Procesul-verbal menționat a fost

adus la cunoștința Olgăi Bolun, însă aceasta a refuzat să confirme prin semnătură

acest fapt, fiind efectuate mențiunile corespunzătoare în actul respectiv.

Instanța de apel a invocat că prin ordinul nr. 1015 din 13 octombrie 2016, Olga

Bolun a fost eliberată din funcția de bufetar de categoria a patra a bufetului Depoului

de locomotive a Secție alimentare, în temeiul art. 86 alin. (1) lit. d) Codul muncii.

La fel, instanța de apel a reținut că în perioada 2015-2016 Olga Bolun s-a aflat

în concediu medical în următoarele perioade: 12 mai 2015 - 22 mai 2015,

10 iunie 2015 - 19 iunie 2015, 13 iulie 2015 - 22 iulie 2015, 06 noiembrie 2015 -

13 noiembrie 2015, 18 februarie 2016 - 04 martie 2016, 03 martie 2016 -

14 martie 2016, 15 martie 2016 - 27 martie 2016, 28 martie 2016 - 06 aprilie 2016,

07 mai 2016-19 mai 2016.

Instanța de apel a indicat că potrivit fișei de post a bufetarului, ultimul are

obligația de eliberare pentru consum, pregătire a produselor alimentarea gata,

aranjarea pe raft și aplicarea etichetelor, efectuarea porționării, aranjării pe veselă a

produselor alimentare eliberate.

Conform Deciziei comisiei de examinare medicală din 27 septembrie 2016 a

Policlinicii SCC st. Chișinău, Olga Bolun a fost recunoscută inaptă ca bufetieră din

motive de sănătate, fiindu-i contraindicată exercitarea atribuțiilor de serviciu în

funcția respectivă, iar ca urmare, a fost emis ordinul nr.1015 din 13 octombrie 2016

a Directorului Direcției pentru Deservirea Călătorilor, filiala ÎS „Calea Ferată din

Moldova”, prin care Olga Bolun a fost eliberată din funcția deținută în temeiul art.

86 alin. (1) lit. d) Codul muncii.

4

Instanța de apel a invocat că potrivit art. 86 alin. (1) lit. d) Codul muncii,

concedierea - desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului individual de

muncă pe durată nedeterminată, precum și a celui pe durată determinată - se

admite pentru constatarea faptului că salariatul nu corespunde funcției deținute sau

muncii prestate din cauza stării de sănătate, în conformitate cu certificatul medical.

Conform pct. 4 al Regulamentului sanitar pentru unitățile de alimentație

publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului cu privire la prestarea serviciilor de

alimentație publică nr. 1209 din 08 noiembrie 2007, manipulator al produselor

culinare este persoană care manipulează sau vine în contact cu produsele culinare

ori cu echipamentul sau ustensilele folosite la pregătirea produselor culinare, iar

potrivit pct. 116 al regulamentului indicat supra, toate operațiunile de manipulare,

preparare, transportare, servire și de desfacere a produselor culinare vor fi executate

numai de persoane care au fost supuse examenelor medicale la angajare și periodic

ulterior, în instituțiile medico-sanitare și în condițiile stabilite de Ministerul

Muncii, Protecției Sociale și Familiei.

Conform art. 13 lit. m) din Legea securității și sănătății în muncă nr.186 din

10 iulie 2008, angajatorul este obligat să efectueze examenul medical periodic

și,după caz, testarea psihologică periodică a lucrătorilor.

Prin urmare, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia instanței de

fond cu privire la respingerea cererii cu privire la anularea ordinului nr. 1015 din

data de 13 octombrie 2016, or, potrivit materialelor cauzei examinate s-a constat cu

certitudine că starea de sănătate a Olgăi Bolun este în incompatibilitate cu cerințele

impuse pentru activitatea în funcția deținută de bufetar, fapt confirmat prin rezultatul

examinării medicale din 27 septembrie 2016, emis de Policlinica SCC st. Chișinău.

Instanța de apel a invocat că conform prevederilor pct. 7 alin.(2) al

Regulamentului Sanitar privind supravegherea sănătății persoanelor expuse acțiunii

factorilor profesionali de risc, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1025 din

07 septembrie 2016, fiecare persoană expusă acțiunii factorilor profesionali de

risc este obligată să efectueze examenele medicale, în conformitate cu Lista

factorilor de risc din mediul ocupațional și a serviciilor medicale profilactice

obligatorii, acordate persoanelor în funcție de expunerea profesională și are dreptul

să conteste rezultatul privind aptitudinea în muncă la Centrul republican de boli

profesionale, în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii fișei de aptitudine în

muncă.

Astfel, instanța de apel a menționat că angajatorul a respectat pe deplin

procedura de concediere, or, conform Deciziei comisiei de examinare medicală

din 27 septembrie 2016 a Policlinicii SCC st. Chișinău, Olga Bolun a fost

recunoscută inaptă de a exercita în continuare funcția de bufetar la

întreprindere, iar întru asigurarea „secretului medical”, Comisia medicală nu a

prezentat angajatorului careva informații despre maladiile de care suferă reclamanta.

Astfel, angajatorul nu este în drept de a pune la îndoială decizia comisiei medicale

și a fost obligat să acționeze conform prevederilor legislației în vigoare, iar, dreptul

de a contesta concluzia comisiei medicale îi revine salariatului.

Instanța de apel a precizat că deși Olga Bolun a făcut cunoștință cu rezultatul

examinării medicale emise la data de 27 septembrie 2016 de Policlinica SCC st.

Chișinău, această concluzie nu a fost contestată în modul stabilit de lege.

5

Reieșind din circumstanțele de fapt ale cauzei, instanța de apel a menționat că

la examinarea fondului cauzei nu a fost stabilită concedierea ilegală a Olgăi Bolun,

iar cu titlu de consecință, repararea prejudiciului moral este una nejustificată.

Instanța de apel a respins argumentul Olgăi Bolun cu referire la faptul că,

serviciul medical poate propune angajatorului în baza certificatului medical

corespunzător, schimbarea, prin transfer sau permutare a locului de muncă sau a

specificului muncii salariatului în legătură cu starea sănătății, dar nicidecum

concedierea acestuia. Or, potrivit procesului-verbal din 13 octombrie 2016 s-a

constatat cu certitudine lipsa unui loc de muncă în condiții mai ușoare, care nu este

contraindicat Olgăi Bolun.

Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere faptul ca hotărîrea

primei instanțe este întemeiată și legală, bazată pe cercetarea multiaspectuală,

completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor, instanța de apel a conchis că urmează a fi menținută hotărîrea

primei instanțe.

La 11 februarie 2019, Olga Bolun, reprezentată de avocatul Elena Organ a

declarat recurs împotriva deciziei din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii din 16 iulie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central și a deciziei recurate cu pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată depusă de

Olga Bolun împotriva Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, Direcției

pentru Deservire a Călătorilor, filiala Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din

Moldova”, Organizației sindicale primare a Direcției pentru Deservire a Călătorilor

și a Policlinicei SCC st. Chișinău, cu privire la anularea actelor, restabilirea în funcția

deținută anterior, încasarea salariului restant și a salariului pentru absența forțată de

la muncă, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de recurs, recurenta Olga Bolun a indicat că instanța de

apel incorect a aplicat și interpretat normele de drept material la adoptarea soluției,

și anume instanța de apel nu a aplicat art. l, art.4, art.7,art. 16, art. 43, art.54 din

Constituția RM, art. 14 CEDO, precum și art. 23 din Declarația Universală a

drepturilor omului.

Recurenta a invocat că instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea specială,

care reglementează procedura de determinare a incapacității de muncă și anume

Regulamentul privind organizarea și funcționarea Consiliului Național pentru

Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 65 din 23 ianuarie 2013 „Cu privire la determinarea dezabilității și

capacității de muncă”, care a fost abrogată la 01 mai 2018, dar care era în vigoare la

data concedierii recurentei.

Recurenta Olga Bolun a menționat că la baza deciziei organului sindical cu

privire la acordul la concediere, a fost certificatul medical eliberat de Policlinica

CFM or. Chișinău, forma nr. AKY-22 din 27 septembrie 2016. Însă, în conformitate

cu punctul 2 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Consiliului

Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, aprobat prin

Hotărîrea Guvernului nr. 65 din 23 ianuarie 2013 „Cu privire la determinarea

dizabilității și capacității de muncă”, în vigoare la data examinării medicale a

6

recurentei, Policlinica SCC st. Chișinău nu era abilitată prin lege să determine

capacitatea de muncă.

Recurenta a specificat că nici unul din intimați nu a respectat legea cu privire

la determinarea capacității de muncă. Or, la solicitarea Olgăi Bolun de a-i fi

prezentat certificatul de determinare a dizabilității și a capacității de muncă, conform

formularului aprobat în anexa nr 1 al Instrucțiunii cu privire la determinare a

dizabilității și capacității de muncă, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.65 din

23 octombrie 2013, acesta nu a fost prezentat. Iar, formularul AKY-22, care a servit

ca temei pentru determinarea capacității de muncă a Olgăi Bolun, nu se folosește în

Republica Moldova și nu este aprobat de Ministerul Sănătății, ca document medical.

La fel, recurenta Olga Bolun a invocat că nu a fost respectată procedura de

trimitere spre determinarea capacității de muncă, prevăzută de punctul 3 din

Instrucțiunea cu privire la determinarea dizabilității și capacității de muncă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

25 octombrie a Curții de Apel Chișinău a fost expediată participanților la proces, la

data de 03 decembrie 2018, conform informației anexate la materialele cauzei (f.d.35

vol. II), însă date despre recepționarea acesteia de către recurenta Olga Bolun la

materialele cauzei lipsesc.

Totodată, instanța de recurs relevă că decizia recurată a fost publicată pe

portalul instanțelor de judecată la 30 noiembrie 2018.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul a fost declarat

de Olga Bolun, reprezentată de avocatul Elena Organ la 11 februarie 2019, cu

respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

La data de 19 martie 2019, în adresa participanților la proces a fost expediată

copia recursului declarat de către Olga Bolun, reprezentată de avocatul Elena Organ,

însă aceștia nu și-au valorificat dreptul respectiv și nu au depus referințe la recursul

declarat de Olga Bolun, reprezentată de avocatul Elena Organ (f.d.43 vol. II).

Totodată, la 19 aprilie 2019 ÎS „Calea Ferată din Moldova” a depus referință la

recursul declarat de Olga Bolun, reprezentată de avocatul Elena Organ, prin care a

solicitat respingerea recursului.

Examinând temeiurile recursului declarat de Olga Bolun, reprezentată de

avocatul Elena Organ, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că, normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

7

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Respectiv, instanța de recurs reține că, examinarea admisibilității recursului

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs, cu

temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Olga Bolun, reprezentată

de avocatul Elena Organ, se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de

către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Subsidiar, se menționează că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a,

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv, numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a

din Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanța de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia,

coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii

sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă

că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului. Din recursul declarat de Olga Bolun, reprezentată de avocatul Elena Organ

nu rezultă că, instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO, în jurisprudența sa, a constatat că, dreptul de acces la

instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin

însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat

că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare, depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective. Trebuie

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten împotriva Norvegiei, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile, care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

8

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei

hotărâre din 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1-11) Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire cu

privire la fondul recursului.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului se plasează pe pagina web a

Curții Supreme de Justiție la data emiterii și se transmite tuturor participanților la

proces și reprezentanților acestora.

În asemenea circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul

declarat de către Olga Bolun, reprezentată de avocatul Elena Organ, nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă și,

drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod

de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Olga Bolun, reprezentată de

avocatul Elena Organ împotriva deciziei din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Bolun

împotriva Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, Direcției pentru

Deservire a Călătorilor, filiala Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”,

Organizației sindicale primare a Direcției pentru Deservire a Călătorilor și a

Policlinicei SCC st. Chișinău, cu privire la anularea actelor, restabilirea în funcția

deținută anterior, încasarea salariului restant și a salariului pentru absența forțată de

la muncă, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

9