2ra-731/19 — desfacerea căsătoriei și determinarea domiciliului copiilor minori

Dosarul nr. 2ra-731/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. M. Murguleț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, S. Gîrbu, G. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

24 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Victor Țurcan reprezentat de

avocatul Ion Cernolev,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Țurcan

împotriva Victoriei Țurcan, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sec. Buiucani cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea

domiciliului copiilor minori,

împotriva deciziei din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de Victoria Țurcan reprezentată de avocatul Alla Lupareva

și s-a casat parțial hotărârea din 15 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani,

c o n s t a t ă:

La 28 iunie 2017, Victor Țurcan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Victoriei Țurcan cu privire la desfacerea căsătoriei.

În motivarea acțiunii reclamantul a relatat că la 24 aprilie 2004 a încheiat

căsătoria cu Krujkova Victoria, la Oficiul Stare Civilă mun. Chișinău, fapt confirmat

prin certificatul de căsătorie nr. CS-V0586811 din 20 septembrie 2007.

Victor Țurcan a menționat că din căsătorie împreună cu pârâta au patru copii:

XXXXX a.n. XXXXX, XXXXX a.n. XXXXX, XXXXX și XXXXX a.n. XXXXX.

În continuare, a relevat că viața împreună cu pârâta a eșuat, nu mai locuiesc

împreună, între ei s-a creat o atmosferă de neînțelegere, iar încercările de a păstra

familia s-au soldat cu eșec.

Reclamantul a solicitat desfacerea căsătoriei încheiate cu Victoria Țurcan la

data de 24 aprilie 2004.

La 21 septembrie 2017, Victor Țurcan a depus cerere de concretizare a acțiunii

prin care a solicitat desfacerea căsătoriei și determinarea domiciliului copiilor minori

cu el.

În susținerea pretenției înaintate a relatat că din momentul nașterii și până în

prezent copiii minori se află la întreținerea și educația sa, are un salariu și loc de trai

1

permanent, respectiv, dispune de posibilitate materială și morală pentru întreținerea

acestora.

La fel, a accentuat că copiii sunt foarte atașați de el, iar prezența lui la educarea

copiilor este necesară, așa cum mama își permite să-i lase în grija și la întreținerea

sa pe perioade îndelungate, fără a preciza unde se află.

Totodată, a afirmat că se obligă să nu creeze impedimente mamei de a se vedea

cu copiii, iar interesul major al acestora este de a locui împreună într-un mediu

ambiant.

Prin hotărârea din 15 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

a fost admisă integral cererea de chemare în judecată depusă de Victor Țurcan către

Victoria Țurcan, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor

Copilului sec. Buiucani privind desfacerea căsătoriei și determinarea domiciliului

copiilor minori.

La 12 iunie 2018, Victoria Țurcan, reprezentată de avocatul Alla Lupareva, a

declarat apel împotriva hotărârii din 15 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani, solicitând casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi

hotărâri de respingere integrală a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă

cererea de apel depusă de Victoria Țurcan, reprezentată de avocatul Alla Lupareva,

casată parțial hotărârea din 15 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, în partea în care au fost admise pretențiile reclamantului Victor Țurcan

privind stabilirea domiciliului copiilor minori și în această parte a fost emisă o nouă

hotărâre de stabilire a domiciliului copiilor minori XXXXX, născut la XXXXX,

XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX cu mama acestora -

Victoria Țurcan. În rest hotărârea a fost menținută fără modificări.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță a emis o

soluție eronată referitor la stabilirea domiciliului copiilor minori la domiciliul tatălui

Victor Țurcan, luând la baza motivării hotărârii judecătorești starea financiară stabilă

a acestuia.

În urma celor expuse, Colegiul a relevat că instanța de fond nu a examinat

circumstanțele cauzei, apreciind probele și legea materială eronat în interesul unei

părți și nu în interesul superior al copilului, fapt ce duce la încălcarea drepturilor

copilului minor.

Din aceste considerente și ținând cont că interesul copilului prevalează asupra

intereselor părinților, instanța de apel a concluzionat necesitatea casării parțiale a

hotărârii din 15 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea

în care au fost admise pretențiile reclamantului cu privire la stabilirea domiciliului

copiilor minori, cu emiterea și în această parte a unei noi hotărâri de stabilire a

domiciliului copiilor minori XXXXX, născut la XXXXX, XXXXX și XXXXX,

născuți la XXXXX cu mama acestora Victoria Țurcan. Referitor la copilul minor

XXXXX născut la XXXXX, ultimul este liber să-și aleagă domiciliul cu cine dintre

părinți dorește să locuiască, or, la data emiterii deciziei acesta a împlinit deja vârsta

de 14 ani.

La 11 februarie 2019, Victor Țurcan, reprezentat de avocatul Ion Cernolev, a

depus cerere de recurs împotriva deciziei din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de

apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de menținere a hotărârii instanței de fond.

2

În motivarea recursului, recurentul a indicat că consideră decizia instanței de

apel neîntemeiată, ilegală și pasibilă casării.

Astfel, a menționat că instanța de apel la emiterea deciziei nu a aplicat legea

care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea care urmează a fi

aplicată și a soluționat greșit cauza prin aprecierea incorectă și arbitrală a probelor

din dosar.

În final, a opinat că instanța de apel nu a examinat integral și luat în considerare

toate probele și circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei. Astfel,

circumstanțele menționate pot fi considerate motive întemeiate de admitere a cererii

de recurs.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 06 decembrie 2018, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la

11 ianuarie 2019, însă date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent

la materialele dosarului lipsesc.

În aceste circumstanțe recursul, declarat de Victor Țurcan, reprezentat de

avocatul Ion Cernolev, la 11 februarie 2019, se consideră în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

La 11 aprilie 2019, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sec.Buiucani

a depus referință împotriva cererii de recurs în care a menționat că susține în

continuare Avizul-Concluzie nr.61/07-911 din 15 noiembrie 2017 și consideră că

tatăl copiilor minori Victor Țurcan are condiții de trai favorabile pentru creșterea și

educația acestora, și își onorează pe deplin drepturile și obligațiunile părințești față

de copiii săi.

Examinând temeiurile recursului declarat de Victor Țurcan, reprezentat de

avocatul Ion Cernolev, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

3

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Victor Țurcan reprezentat de

avocatul Ion Cernolev nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Victor Țurcan reprezentat de avocatul Ion

Cernolev.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

4

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Victor Țurcan reprezentat de

avocatul Ion Cernolev împotriva deciziei din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

5