2r-288/19 — încasarea datoriei, excluderea datoriilor

Dosarul nr. 2r-288/19 Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) D. Chistol Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov D E C I Z I E 24 aprilie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Dumitru Mardari examinând recursul declarat de Gheorghe Dogaru, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Proprietarilor Locuințelor Privatizate nr. 50/14 COOP împotriva lui Gheorghe Dogaru, intervenient accesoriu Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”, cu privire la încasarea datoriei și acțiunea reconvențională înaintată de Gheorghe Dogaru împotriva Asociației Proprietarilor Locuințelor Privatizate nr. 50/14 COOP și Societății pe Acțiuni „Termoelectrica” cu privire la excluderea datoriilor, împotriva încheierii din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 9 septembrie 2014, APLP nr. 50/14 COOP a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Dogaru, intervenient accesoriu SA „Termoelectrica”, cu privire la încasarea datoriei.

La 6 aprilie 2015, Gheorghe Dogaru a înaintat acțiune reconvențională împotriva APLP nr. 50/14 COOP și SA „Termoelectrica”, solicitând excluderea datoriilor pretinse de reclamantă, din motivul expirării termenului de prescripție. Prin hotărârea din 14 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, acțiunea depusă de APLP nr. 50/14 COOP a fost respinsă ca neîntemeiată. La fel, și acțiunea reconvențională înaintată de Dogaru Gheorghe a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 7 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de APLP nr. 50/14 COOP, casată hotărârea din 14 decembrie 2016 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău în partea în care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de APLP nr. 50/14 COOP și emisă în această parte o hotărâre nouă de admitere a acțiunii, cu încasarea din contul lui Gheorghe Dogaru în beneficiul APLP nr. 50/14 COOP a datoriei la plata serviciilor comunale, inclusiv pentru energia termică, pentru perioada septembrie 2011 – august 2016, în sumă totală de 8 792,76 de lei, precum și a cheltuielilor de judecată în sumă de 467 de lei, în total 9 259,76 de lei. În rest, acțiunea înaintată de APLP nr. 50/14 COOP, s-a respins ca tardivă. 1 Totodată, a fost menținută hotărârea primei instanțe în partea prin care a fost respinsă acțiunea reconvențională. Prin încheierea din 25 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de Gheorghe Dogaru împotriva deciziei din 7 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost considerat inadmisibil.

Prin încheierea din 5 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție recursul declarat de APLP nr. 50/14 COOP împotriva deciziei din 7 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost considerat inadmisibil. La 22 octombrie 2018 Gheorghe Dogaru s-a adresat cu cerere privind corectarea erorilor strecurate în decizia din 7 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea depusă de Gheorghe Dogaru cu privire la corectarea erorilor strecurate în decizia din 7 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău. Prin încheierea din 13 februarie 2019 a Curții Supreme d Justiție, s-a respins recursul declarat de Gheorghe Dogaru și s-a menținut încheierea din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

La 21 februarie 2019, Gheorghe Dogaru a depus cerere prin care a solicitat, în conformitate cu art. 251 din Codul de procedură civilă, explicarea deciziei din 7 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, și anume: - cum s-a calculat suma de 8 792,76 de lei; - suma de 8 792,76 de lei să fie explicată la fiecare din rubricile ce țin de plata serviciilor comunale pe rubrici, cu suma concretă pentru perioada septembrie 2014-august 2016 și inclusiv pentru energia termică pentru perioada septembrie 2014-august 2016. În motivarea cererii, Gheorghe Dogaru a invocat că suma de 8 792,76 de lei a fost calculată greșit. Prin încheierea din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea lui Gheorghe Dogaru cu privire la explicarea deciziei din 7 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind neîntemeiată.

La 12 aprilie 2019, Gheorghe Dogaru a declarat recurs împotriva încheierii din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului și casarea încheierii din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei în instanța de apel. În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a interpretat în mod eronat art. 251 din Codul de procedură civilă. A indicat că instanța de apel a emis încheierea contestată în lipsa sa, deși fiul lui, care a fost prezent la ședința din 4 aprilie 2019 a comunicat instanței despre necesitatea amânării examinării cererii. În conformitate cu prevederile art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Astfel, având în vedere că recursul împotriva încheierii din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost înregistrat la 12 aprilie 2019, Colegiul constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul în termen. Examinând recursul declarat, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează 2 a fi respins, cu menținerea încheierii din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, din motivele ce succed. Conform art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Verificând legalitatea încheierii din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin prisma argumentelor invocate în recurs și a materialelor cauzei, Colegiul ajunge la concluzia că încheierea a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural pertinente speței. Or, în conformitate cu prevederile articolului 251 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură civilă, dacă sînt necesare explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziții contradictorii, instanța emitentă, la cererea participanților la proces sau a executorului judecătoresc, dă explicații asupra dispozitivului ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărîrii.

Explicarea hotărîrii este admisibilă dacă nu a fost executată și nu a expirat termenul de executare silită. Explicarea hotărîrii se face în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică explicarea hotărârii. Din sensul logico-juridic al normei legale precizate rezultă că, instituția explicării dispozitivului hotărârii judecătorești poate fi folosită de părți doar în ipoteza în care acesta nu este suficient de clar, iar acest fapt creează sau poate crea dificultăți în procedura de executare silită. Totodată, instituția explicării dispozitivului hotărârii judecătorești nu este o cale menită să ducă la anularea ori modificarea titlului executoriu, întrucât o astfel de finalitate poate fi atinsă doar prin intermediul căilor legale de atac.

În consecință, instanța nu poate corecta fondul cauzei prin intermediul procedurii instituite la art. 251 din Codul de procedură civilă. În doctrina de specialitate este arătat că în cuprinsul hotărârii judecătorești, eroarea materială este în legătură cu inexactitatea literei, ca expresie a raționamentului real al judecătorului. Îndreptarea erorii materiale mijlocește salvarea substanței hotărârii judecătorești, restabilind concordanța dintre spiritul și litera raționamentului judecătorului. Astfel, cererea de explicare poate fi admisibilă doar dacă sunt necesare lămuriri privind înțelesul, întinderea sau aplicarea documentului executoriu. Or, la examinarea cererii de explicare a hotărârii nu se vor discuta împrejurări, care ar repune în discuție o hotărâre judecătorească irevocabilă, deoarece acest fapt contravine autorității lucrului judecat.

Obiectul explicațiilor poate forma doar înțelesul hotărârii, limitele și modalitatea executării prestațiilor, precum și cercul persoanelor vizate prin hotărâre. Implicit speței, Colegiul atestă că argumentele invocate de către recurent atât în cererea privind explicarea deciziei din 7 decembrie 2017 a Curții de Apel 3 Chișinău, cât și în cererea de recurs, sunt distincte procedurii de explicare a hotărârii judecătorești. În această consecvență, Colegiul constată că conținutul deciziei din 7 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău nu necesită explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului acesteia. La fel decizia nu cuprinde careva dispoziții contradictorii.

Astfel Colegiul consideră justă concluzia Curții de Apel Chișinău că prin cererea formulată de Gheorghe Dogaru nu se solicită explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului deciziei, precum și, dispozitivul deciziei nu cuprinde careva dispoziții contradictorii, dar pune în discuție întrebări ce se referă la fondul cauzei, circumstanță ce indică la netemeinicia cererii. Totodată, Colegiul apreciază ca fiind neîntemeiate argumentele recurentului precum că cererea privind explicarea deciziei din 7 decembrie 2017 a fost examinată în absența sa, deoarece acesta a fost citat despre locul, data și ora ședinței, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la dosar (vol. II, f.d.

234). Coroborând ipotezele relevate supra la normele legale cu guvernează instituția explicării hotărârii judecătorești, Colegiul constată temeinicia încheierii din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău și, respectiv, apreciază alegațiile recurentului ca fiind declarative, care evidențiază caracterul lipsit de conținut al recursului și desprinde simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța ierarhic inferioară, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea recurată.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Gheorghe Dogaru. Se menține încheierea din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Proprietarilor Locuințelor Privatizate nr. 50/14 COOP împotriva lui Gheorghe Dogaru, intervenient accesoriu Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”, cu privire la încasarea datoriei și acțiunea reconvențională înaintată de Gheorghe Dogaru împotriva Asociației Proprietarilor Locuințelor Privatizate nr. 50/14 COOP și Societății pe Acțiuni „Termoelectrica” cu privire la excluderea datoriilor.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Dumitru Mardari 4