2ra-697/19 — evacuarea fara acordarea altui spatiu locativ

dosarul nr. 2ra-697/19 prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul central (A. Cazacliu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, M. Moraru, A. Panov) ÎNCHEIERE 17 aprilie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Verdeș Ilie, reprezentat de avocatul Criclivîi Sergiu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Șerbetean Ecaterina împotriva lui Verdeș Ilie cu privire la evacuarea din imobil fără acordarea altui spațiu locativ, împotriva deciziei din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Verdeș Ilie și a fost menținută hotărârea din 18 aprilie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul central, c o n s t a t ă La 22 augist 2017 Șerbetean Ecaterina a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Verdeș Ilie cu privire la evacuarea din imobil fără acordarea altui spațiu locativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că pârâtul Verdeș Ilie este unul din frații ei. Prin certificatul de moștenitor legal din 22 septembrie 2010, eliberat de notarul public Petru Chirtoacă, ea a devenit proprietara imobilului de care dispunea sora ei Chirilova Maria, care a decedat la 27 ianuarie 2010. A susținut că la momentul decesului sora dispunea de dreptul de proprietate asupra casei de locuit și asupra construcțiilor accesorii și terenul aferent casei cu suprafața de 0,2623 ha, care se află în satul Cruglic, raionul Criuleni. Frații și surorile s-au dezis de averea succesorală după decesul surorii Maria, deoarece doar ea de una singură a avut grijă de soră pe perioada cât a fost bolnavă și a suportat toate cheltuielile legate de înmormântare.

După decesul surorii Maria, la rugămintea pârâtului, i-a permis să locuiască în casa dată, însă, în ultimul timp, pârâtul îi face probleme, punându-i obstacole în folosirea imobilului, care-i aparține cu drept de proprietate. Pârâtul, de câțiva ani, nu permite atât ei cât și fraților și surorilor să intră în ogradă, din care motive ea nu poate îngriji de gospodărie și folosi terenul aferent casei. În luna mai a anului 2016, s-a adresat la poliție cu o plângere, pe faptul că pârâtul nu-i permite accesul în casa care-i aparține cu drept de proprietate. Plângerea a fost examinată, faptele s-au adeverit, însă măsuri nu au fost luate. A solicitat relamantra evacuarea lui Verdeș Ilie din casa de locuit cu suprafața totală de 72,2 m.p., xxxxx, construită pe terenul cu suprafața de 0,2623 ha, cu numărul cadastral xxxxx, situate în satul Cruglic , raionul Criuleni și obligarea pârâtului Verdeș Ilie să nu-i creeze obstacole în folosirea imobilului dat.

Prin hotărârea din 18 aprilie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul central, acțiunea a fost admisă; s-a obligat pârâtul Verdeș Ilie să elibereze casa de locuit și terenul aferent casei cu suprafața de 0,2623 ha cu numărul cadastral xxxxxdin s. Cruglic, r. Criuleni și să nu creeze obstacole proprietarului Șerbetean Ecaterina la folosirea imobilului dat. Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 17.05.2018 Verdeș Ilie, a declarat apel împotriva hotărârii din 18 aprilie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul central, solicitând casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. Prin decizia din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Verdeș Ilie și a fost menținută hotărârea din 18 aprilie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că conform certificatului de moștenitor legal nr.6263 din 22 septembrie 2010, extrasului din Registru bunurilor imobile, Șerbetean Ecaterina este proprietarul casei de locuit individuale, construcțiilor accesorii și terenului aferent în litigiu în temeiul certificatului de moștenitor legal. În opinia Colegiului, instanța de fond, în baza art. 9, 315, 316, 320, 376 496 ale Сodului civil, temeinic a conchis că Verdeș Ilie nu are nici un temei de drept de a ocupa în continuare casa în litigiu, și astfel, să împiedice reclamantei-apelante Șerbetean Ecaterina exercitarea în mod deplin a dreptului său de proprietate asupra casei de locuit și anume dreptul de a folosi această casă în scop locativ.

La 19 februarie 2019 Verdeș Ilie, reprezentat de avocatul Criclivîi Sergiu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că concluziile instanțelor de judecată vin în contradicție cu circumstanțele pricinii, concluziile expuse în hotărâri fiind eronate. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Completul denotă că Curtea de Apel Chișină a expediat în adresa recurentului copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada recepționării acesteia, din care considerente recursul este depus se în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Verdeș Ilie, reprezentat de avocatul Criclivîi Sergiu, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă 2 încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Verdeș Ilie, reprezentat de avocatul Criclivîi Sergiu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, 3 întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Verdeș Ilie, reprezentat de avocatul Criclivîi Sergiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Verdeș Ilie, reprezentat de avocatul Criclivîi Sergiu, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru 4