2ra-697/19 — evacuarea fara acordarea altui spatiu locativ

dosarul nr. 2ra-697/19

prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul central (A. Cazacliu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Anton, M. Moraru, A. Panov)

ÎNCHEIERE

17 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Verdeș Ilie,

reprezentat de avocatul Criclivîi Sergiu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Șerbetean

Ecaterina împotriva lui Verdeș Ilie cu privire la evacuarea din imobil fără acordarea

altui spațiu locativ,

împotriva deciziei din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Verdeș Ilie și a fost menținută hotărârea din 18

aprilie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul central,

c o n s t a t ă

La 22 augist 2017 Șerbetean Ecaterina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Verdeș Ilie cu privire la evacuarea din imobil fără acordarea altui

spațiu locativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că pârâtul Verdeș Ilie este unul din

frații ei. Prin certificatul de moștenitor legal din 22 septembrie 2010, eliberat de

notarul public Petru Chirtoacă, ea a devenit proprietara imobilului de care dispunea

sora ei Chirilova Maria, care a decedat la 27 ianuarie 2010.

A susținut că la momentul decesului sora dispunea de dreptul de proprietate

asupra casei de locuit și asupra construcțiilor accesorii și terenul aferent casei cu

suprafața de 0,2623 ha, care se află în satul Cruglic, raionul Criuleni.

Frații și surorile s-au dezis de averea succesorală după decesul surorii Maria,

deoarece doar ea de una singură a avut grijă de soră pe perioada cât a fost bolnavă și

a suportat toate cheltuielile legate de înmormântare.

După decesul surorii Maria, la rugămintea pârâtului, i-a permis să locuiască

în casa dată, însă, în ultimul timp, pârâtul îi face probleme, punându-i obstacole în

folosirea imobilului, care-i aparține cu drept de proprietate. Pârâtul, de câțiva ani,

nu permite atât ei cât și fraților și surorilor să intră în ogradă, din care motive ea nu

poate îngriji de gospodărie și folosi terenul aferent casei.

În luna mai a anului 2016, s-a adresat la poliție cu o plângere, pe faptul că

pârâtul nu-i permite accesul în casa care-i aparține cu drept de proprietate.

Plângerea a fost examinată, faptele s-au adeverit, însă măsuri nu au fost luate.

A solicitat relamantra evacuarea lui Verdeș Ilie din casa de locuit cu

suprafața totală de 72,2 m.p., xxxxx, construită pe terenul cu suprafața de 0,2623 ha,

cu numărul cadastral xxxxx, situate în satul Cruglic , raionul Criuleni și obligarea

pârâtului Verdeș Ilie să nu-i creeze obstacole în folosirea imobilului dat.

Prin hotărârea din 18 aprilie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul central,

acțiunea a fost admisă; s-a obligat pârâtul Verdeș Ilie să elibereze casa de locuit și

terenul aferent casei cu suprafața de 0,2623 ha cu numărul cadastral xxxxxdin s.

Cruglic, r. Criuleni și să nu creeze obstacole proprietarului Șerbetean Ecaterina la

folosirea imobilului dat.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 17.05.2018 Verdeș Ilie, a

declarat apel împotriva hotărârii din 18 aprilie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul

central, solicitând casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii.

Prin decizia din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Verdeș Ilie și a fost menținută hotărârea din 18 aprilie 2018 a

Judecătoriei Criuleni, sediul central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că conform certificatului

de moștenitor legal nr.6263 din 22 septembrie 2010, extrasului din Registru

bunurilor imobile, Șerbetean Ecaterina este proprietarul casei de locuit individuale,

construcțiilor accesorii și terenului aferent în litigiu în temeiul certificatului de

moștenitor legal.

În opinia Colegiului, instanța de fond, în baza art. 9, 315, 316, 320, 376 496

ale Сodului civil, temeinic a conchis că Verdeș Ilie nu are nici un temei de drept de

a ocupa în continuare casa în litigiu, și astfel, să împiedice reclamantei-apelante

Șerbetean Ecaterina exercitarea în mod deplin a dreptului său de proprietate asupra

casei de locuit și anume dreptul de a folosi această casă în scop locativ.

La 19 februarie 2019 Verdeș Ilie, reprezentat de avocatul Criclivîi Sergiu, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea acesteia și a

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că concluziile instanțelor de judecată vin în

contradicție cu circumstanțele pricinii, concluziile expuse în hotărâri fiind eronate.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Chișină a expediat în adresa recurentului

copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada

recepționării acesteia, din care considerente recursul este depus se în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Verdeș Ilie, reprezentat de

avocatul Criclivîi Sergiu, în raport cu materialele pricinii civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

2

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Verdeș Ilie, reprezentat de

avocatul Criclivîi Sergiu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

3

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Verdeș Ilie, reprezentat de avocatul

Criclivîi Sergiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Verdeș Ilie, reprezentat de avocatul Criclivîi Sergiu, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

4