3r-86/19 — contestarea actului administrativ

3r-86/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3r-86/19

prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul central (Ecaterina Buzu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Ala Malîi, Ecaterina Palanciuc, Vladislav Clima)

DECIZIE

17 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria

Țeruș, reprezentați de avocatul Ion Ciumac,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva

Consiliului sătesc Isacova și Primăriei satului Isacova, r-nul Orhei, intervenienți

principal Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș cu privire la contestarea

actului administrativ, și

la cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Țeruș, Ion Țeruș și

Vasile Țeruș împotriva Consiliului sătesc Isacova și Primăriei satului Isacova, r-nul

Orhei, intervenienți principal Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș,

intervenient accesoriu Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 26 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Galina Țeruș, Constantin Țeruș și

Maria Țeruș, reprezentați de avocatul Ion Ciumac împotriva hotărârii din 12

septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul central, din motiv că nu întrunește

condițiile prevăzute la art. 364 și 365 din Codul de procedură civilă, și

împotriva încheierii din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a restituit cererea de apel depusă de Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria

Țeruș, reprezentați de avocatul Ion Ciumac împotriva hotărârii din 12 septembrie

2018 a Judecătoriei Orhei, sediul central, din motiv că apelanții nu au îndeplinit în

termen dispozițiile instanței de apel din încheierea din 26 noiembrie 2018,

constată:

La 31 mai 2016, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a depus cerere

de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva

Consiliul sătesc Isacova, r-nul Orhei, cu privire la anularea Deciziei nr. 1/7 din 26

februarie 2016 a Consiliului sătesc Isacova „cu privire la abrogarea parțială a

deciziei nr. 2.1 din 27 martie 2012” (vol. I, f.d. 2-4).

Prin încheierea din 10 octombrie 2016 a Judecătoriei Orhei s-au atras în

proces în calitate de intervenienți principali Galina Țeruș, Maria Țeruș și

1

Constantin Țeruș.

La 28 iulie 2016, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva

Consiliul sătesc Isacova, r-nul Orhei, cu privire la anularea parțială a anexei nr. 2

la Decizia nr. 2.1 din 27 martie 2012 „cu privire la aprobarea planului geometric,

atribuirea terenurilor în proprietate privată proprietarilor caselor de locuit”, cu

excluderea la nr. 570 a inscripției „Țeruș Tudor Simion” (vol. II, 2-3 recto-verso).

La 25 august 2016, Grigore Țeruș, Ion Țeruș și Vasile Țeruș au depus cerere

de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva

Primăriei satului Isacova, r-nul Orhei, intervenient accesoriu Agenția Servicii

Publice cu privire la anularea extrasului din cartea de imobil a Primăriei satului

Isacova, eliberat cu nr. 883 din 10 august 2012; anularea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren eliberat pe numele lui Țeruș Tudor Simion asupra

bunului cu numărul cadastral xxxxx; radierea din Registrul bunurilor imobile a

dreptului de proprietate al lui Țeruș Tudor Simion asupra bunurilor cu numerele

cadastrale xxxxxx(vol. III, f.d. 2-4).

Prin încheierea din 01 februarie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul central,

cauzele de contencios administrativ nominalizate au fost conexate într-o singură

procedură, în vederea examinării concomitente (vol. II, f.d. 80-81 recto-verso).

Prin hotărârea din 12 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul central

(vol. I, f.d. 217-218, 223-228 recto-verso) s-au admis acțiunile depuse de Oficiul

teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, Grigore Țeruș, Ion Țeruș și Vasile Țeruș;

s-a anulat Decizia nr. 1/7 din 26 februarie 2016 „cu privire la abrogarea

parțială a deciziei nr. 2.1 din 27 martie 2012”, ca fiind ilegală;

s-a anulat parțial anexa nr. 2 la Decizia nr. 2.1 din 27 martie 2012 „cu

privire la aprobarea planului geometric, atribuirea terenurilor în proprietate

privată proprietarilor caselor de locuit” cu excluderea la nr. 570 a inscripției

„Țeruș Tudor Simion”, ca ilegală;

s-a anulat extrasul din cartea de imobil a Primăriei satului Isacova, eliberat

cu nr. 883 din 10 august 2012;

s-a anulat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat pe

numele lui Țeruș Tudor Simion asupra bunului cu numărul cadastral xxxxx,

amplasat în xxxxx;

s-a dispus radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate

al lui Țeruș Tudor Simion asupra bunurilor cu numerele cadastrale xxxxxx.

La 12 octombrie 2018, Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș,

reprezentați de avocatul Ion Ciumac au declarat apel împotriva hotărârii din 12

septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul central (vol. I, f.d. 220 recto-verso).

Prin încheierea din 26 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat

curs cererii de apel depuse de Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș,

reprezentați de avocatul Ion Ciumac împotriva hotărârii din 12 septembrie 2018 a

Judecătoriei Orhei, sediul central, și li s-a acordat termen până la 18 decembrie

2018, ora 16.00 pentru înregistrarea în secretariatul Curții de Apel Chișinău a

cererii de apel motivate (vol. I, f.d. 234-235).

Prin încheierea din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

cererea de apel depusă de Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș,

reprezentați de avocatul Ion Ciumac împotriva hotărârii din 12 septembrie 2018 a

Judecătoriei Orhei, sediul central, din motiv că apelanții nu au îndeplinit în termen

2

dispozițiile instanței de apel din încheierea din 26 noiembrie 2018 (vol. I, f.d. 241-

244).

La 13 martie 2019, Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș,

reprezentați de avocatul Ion Ciumac au declarat recurs împotriva încheierilor din

26 noiembrie 2018 și 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău (vol. IV, f.d. 1-5).

În motivarea recursului au invocat că, deoarece ședința de judecată în prima

instanță din data de 24 august 2018, nu a avut loc, ulterior nu le-a fost comunicat

despre data, ora și locul următoarei ședințe de judecată, iar despre hotărârea din

12 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul central, au aflat de pe portalul

instanței de judecată.

Astfel, în data de 12 octombrie 2018, avocatul Ion Ciumac a declarat în

numele lor apel împotriva hotărârii din 12 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei,

sediul central. Însă, prima instanță nu a expediat în adresa Galinei Țeruș,

Constantin Țeruș, Mariei Țeruș și reprezentantului acestora, avocatului Ion Ciumac

copia nici a dispozitivului hotărârii, nici copia hotărârii întocmită integral.

Totodată, recurenții au menționat că nici Curtea de Apel Chișinău nu a

expediat în adresa lor încheierea din 26 noiembrie 2018, prin care nu s-a dat curs

cererii de apel. Or, despre existența acesteia, avocatul Ion Ciumac a aflat la 26

februarie 2019, când i-au fost înmânate în cancelaria Judecătoriei Orhei, sediul

central.

În acest sens, recurenții au evocat că încheierea din 23 ianuarie 2019 a Curții

de Apel Chișinău nu a fost expediată prin posta la adresa reprezentantului lor,

avocatului Ion Ciumac.

Prin urmare, necomunicarea hotărârii din 12 septembrie 2018 a Judecătoriei

Orhei, întocmite integral, a încheierii din 26 noiembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, prin care nu s-a dat curs cererii de apel, precum și a încheierii din 23

ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a restituit cererea de apel,

recurenților li s-a încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de articolul 6

CEDO.

În această ordine de idei, recurenții Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria

Țeruș, reprezentați de avocatul Ion Ciumac au solicitat admiterea recursului,

casarea încheierilor din 26 noiembrie 2018 și 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, cu restituirea spre rejudecare a problemei soluționate prin încheierile

casate.

Examinând recursul în raport cu materialele cauzei civile, completul

specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursul este inadmisibil, din motivele ce succed.

În debut, Colegiul consideră oportun de a învedera că, în data de 01 aprilie

2019 a intrat în vigoare Codul administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin

Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, fapt ce rezultă din articolul 257 alin. (1) al

acesteia.

În această consecvență, este notabil că potrivit articolului 258 alin. (3) din

Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la

intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în

vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare,

admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face

conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

3

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de

apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta

speță urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al

Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018. Or, din înțelesul

logico-juridic al articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ rezultă cert că,

procedurile de contencios administrativ care au fost inițiate până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ se vor examina în continuare, după intrarea în

vigoare a acestui cod, conform prevederilor Legii nr. 116 din 19 iulie 2018.

Articolul 243 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. b) că,

examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie

prin care respinge recursul.

Sub acest aspect, Colegiul consideră necesar de a reitera că, în speță, cererea

de recurs a fost depusă până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, iar drept

consecință, prin prisma articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ,

admisibilitatea cererii de recurs urmează a fi verificată conform prevederilor în

vigoare la data depunerii acesteia.

În aceste condiții, articolul 423 alin. (1) din Codul de procedură civilă

statuează că, încheierea dată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, separat

de hotărâre, de către părți și de ceilalți participanți la proces în cazurile prevăzute

de prezentul cod și de alte legi, precum și în cazurile în care încheierea face

imposibilă desfășurarea de mai departe a procesului. Ea se examinează în recurs

conform regulilor stabilite de prezentul capitol.

Prin urmare, se ajunge la concluzia că încheierile din 26 noiembrie 2018 și

23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău intră în categoria de acte specificate

în articolul 423 din Codul de procedură civilă, iar drept consecință pot constitui

obiectul în procedura de recurs.

La fel, este imperios faptul că în cazul în care, dreptul de acces la justiție

este limitat fie de lege, fie de fapte, instanțele naționale trebuie să verifice dacă

aceste restricții au redus esența dreptului și, în special, dacă ele urmăresc un scop

legitim și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele

utilizate și scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea cauzele Levages Prestations

Servicii vs Franța, 23 octombrie 1996, § 40; Tricard vs Franta, 10 iulie 2001, §§

29, 33; Freitag vs Germania, 19 iulie 2007, § 37; Marc Brauer, 1 septembrie

2016, § 34).

La capitolul dat, articolul 425 din Codul de procedură civilă consemnează

că, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la

comunicarea încheierii.

În conformitate cu articolul 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă,

termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat

următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură

sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

Instanța de recurs consideră că, în speță, calea de atac este demarată în

interiorul termenului legal, deoarece din materialele cauzei nu poate fi stabilit

momentul când a fost comunicată Galinei Țeruș, Constantin Țeruș și Mariei Țeruș

încheierea din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, iar drept consecință nu

poate fi stabilit momentul când începe să curgă termenul de exercitare a dreptului

de a ataca această încheiere judecătorească.

4

Totodată, conform recipisei olografe de la pagina 248 vol. III, încheierea din

23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost comunicată reprezentantului

recurenților, avocatului Ion Ciumac la 26 februarie 2019.

Respectiv, se consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs în

secțiunea 1 a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece cererea de

recurs a fost depusă la 13 martie 2019 (vol. I, f.d. 1).

Verificând legalitatea încheierilor din 26 noiembrie 2018 și 23 ianuarie 2019

a Curții de Apel Chișinău, prin prisma argumentelor invocate în recurs și a

materialelor cauzei, Colegiul ajunge la concluzia că acestea au fost emise în

concordanță cu normele de drept procedural pertinente speței.

Or, în conformitate cu prevederile articolului 365 alin. (1) lit. d) din Codul

de procedură civilă, în cererea de apel se indică inter alia motivele de fapt și de

drept pe care se întemeiază apelul.

Articolul 368 din Codul de procedură civilă statuează la alineatul (1) că,

dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă

cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de

la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților

la proces, să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea

neajunsurilor.

Sub acest aspect, instanța de recurs consideră necesar de a nota că, încheierea

de restituire a cererii de apelul este indisolubil legată de încheierea prin care nu s-a

dat curs cererii de apel, deoarece conform articolului 369 alin. (1) lit. a) din Codul

de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă

apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă

în conformitate cu art. 368 alin. (1).

Astfel, în cazul în care apelantul îndeplinește în termen indicațiile din

încheiere, apelul se consideră depus la data prezentării inițiale, iar dacă nu va

îndeplini în termen indicațiile instanței de apel, apelul va fi restituit. Or,

restituirea apelului este sancțiunea aplicată apelantului de către instanța de apel în

cazul neîndeplinirii în termenul acordat a cerințelor indicate în încheierea de a nu

da curs cererii de apel.

Implicit condițiilor din speță, Colegiul atestă că, la 12 octombrie 2018, Galina

Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș, reprezentați de avocatul Ion Ciumac au

declarat apel împotriva hotărârii din 12 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei,

sediul central (vol. I, f.d. 220 recto-verso).

Prin încheierea din 26 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat

curs cererii de apel depuse de Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș,

reprezentați de avocatul Ion Ciumac împotriva hotărârii din 12 septembrie 2018 a

Judecătoriei Orhei, sediul central, și li s-a acordat termen până la 18 decembrie

2018, ora 16.00 pentru înregistrarea în secretariatul Curții de Apel Chișinău a

cererii de apel motivate (vol. I, f.d. 234-235).

Prin încheierea din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

cererea de apel depusă de Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș,

reprezentați de avocatul Ion Ciumac împotriva hotărârii din 12 septembrie 2018 a

Judecătoriei Orhei, sediul central, din motiv că apelanții nu au îndeplinit în termen

dispozițiile instanței de apel din încheierea din 26 noiembrie 2018 (vol. I, f.d. 241-

244).

Astfel, Colegiul opinează că, deoarece termenul acordat de instanța de apel

5

întru înlăturarea neajunsurilor ce au servit temei pentru a nu da curs cererii de apel

este unul imperativ și peremptoriu, recurenții și reprezentantul acestora aveau

obligația pozitivă de a lichida neajunsurile indicate în încheierea instanței de apel

în interiorul termenului stabilit, în caz contrar intervenind uno ictu, cu titlu de

sancțiune procedurală, restituirea cererii de apel.

La caz, Colegiul decelează că, încheierea din 26 noiembrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată în adresa apelanților Galina Țeruș, Constantin

Țeruș și Maria Țeruș, precum și reprezentantului acestora, avocatului Ion Ciumac

la adresa indicate de aceștia în cererea de apel (vol. I, f.d. 236).

Conform proceselor-verbale ale factorului poștal, trimiterile poștale

DS2035064774AS și DS2035064773AS ale Curții de Apel Chișinău au fost

„nereclamate” de către destinatarii: avocatul Ion Ciumac și apelanta Maria Țeruș,

acestea fiind returnate instanței de apel, din motivul expirării termenului de

păstrare.

La capitolul dat, Colegiul opinează că refuzul destinatarilor avocatul Ion

Ciumac și apelantei Maria Țeruș de a recepționa trimiterile poștale, în special

încheierea instanței de apel, prin care nu s-a dat curs cererii de apel, se echivalează

cu înștiințarea acestora. Or, în sensul punctului 2 din Regulile privind prestarea

serviciilor poștale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie

2016, trimiterea nereclamată este trimitere poștală care nu a fost distribuită

(predată) destinatarului din cauza nesolicitării sau refuzului de recepționare a

acesteia.

Respectiv, din sensul normei legale precitate se deduce obligația pozitivă a

recurenților și a reprezentantului acestora de a se prezenta la oficiul poștal pentru a

ridica trimiterile expediate de Curtea de Apel Chișinău.

În speță, Colegiul găsește relevantă jurisprudența CtEDO în cauza Van Harn

vs. Germania, din 11 septembrie 2007, în care Înalta Curte a reiterat că ține de

obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de

acces la justiție.

Astfel, recurenții, reprezentanți de avocatul Ion Ciumac, fiind interesați în

soarta soluționării prezentului litigiu, urmau să întreprindă măsurile necesare de a

proteja dreptul său de acces la instanță, prin executarea în termen a încheierii din

26 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și depunerii cererii de apel motivate

în interiorul termenului-limită acordat de instanța de apel pentru exercitarea

acestei acțiuni de procedură.

În această consecvență, Colegiul apreciază ca fiind neviabil motivul invocat

de către reprezentantul recurenților, precum că nu a recepționat încheierea din 26

noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, iar drept urmare nu a cunoscut despre

necesitatea prezentării cererii de apel și, respectiv, a termenului limită acordat

pentru înlăturarea acestui neajuns.

Or, prin prisma ipotezelor relevate supra, atât recurenții, cât și reprezentantul

acestora trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă de a-și

proteja accesul la instanță, interesându-se de soarta și etapa procedurală la care se

află cauza în care sunt implicați.

Cu atât mai mult că, pe portalul unic al instanțelor de judecată

[http://www.instante.justice.md] se publică informația cu privire la toate cererile de

chemare în judecată și cererile de apel, agenda ședințelor de judecată, rezultatul

ședințelor de judecată și se publică hotărârile instanței de judecată și alte informații

6

relevante pentru justițiabili. Portalul unic al instanțelor de judecată reprezentând un

punct unic de acces la informația despre activitatea tuturor instanțelor de judecată,

având ca scop susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru

asigurarea comunicării între justițiabili și instanțele de judecată.

În altă oriunde de idei, aplicând principiul nemo censetur ignorare legem,

conform căruia necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează

persoanele de obligația de a se conforma legii, instanța de recurs conchide că,

Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș, precum și reprezentantul acestora,

avocatul Ion Ciumac nu pot invoca necomunicarea încheierii din 26 noiembrie 2018

a Curții de Apel Chișinău, drept argument în susținerea imposibilității de a se

conforma acesteia și de a depune cererea de apel motivată.

Or, din moment ce Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș au declarat,

prin intermediul reprezentantului, avocatul Ion Ciumac, apel împotriva hotărârii

primei instanțe, se prezumă că aceștia cunosc termenul prevăzut de articolul 236

alin. (6) din Codul de procedură civilă, în interiorul căruia prima instanță urmează

să întocmească hotărârea integrală.

Respectiv, după expirarea termenului pentru a fi întocmită integral hotărârea

primei instanțe, apelanții și reprezentantul acestora urmau să întreprindă toate

măsurile necesare pentru a lua cunoștință de hotărârea integrală și a depune cerere

de apel suplimentară, care să corespundă cerințelor instituite la articolul 365 din

Codul de procedură civilă.

Sub acest aspect, Colegiul apreciază ca fiind declarative criticile recurentei

Galina Țeruș, precum că nu i-a fost comunicată hotărârea întocmită integral a

Judecătoriei Orhei, sediul central. Or, în data de 30 octombrie 2018, Galinei Țeruș i-a

fost eliberată copia hotărârii din 12 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul

central, întocmită integral, fapt confirmat prin recipisa semnată olograf de către

aceasta (vol. I, f.d. 229).

Astfel, instanța de recurs apreciază că, în vederea respectării condițiilor

prevăzute la articolele 364 și 365, precum și întru evitarea sancțiunii procedurale

stipulate la articolul 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Galina Țeruș

putea și trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a comunica hotărârea din

12 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul central, întocmită integral, atât

reprezentantului său, avocatului Ion Ciumac, cât și cointervenienților principali

Constantin Țeruș și Maria Țeruș.

Coroborând ipotezele relevate la normele legale precitate, Colegiul constată

temeinicia încheierilor din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, deoarece

aceasta a intervenit ca sancțiune procedurală pentru neexecutarea încheierii din 26

noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și pentru lipsa interesului Galinei Țeruș,

Constantin Țeruș și Maria Țeruș, precum și reprezentantului acestora, avocatului Ion

Ciumac față de soarta soluționării prezentului litigiu. Or, aceștia trebuiau să

întreprindă toate măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierile din 26

noiembrie 2018 și 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău au fost emise în

concordanță cu normele de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs

sunt lipsite de substanță, completul specializat pentru examinarea cauzelor de

contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul și a menține încheierile recurate.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) și art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul

7

administrativ, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria

Țeruș, reprezentați de avocatul Ion Ciumac împotriva încheierilor din 26 noiembrie

2018 și 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

8