3r-86/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-86/19 prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul central (Ecaterina Buzu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Ala Malîi, Ecaterina Palanciuc, Vladislav Clima) DECIZIE 17 aprilie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Tamara Chișca-Doneva Mariana Pitic examinând recursul declarat de către Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș, reprezentați de avocatul Ion Ciumac, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Isacova și Primăriei satului Isacova, r-nul Orhei, intervenienți principal Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș cu privire la contestarea actului administrativ, și la cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Țeruș, Ion Țeruș și Vasile Țeruș împotriva Consiliului sătesc Isacova și Primăriei satului Isacova, r-nul Orhei, intervenienți principal Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș, intervenient accesoriu Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii din 26 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș, reprezentați de avocatul Ion Ciumac împotriva hotărârii din 12 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul central,

din motiv că nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 din Codul de procedură civilă, și împotriva încheierii din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a restituit cererea de apel depusă de Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș, reprezentați de avocatul Ion Ciumac împotriva hotărârii din 12 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul central, din motiv că apelanții nu au îndeplinit în termen dispozițiile instanței de apel din încheierea din 26 noiembrie 2018, constată: La 31 mai 2016, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Consiliul sătesc Isacova, r-nul Orhei, cu privire la anularea Deciziei nr. 1/7 din 26 februarie 2016 a Consiliului sătesc Isacova „cu privire la abrogarea parțială a deciziei nr. 2.1 din 27 martie 2012” (vol. I, f.d.

2-4). Prin încheierea din 10 octombrie 2016 a Judecătoriei Orhei s-au atras în proces în calitate de intervenienți principali Galina Țeruș, Maria Țeruș și 1 Constantin Țeruș. La 28 iulie 2016, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Consiliul sătesc Isacova, r-nul Orhei, cu privire la anularea parțială a anexei nr. 2 la Decizia nr. 2.1 din 27 martie 2012 „cu privire la aprobarea planului geometric, atribuirea terenurilor în proprietate privată proprietarilor caselor de locuit”, cu excluderea la nr. 570 a inscripției „Țeruș Tudor Simion” (vol. II, 2-3 recto-verso).

La 25 august 2016, Grigore Țeruș, Ion Țeruș și Vasile Țeruș au depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Primăriei satului Isacova, r-nul Orhei, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice cu privire la anularea extrasului din cartea de imobil a Primăriei satului Isacova, eliberat cu nr. 883 din 10 august 2012; anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat pe numele lui Țeruș Tudor Simion asupra bunului cu numărul cadastral xxxxx; radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate al lui Țeruș Tudor Simion asupra bunurilor cu numerele cadastrale xxxxxx(vol. III, f.d. 2-4). Prin încheierea din 01 februarie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul central, cauzele de contencios administrativ nominalizate au fost conexate într-o singură procedură, în vederea examinării concomitente (vol. II, f.d.

80-81 recto-verso). Prin hotărârea din 12 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul central (vol. I, f.d.

217-218, 223-228 recto-verso) s-au admis acțiunile depuse de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat, Grigore Țeruș, Ion Țeruș și Vasile Țeruș; s-a anulat Decizia nr. 1/7 din 26 februarie 2016 „cu privire la abrogarea parțială a deciziei nr. 2.1 din 27 martie 2012”, ca fiind ilegală; s-a anulat parțial anexa nr. 2 la Decizia nr. 2.1 din 27 martie 2012 „cu privire la aprobarea planului geometric, atribuirea terenurilor în proprietate privată proprietarilor caselor de locuit” cu excluderea la nr. 570 a inscripției „Țeruș Tudor Simion”, ca ilegală; s-a anulat extrasul din cartea de imobil a Primăriei satului Isacova, eliberat cu nr. 883 din 10 august 2012; s-a anulat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat pe numele lui Țeruș Tudor Simion asupra bunului cu numărul cadastral xxxxx, amplasat în xxxxx; s-a dispus radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate al lui Țeruș Tudor Simion asupra bunurilor cu numerele cadastrale xxxxxx.

La 12 octombrie 2018, Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș, reprezentați de avocatul Ion Ciumac au declarat apel împotriva hotărârii din 12 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul central (vol. I, f.d. 220 recto-verso). Prin încheierea din 26 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș, reprezentați de avocatul Ion Ciumac împotriva hotărârii din 12 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul central, și li s-a acordat termen până la 18 decembrie 2018, ora 16.00 pentru înregistrarea în secretariatul Curții de Apel Chișinău a cererii de apel motivate (vol. I, f.d. 234-235).

Prin încheierea din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea de apel depusă de Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș, reprezentați de avocatul Ion Ciumac împotriva hotărârii din 12 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul central, din motiv că apelanții nu au îndeplinit în termen 2 dispozițiile instanței de apel din încheierea din 26 noiembrie 2018 (vol. I, f.d. 241- 244). La 13 martie 2019, Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș, reprezentați de avocatul Ion Ciumac au declarat recurs împotriva încheierilor din 26 noiembrie 2018 și 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău (vol. IV, f.d. 1-5).

În motivarea recursului au invocat că, deoarece ședința de judecată în prima instanță din data de 24 august 2018, nu a avut loc, ulterior nu le-a fost comunicat despre data, ora și locul următoarei ședințe de judecată, iar despre hotărârea din 12 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul central, au aflat de pe portalul instanței de judecată. Astfel, în data de 12 octombrie 2018, avocatul Ion Ciumac a declarat în numele lor apel împotriva hotărârii din 12 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul central. Însă, prima instanță nu a expediat în adresa Galinei Țeruș, Constantin Țeruș, Mariei Țeruș și reprezentantului acestora, avocatului Ion Ciumac copia nici a dispozitivului hotărârii, nici copia hotărârii întocmită integral.

Totodată, recurenții au menționat că nici Curtea de Apel Chișinău nu a expediat în adresa lor încheierea din 26 noiembrie 2018, prin care nu s-a dat curs cererii de apel. Or, despre existența acesteia, avocatul Ion Ciumac a aflat la 26 februarie 2019, când i-au fost înmânate în cancelaria Judecătoriei Orhei, sediul central. În acest sens, recurenții au evocat că încheierea din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu a fost expediată prin posta la adresa reprezentantului lor, avocatului Ion Ciumac. Prin urmare, necomunicarea hotărârii din 12 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, întocmite integral, a încheierii din 26 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care nu s-a dat curs cererii de apel, precum și a încheierii din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a restituit cererea de apel, recurenților li s-a încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de articolul 6 CEDO.

În această ordine de idei, recurenții Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș, reprezentați de avocatul Ion Ciumac au solicitat admiterea recursului, casarea încheierilor din 26 noiembrie 2018 și 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea spre rejudecare a problemei soluționate prin încheierile casate. Examinând recursul în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil, din motivele ce succed. În debut, Colegiul consideră oportun de a învedera că, în data de 01 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, fapt ce rezultă din articolul 257 alin. (1) al acesteia.

În această consecvență, este notabil că potrivit articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. 3 Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta speță urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018. Or, din înțelesul logico-juridic al articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ rezultă cert că, procedurile de contencios administrativ care au fost inițiate până la intrarea în vigoare a Codului administrativ se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a acestui cod, conform prevederilor Legii nr. 116 din 19 iulie 2018. Articolul 243 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. b) că, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care respinge recursul.

Sub acest aspect, Colegiul consideră necesar de a reitera că, în speță, cererea de recurs a fost depusă până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, iar drept consecință, prin prisma articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ, admisibilitatea cererii de recurs urmează a fi verificată conform prevederilor în vigoare la data depunerii acesteia. În aceste condiții, articolul 423 alin. (1) din Codul de procedură civilă statuează că, încheierea dată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, separat de hotărâre, de către părți și de ceilalți participanți la proces în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi, precum și în cazurile în care încheierea face imposibilă desfășurarea de mai departe a procesului.

Ea se examinează în recurs conform regulilor stabilite de prezentul capitol. Prin urmare, se ajunge la concluzia că încheierile din 26 noiembrie 2018 și 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău intră în categoria de acte specificate în articolul 423 din Codul de procedură civilă, iar drept consecință pot constitui obiectul în procedura de recurs.

La fel, este imperios faptul că în cazul în care, dreptul de acces la justiție este limitat fie de lege, fie de fapte, instanțele naționale trebuie să verifice dacă aceste restricții au redus esența dreptului și, în special, dacă ele urmăresc un scop legitim și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea cauzele Levages Prestations Servicii vs Franța, 23 octombrie 1996, § 40; Tricard vs Franta, 10 iulie 2001, §§ 29, 33; Freitag vs Germania, 19 iulie 2007, § 37; Marc Brauer, 1 septembrie 2016, § 34). La capitolul dat, articolul 425 din Codul de procedură civilă consemnează că, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

În conformitate cu articolul 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui. Instanța de recurs consideră că, în speță, calea de atac este demarată în interiorul termenului legal, deoarece din materialele cauzei nu poate fi stabilit momentul când a fost comunicată Galinei Țeruș, Constantin Țeruș și Mariei Țeruș încheierea din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, iar drept consecință nu poate fi stabilit momentul când începe să curgă termenul de exercitare a dreptului de a ataca această încheiere judecătorească.

4 Totodată, conform recipisei olografe de la pagina 248 vol. III, încheierea din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost comunicată reprezentantului recurenților, avocatului Ion Ciumac la 26 februarie 2019. Respectiv, se consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs în secțiunea 1 a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă la 13 martie 2019 (vol. I, f.d. 1). Verificând legalitatea încheierilor din 26 noiembrie 2018 și 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin prisma argumentelor invocate în recurs și a materialelor cauzei, Colegiul ajunge la concluzia că acestea au fost emise în concordanță cu normele de drept procedural pertinente speței.

Or, în conformitate cu prevederile articolului 365 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă, în cererea de apel se indică inter alia motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul. Articolul 368 din Codul de procedură civilă statuează la alineatul (1) că, dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Sub acest aspect, instanța de recurs consideră necesar de a nota că, încheierea de restituire a cererii de apelul este indisolubil legată de încheierea prin care nu s-a dat curs cererii de apel, deoarece conform articolului 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1). Astfel, în cazul în care apelantul îndeplinește în termen indicațiile din încheiere, apelul se consideră depus la data prezentării inițiale, iar dacă nu va îndeplini în termen indicațiile instanței de apel, apelul va fi restituit. Or, restituirea apelului este sancțiunea aplicată apelantului de către instanța de apel în cazul neîndeplinirii în termenul acordat a cerințelor indicate în încheierea de a nu da curs cererii de apel.

Implicit condițiilor din speță, Colegiul atestă că, la 12 octombrie 2018, Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș, reprezentați de avocatul Ion Ciumac au declarat apel împotriva hotărârii din 12 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul central (vol. I, f.d. 220 recto-verso). Prin încheierea din 26 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș, reprezentați de avocatul Ion Ciumac împotriva hotărârii din 12 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul central, și li s-a acordat termen până la 18 decembrie 2018, ora 16.00 pentru înregistrarea în secretariatul Curții de Apel Chișinău a cererii de apel motivate (vol. I, f.d.

234-235). Prin încheierea din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea de apel depusă de Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș, reprezentați de avocatul Ion Ciumac împotriva hotărârii din 12 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul central, din motiv că apelanții nu au îndeplinit în termen dispozițiile instanței de apel din încheierea din 26 noiembrie 2018 (vol. I, f.d. 241- 244). Astfel, Colegiul opinează că, deoarece termenul acordat de instanța de apel 5 întru înlăturarea neajunsurilor ce au servit temei pentru a nu da curs cererii de apel este unul imperativ și peremptoriu, recurenții și reprezentantul acestora aveau obligația pozitivă de a lichida neajunsurile indicate în încheierea instanței de apel în interiorul termenului stabilit, în caz contrar intervenind uno ictu, cu titlu de sancțiune procedurală, restituirea cererii de apel.

La caz, Colegiul decelează că, încheierea din 26 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa apelanților Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș, precum și reprezentantului acestora, avocatului Ion Ciumac la adresa indicate de aceștia în cererea de apel (vol. I, f.d. 236). Conform proceselor-verbale ale factorului poștal, trimiterile poștale DS2035064774AS și DS2035064773AS ale Curții de Apel Chișinău au fost „nereclamate” de către destinatarii: avocatul Ion Ciumac și apelanta Maria Țeruș, acestea fiind returnate instanței de apel, din motivul expirării termenului de păstrare. La capitolul dat, Colegiul opinează că refuzul destinatarilor avocatul Ion Ciumac și apelantei Maria Țeruș de a recepționa trimiterile poștale, în special încheierea instanței de apel, prin care nu s-a dat curs cererii de apel, se echivalează cu înștiințarea acestora.

Or, în sensul punctului 2 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016, trimiterea nereclamată este trimitere poștală care nu a fost distribuită (predată) destinatarului din cauza nesolicitării sau refuzului de recepționare a acesteia. Respectiv, din sensul normei legale precitate se deduce obligația pozitivă a recurenților și a reprezentantului acestora de a se prezenta la oficiul poștal pentru a ridica trimiterile expediate de Curtea de Apel Chișinău. În speță, Colegiul găsește relevantă jurisprudența CtEDO în cauza Van Harn vs. Germania, din 11 septembrie 2007, în care Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

Astfel, recurenții, reprezentanți de avocatul Ion Ciumac, fiind interesați în soarta soluționării prezentului litigiu, urmau să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță, prin executarea în termen a încheierii din 26 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și depunerii cererii de apel motivate în interiorul termenului-limită acordat de instanța de apel pentru exercitarea acestei acțiuni de procedură. În această consecvență, Colegiul apreciază ca fiind neviabil motivul invocat de către reprezentantul recurenților, precum că nu a recepționat încheierea din 26 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, iar drept urmare nu a cunoscut despre necesitatea prezentării cererii de apel și, respectiv, a termenului limită acordat pentru înlăturarea acestui neajuns.

Or, prin prisma ipotezelor relevate supra, atât recurenții, cât și reprezentantul acestora trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă de a-și proteja accesul la instanță, interesându-se de soarta și etapa procedurală la care se află cauza în care sunt implicați. Cu atât mai mult că, pe portalul unic al instanțelor de judecată [http://www.instante.justice.md] se publică informația cu privire la toate cererile de chemare în judecată și cererile de apel, agenda ședințelor de judecată, rezultatul ședințelor de judecată și se publică hotărârile instanței de judecată și alte informații 6 relevante pentru justițiabili. Portalul unic al instanțelor de judecată reprezentând un punct unic de acces la informația despre activitatea tuturor instanțelor de judecată, având ca scop susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru asigurarea comunicării între justițiabili și instanțele de judecată.

În altă oriunde de idei, aplicând principiul nemo censetur ignorare legem, conform căruia necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația de a se conforma legii, instanța de recurs conchide că, Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș, precum și reprezentantul acestora, avocatul Ion Ciumac nu pot invoca necomunicarea încheierii din 26 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, drept argument în susținerea imposibilității de a se conforma acesteia și de a depune cererea de apel motivată. Or, din moment ce Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș au declarat, prin intermediul reprezentantului, avocatul Ion Ciumac, apel împotriva hotărârii primei instanțe, se prezumă că aceștia cunosc termenul prevăzut de articolul 236 alin. (6) din Codul de procedură civilă, în interiorul căruia prima instanță urmează să întocmească hotărârea integrală.

Respectiv, după expirarea termenului pentru a fi întocmită integral hotărârea primei instanțe, apelanții și reprezentantul acestora urmau să întreprindă toate măsurile necesare pentru a lua cunoștință de hotărârea integrală și a depune cerere de apel suplimentară, care să corespundă cerințelor instituite la articolul 365 din Codul de procedură civilă. Sub acest aspect, Colegiul apreciază ca fiind declarative criticile recurentei Galina Țeruș, precum că nu i-a fost comunicată hotărârea întocmită integral a Judecătoriei Orhei, sediul central. Or, în data de 30 octombrie 2018, Galinei Țeruș i-a fost eliberată copia hotărârii din 12 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul central, întocmită integral, fapt confirmat prin recipisa semnată olograf de către aceasta (vol. I, f.d.

229). Astfel, instanța de recurs apreciază că, în vederea respectării condițiilor prevăzute la articolele 364 și 365, precum și întru evitarea sancțiunii procedurale stipulate la articolul 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Galina Țeruș putea și trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a comunica hotărârea din 12 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul central, întocmită integral, atât reprezentantului său, avocatului Ion Ciumac, cât și cointervenienților principali Constantin Țeruș și Maria Țeruș.

Coroborând ipotezele relevate la normele legale precitate, Colegiul constată temeinicia încheierilor din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, deoarece aceasta a intervenit ca sancțiune procedurală pentru neexecutarea încheierii din 26 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și pentru lipsa interesului Galinei Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș, precum și reprezentantului acestora, avocatului Ion Ciumac față de soarta soluționării prezentului litigiu. Or, aceștia trebuiau să întreprindă toate măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierile din 26 noiembrie 2018 și 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău au fost emise în concordanță cu normele de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță, completul specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierile recurate. În conformitate cu art. 258 alin. (3) și art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul 7 administrativ, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul declarat de Galina Țeruș, Constantin Țeruș și Maria Țeruș, reprezentați de avocatul Ion Ciumac împotriva încheierilor din 26 noiembrie 2018 și 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Tamara Chișca-Doneva Mariana Pitic 8