2ra-671/19 — repararea prejudiciului cauzat prin neexaminarea în termen rezonabil a cauzei

Dosarul nr. 2ra-671/2019

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: R. Pascari)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Negru, A. Malîi, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

17 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecători Svetlana Filincova

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Iuri Sorochin și Zaharii

Jeleapov, reprezentat de avocatul Aliona Dragomir, și de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Iuri Sorochin și

Zaharii Jeleapov împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire

la repararea prejudiciului moral prin neexaminarea în termen rezonabil a cauzei

civile,

împotriva deciziei din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 24 februarie 2017, Iuri Sorochin și Zaharii Jeleapov, reprezentat de

avocatul Aliona Dragomir, au depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului

moral cauzat prin neexaminarea în termen rezonabil a cauzei civile.

În motivarea acțiunii au indicat că la 14 noiembrie 2013, Iuri Sorochin a

depus la Judecătoria Cahul cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei

Casianu, iar la 23 iunie 2015 în absența părților a fost pronunțată hotărârea. În

legătură cu faptul că aceasta n-a fost recepționată, la 14 iulie 2015, prin intermediul

oficiului poștal, a fost depus apel.

Reclamanții au menționat că la 23 februarie 2017 au recepționat hotărârea

primei instanțe prin intermediul oficiului poștal, dar până la adresarea în instanță

cu prezenta acțiunea apelul depus nu a fost examinat.

În acest context au relevat că din momentul depunerii cererii și până la

pronunțarea hotărârii au trecut 586 de zile, iar din momentul emiterii hotărârii și

recepționării acesteia au trecut 612 zile, astfel, din momentul recepționării hotărârii

au trecut 1197 de zile, iar Curtea de Apel Cahul până la momentul depunerii

prezentei acțiuni nu a fixat ședința de judecată.

În acest fel, Iuri Sorochin și Zaharii Jeleapov au considerat că drepturile lor

protejate de Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

1

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din X21 aprilie 2011,

au fost lezate.

În asemenea circumstanțe, Iuri Sorochin și Zaharii Jeleapov au solicitat

repararea prejudiciului moral în mărime de 100 000 de lei.

Prin hotărârea din 18 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a

admis parțial acțiunea, fiind dispusă încasarea de la bugetul de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Iuri

Sorochin și Zaharii Jeleapov cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin neexaminarea

în termen rezonabil a cauzei civile suma totală de 20 000 de lei, a câte 10 000 de

lei pentru fiecare reclamant. În rest, au fost respinse cerințele înaintate de Iuri

Sorochin și Zaharii Jeleapov împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova

privind repararea prejudiciului moral cauzat prin neexaminarea în termen rezonabil

a cauzei civile, în partea ce excedă suma încasată de 20 000 de lei.

La 18 iunie 2018, Iuri Sorochin și Zaharii Jeleapov, reprezentat de avocatul

Aliona Dragomir, au declarat apel împotriva hotărârii din 18 mai 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și au solicitat casarea acesteia în partea

cuantumului prejudiciului moral respins cu emiterea în această parte a unei noi

hotărâri cu privire la admiterea integrală a acțiunii.

La 14 iunie 2018, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat apel

împotriva hotărârii primei instanțe, prin care a solicitat casarea acesteia cu emiterea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse

apelurile declarate de Iuri Sorochin și Zaharii Jeleapov, reprezentat de avocatul

Aliona Dragomir, și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și a fost

menținută hotărârea din 18 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță a stabilit

corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțe importante pentru soluționarea

cauzei fiind stabilite și elucidate pe deplin, probele prezentate, a dat o apreciere

completă, obiectivă și sub toate aspectele.

Verificând temeinicia și legalitatea hotărârii, instanța de apel a reținut că

prima instanță justificat și întemeiat a ajuns la concluzia privind admiterea parțială

acțiunii.

La 01 februarie 2019, Iuri Sorochin și Zaharii Jeleapov, reprezentat de

avocatul Aliona Dragomir, au declarat recurs, prin care a solicitat casarea în parte a

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele de judecată nu au constatat și

elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au

aplicat eronat normele de drept material și procedural, au interpretat în mod eronat

legea.

Totodată, recurenții au indicat că instanțele de judecată la adoptarea soluției

nu au reținut spre examinare criticele stabilite de jurisprudența CtEDO, și anume

ce țin de complexitatea cauzei, comportamentul părților, care include

comportamentul reclamantului și a autorităților, miza pentru reclamant etc.

La 08 februarie 2019, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat

recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

2

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele de judecată nu au constatat și

elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au

aplicat eronat normele de drept material și procedural, au interpretat în mod eronat

legea.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 21 noiembrie 2018.

Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei

prin scrisoarea de însoțire din 11 ianuarie 2018 (f.d. 201), însă lipsesc date despre

recepționarea acesteia de către recurenți.

Astfel, recursurile declarate la 01 februarie 2019 și la 08 februarie 2019, sunt

în termen.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Iuri Sorochin și Zaharii

Jeleapov, reprezentat de avocatul Aliona Dragomir, și de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile drept inadmisibile

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Iuri Sorochin și Zaharii

Jeleapov, reprezentat de avocatul Aliona Dragomir, și de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

3

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursurile declarate de Iuri Sorochin și Zaharii Jeleapov, reprezentat de

avocatul Aliona Dragomir, și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, ca fiind

inadmisibile.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Iuri Sorochin și Zaharii

Jeleapov, reprezentat de avocatul Aliona Dragomir, și de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova împotriva deciziei din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecători Svetlana Filincova

Galina Stratulat

4