2ra-715/19 — Obligarea înlăturării obstacolelor

2ra-715/19 — Obligarea înlăturării obstacolelor (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra–715/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani) (jud. A. Miron)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. B. Bîrcă, O. Cojocaru, S. Iorgov)

Î N C H E I E R E

17 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de Chetrean Ioana reprezentată

de avocatul Jolea Gheorghe,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Chetrean

Ioana împotriva Verei Suvac privind obligarea de a înlătura obstacolele în

exercitarea dreptului de proprietate, înlăturarea încălcărilor (dreptul de vecinătate)

și la cererea reconvențională înaintată de Suvac Vera împotriva Ioanei

Chetrean privind obligarea de a înlătura obstacolele în exercitarea dreptului de

proprietate, înlăturarea încălcărilor (dreptul de vecinătate),

împotriva deciziei din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către Chetrean Ioana și menținută hotărârea din 11

iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani),

con st ată:

La 28 aprilie 2016, Chetrean Ioana s-a adresat cu o cerere de chemare în

judecată (concretizată pe parcurs) împotriva Verei Suvac, solicitând obligarea

pârâtei să lichideze posibilitatea curgerii acoperișului de pe peretele în curtea estică

a reclamantei, să lichideze unghiul nordic al acoperișului casei pârâtei ce se

suprapune peste balconul reclamantei, să lichideze fereastra (2x1 metri) cu fața în

curtea sud-estică a reclamantei, a două răsuflători a încălzirii autonome spre aceiași

curte a reclamantei, țeava metalică a pârâtei de aprovizionare cu gaz de pe peretele

sud-nordic a casei ei; obligarea pârâtei să lichideze posibilitatea izbucnirii situației

incendiare și de electrocutare asupra casei și membrilor familiei reclamantei în

legătură cu suprapunerea cablului peste colțul casei; obligarea pârâtei să lichideze

prin dezrădăcinare copacul cu tulpina diametrul aproximativ 15 cm care crește

1

nemijlocit lângă peretele exterior al anexei casei de locuit; a interzice pârâtei de a-

și înstrăina imobilul până la executarea hotărârii judecătorești.

În susținerea revendicărilor a indicat că, în 2006 reclamanta a construit casa

cu recepție finală, cu trei niveluri, amplasată în str. XXXX, XXX, mun. Chișinău.

Ulterior, în anul 2013 în nemijlocita vecinătate vestică în raport cu casa

reclamantei, pârâta Suvac Vera și-a construit o casă cu două niveluri.

Contrar prevederilor legii, pârâta și-a construit peretele exterior a casei

îndreptat spre răsărit, preponderent spre curtea din spate a reclamantei pe linia de

hotar, iar prin streșina acestui perete pârâta a încălcat prevederile art. 386 al

Codului civil prin faptul că, acoperișul trebuie să fie construit astfel încât apa,

zăpada sau gheața să cadă pe terenul proprietarului și nu în curtea reclamantei.

Totodată, Suva Vera a construit unghiul nordic al acoperișului casei, de la

etajul doi, deasupra balconului reclamantei, încâlcind aceleași prevederi a legii,

care în caz de cutremur sau incendiu pot provoca prejudicii inestimabile

proprietății reclamantei. Instalând fereastra menționată cu mărimea de 2x1 metri pe

peretele casei spre curtea reclamantei, pârâta îi intimidează viața personală și

familială, deoarece permanent se află în vizorul Verei Suvac.

Mai mult ca atât, reclamanta a indicat că, Suvac Vera a instalat în acest perete

doi răsuflători a cazanului de încălzire autonomă cu gaz, care permanent creează

zgomot, elimină gaze, adică influențe care afectează nemijlocit curtea mică a

reclamantei.

Tot pe acest perete pârâta a instalat o țeavă de aprovizionare cu gaz-propan

pentru uz casnic, care de asemenea în caz de cutremur, prezintă pericol real de

deflagrație pentru proprietatea reclamantei și însăși viața ei personală și a

membrilor familiei.

Adresându-se, la 29 ianuarie 2016, Inspecției Teritoriale în Construcții a sect.

Rîșcani pentru a efectua Controlul de Stat al Calității în Construcții pe încălcările

sus indicate, Inspecția s-a eschivat, dând un răspuns evaziv că, replanificările casei

pârâtei au rost recepționate prin procesul-verbal din 14 mai 2013 cu avize pozitive.

Suplimentar a indicat că, arborele prezintă pericol pentru peretele exterior al

anexei în cauză, iar crengile lui îi umbresc și astupă lumina în ferestrele

acoperișului anexei. Mai mult ca atât, la căderea frunzelor, în genere îi astupă

ferestrele, la care nu-i asigură acces să le curețe, acesta din urmă sporind eroziunea

acoperișului anexei executat din țiglă metalică. Intervențiile ei de a lichida aceste

încălcări în dreptul de vecinătate n-au fost agreate de pârâtă.

La 01 februarie 2017, Suvac Vera a înaintat o acțiune reconvențională,

solicitând obligarea Ioanei Chetrean să demoleze anexa la imobilul său construită

contrar prevederilor actelor legislative și normative, ilegal, pe linia de hotar dintre

terenurile ce le aparțin, obligarea pârâtei Chetrean Ioana să demonteze partea

acoperișului casei construit ilegal contrar prevederilor actelor legislative și

normative, care se suprapune peste imobilul reclamantei Suvac Vera.

2

În susținerea acțiunii reconvenționale a indicat că, pârâta Chetrean Ioana în

perioada anului 2012, a construit neautorizat o anexă cu dimensiunile de

aproximativ 10 metri lungime și 3 metri lățime pe linia de hotar a terenurilor

reclamantei și pârâtei cu încălcarea prevederilor art. 389 alin. (l) al Codului civil și

normelor în construcție.

Astfel, conform SniP 2.07.01.-89 ”Planificarea și construcția localităților

urbane și rurale”, distanța minimă de la hotar a unei construcții trebuie să fie nu

mai puțin de 1 metru. În rezultatul încălcării normelor materiale și normative la

construcția anexei, streașină acoperișului acestei anexe iese în ograda reclamantei

Suvac Vera și respectiv apa de la precipitații curge pe terenul reclamantei.

Prin hotărârea din 11 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), a

fost respinsă cererea de chemare în judecată a înaintată de Chetrean Ioana

împotriva Verei Suvac privind obligarea de a înlătura obstacolele în exercitarea

dreptului de proprietate, înlăturarea încălcărilor (dreptul de vecinătate) și cererea

reconvențională înaintată de Suvac Vera împotriva Ioanei Chetrean privind

obligarea de a înlătura obstacolele în exercitarea dreptului de proprietate,

înlăturarea încălcărilor (dreptul de vecinătate) ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Chetrean Ioana și menținută hotărârea din 11 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani)

Pentru a decide astfel, instanțele inferioare au reținut că, Suvac Vera și-a

edificat construcția care se află în litigiu cu acordul reclamantei autentificat

notarial la 29 iunie 2012 de notarul public Stepanov Ludmila.

Casa de locuit lit. ”A(01)”, ”A4” și beciul nr. 5 au fost efectuate pe hotarul

limită a terenului, într-un aliniament cu construcțiile deja existente, fapt specificat

în certificatul de urbanism nr.07i/13 din 10 ianuarie 2013, eliberat de Primăria

mun. Chișinău, precum și faptul că construcțiile examinate nu afectează rețelele

tehnice și pot fi utilizate după destinație.

Acoperișul anexei construite este executat astfel încât nici apa și nici zăpada

de pe acoperiș nu cade pe terenul Ioanei Chetrean. Reclamanta n-a prezentat probe

care să confirme că construcția în litigiu a pârâtei a fost executată peste limita

hotarului terenului său or, în susținerea poziției sale nu a prezentat probe care să

confirme că, construcția în litigiu a fost executată fără permisiunea sa și

influențează inadmisibil asupra proprietății sale.

De altfel, potrivit planului cadastral al bunului imobil ce aparține reclamantei

Ioanei Chetrean, aceasta de asemenea a efectuat replanificări fără autorizație în

casa de locuit ”A”-02.

S-a stabilit faptul că la executarea construcțiilor, ambele părți nu au respectat

normele în construcții, nu s-a ținut cont de distanța minimă, de cerințele

obligatorii, însă acestea urmează să tolereze reciproc încălcarea hotarelor, or,

conform dispoziției art. 390 alin. (l) al Codului civil (în redacția la momentul

3

examinării cauzei), prin declarațiile notariale eliberate, au acceptat acea construcție

și nu a obiectat la momentul edificării și imediat după finisarea ei.

Deși potrivit documentelor cadastrale, terenul ce aparține Verei Suvac și

terenul ce aparține Ioanei Chetrean sunt separate din punct de vedere tehnic și

juridic, totuși nu a fost stabilit cu certitudine limitele pe teren și încălcările fiecărei

părți în amplasarea clădirilor nou construite.

Dacă hotarul general al terenului reprezentat în planul cadastral sau în cel

geometric nu corespunde cu posesiunea de fapt a terenurilor și lipsește actul de

stabilire a hotarelor, autoritatea administrației publice locale, la cererea

proprietarului, stabilește hotarele terenului la fața locului.

Devierile în suprafața terenului reieșindu-se din mărimea suprafeței

terenurilor se stabilesc de organul competent. În cazul din speță, este stabilit doar

hotarul general, fapt recunoscut de către ambele părți. Respectiv, nu este stabilit

hotarul fix și lipsește posibilitatea de a determina care dintre părți a depășit limitele

hotarului. Această situație poate fi depășită doar după stabilirea hotarului fix.

La fel, instanțele ierarhic inferioare, cu referire la obligarea Verei Suvac să

lichideze posibilitatea izbucnirii situației incendiare și de electrocutare asupra casei

și membrilor familiei reclamantei, au indicat că atât pilonul electric cât și cablurile

electrice sunt proprietate a companiei de distribuție a curentului electric, nu sunt

amplasate de către Suvac Vera și respectiv pretențiile nu pot fi ultimei. În cadrul

examinării cauzei deși reclamanta a declarat că situația a fost remediată de către

compania de distribuție a curentului electric, totuși nu a renunțat expres la această

cerință, motiv pentru care aceasta a fost respinsă.

Referitor la pretenția privind lichidarea a celor doi răsuflători a încălzirii

autonome îndreptate spre curtea Ioanei Chetrean și a țevii metalice de

aprovizionare cu gaz de pe peretele sud-nordic a casei Verei Suvac, instanțele le-au

considerat neîntemeiate, or nu s-a demonstrat faptul că montarea cazanului de

încălzire autonomă s-a efectuat cu încălcarea cerințelor tehnice prevăzute de

legislația în vigoare și fără avizele instituțiilor de resort, iar coșul de fum de la

cazan nu afectează proprietatea Ioanei Chetrean.

Mai mult, instanțele au apreciat critic raportul de expertiză nr. 481 din 28

decembrie 2017, efectuat în cadrul examinării cauzei, or acesta conține concluzii

contradictorii, nefiind oferite răspunsuri certe la toate întrebările acordate.

La 03 ianuarie 2019 (prin oficiul poștal), Chetrean Ioana reprezentată de

avocatul Jolea Gheorghe a declarat recurs împotriva deciziei din 06 decembrie

2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei

instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei a

interpretat eronat legea precum și a apreciat în mod arbitrar probele.

La 04 aprilie 2019, Suvac Vera a depus o referință la recursul declarat de

Chetrean Ioana reprezentată de avocatul Jolea Gheorghe, solicitând considerarea

4

acestuia ca fiind inadmisibil.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Chetrean Ioana reprezentată de avocatul Jolea Gheorghe, neîntemeiat și

care urmează a fi considerat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Chetrean Ioana reprezentată de avocatul

Jolea Gheorghe, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi

reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se

insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

5

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Chetrean Ioana reprezentată de

avocatul Jolea Gheorghe.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Chetrean Ioana

reprezentată de avocatul Jolea Gheorghe.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

6