3ra-312/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- obligativitatea înregistrării, competenţa organelor cadastrale, notarea
3ra-312/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-312/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: I. Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu) DECIZIE 10 aprilie 2019 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Tamara Chișca-Doneva Iurie Bejenaru Nina Vascan Mariana Pitic examinând recursul declarat de Agenția Servicii Publice, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Maxim Libacov împotriva Agenției Servicii Publice, intervenienți accesorii Boris Cauia și Larisa Cauia cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 01 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de către Maxim Libacov, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, a fost casată hotărârea din 09 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost emisă o hotărâre nouă de admitere a acțiunii, c o n s t a t ă: La data de 09 februarie 2018, Maxim Libacov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Servicii Publice, intervenienți accesorii Boris Cauia și Larisa Cauia cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, fiind în căsătorie, Boris Cauia și Larisa Cauia au construit o casă de locuit în XXXXX, cu suprafața totală de 203,9 m.p., cu construcții accesorii și terenul aferent cu suprafața de 0,1569 ha, nr. cadastral 3152100.095. A menționat că la data de 07 iunie 2013, între Boris Cauia și Maxim Libacov a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 1687, autentificat de notarul public Vera Bîstrițcaia, prin care Boris Cauia i-a vândut casa de locuit, cu construcțiile alocate și terenul de pâmânt alăturat casei cu nr. cadastrale XXXXX.
Conform pct. 3 din contract, prețul imobilului a fost stabilit de părți în mărime de 22 000 de euro, ceea ce la momentul semnării contractului a constituit 357 280 de lei, dintre care 2000 de euro, echivalentul a 32 480 de lei, au fost achitați de către cumpărător vânzătorului până la semnarea contractului, iar 20 000 de euro, echivalentul a 324 800 de lei, urmau să fie achitați de către cumpărător până la data de 01 mai 2014. Conform pct. 5 din contract, în cazul în care suma indicată în pct. 3 nu va fi achitată în termenul stabilit, contractul va fi reziliat benevol. În caz de 1 nerespectare a prevederilor contractului, cumpărătorul nu va pretinde la restituirea sumei achitate vânzătorului.
Maxim Libacov a susținut că la data de 14 iunie 2013, contractul de vânzare- cumpărare a fost înregistrat la organul cadastral, la rubrica „grevarea drepturilor patrimoniale” fiind înscrisă mențiunea „achitarea în rate cu termenul 07 iunie 2013 – 01 mai 2014”. A susținut că prin decizia din 28 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea lui Boris Cauia și Larisa Cauia împotriva lui Maxim Libacov cu privire la rezilierea contractului de vânzare-cumpărare a casei de locuit cu construcții accesorii și teren aferent și evacuarea din imobil, iar prin încheierea din 22 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de Boris Cauia și Larisa Cauia a fost considerat inadmisibil.
Astfel, a afirmat că prin actele judecătorești emise se confirmă că a achitat integral prețul imobilului, mai mult ca atât, i-a achitat vânzătorului încă 3000 de euro în anul 2016 cu titlu de dobândă de întârziere. Reclamantul a declarat că i-a propus lui Boris Cauia să perfecteze benevol documentele, însă ultimul a refuzat. Din acest motiv s-a adresat la Agenția Servicii Publice cu cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea grevărilor aplicate asupra bunului imobil, pe care-l deține cu drept de proprietate, anexând probele necesare, inclusiv și hotărârile judecătorești, însă a primit refuz. Consideră că refuzul pârâtei este ilegal și neîntemeiat, întrucât restricțiile îi afectează dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile.
Maxim Libacov a solicitat anularea și radierea grevărilor din Registrul bunurilor imobile aplicate asupra imobilului cu nr. cadastral XXXXX, înscrise în subcapitolul III partea II Notări pct. 3.2.1. Prin hotărârea din 09 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea depusă de Maxim Libacov a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 01 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de către Maxim Libacov, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o hotărâre nouă , prin care acțiunea a fost admisă și a fost obligată Agenția Servicii Publice, Oficiul cadastral teritorial Criuleni să radieze grevările (interdicțiile) din Registrul bunurilor imobile aplicate asupra imobilului cu nr. cadastral XXXXX înscrise în subcapitolul III, partea II Notări, pct. 3.2.1.
La data de 23 ianuarie 2019, Agenția Servicii Publice a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea și a apreciat arbitrar probele. A menționat că răspunsul Agenției Servicii Publice nr. 11/L/14/2018-07/2062 din 30 ianuarie 2018 nu poate fi tratat ca un refuz, deoarece nu ține de competența acesteia refuzarea sau satisfacerea unei asemenea cereri, fiind de competența exclusivă a registratorului prevăzută de art. 12 din Legea cadastrului bunurilor imobile.
A susținut că prin răspunsul din 30 ianuarie 2018, Agenția Servicii Publice i-a recomandat lui Maxim Libacov să se adreseze cu asemenea cerere către registrator, cu prezentarea actelor confirmative de încetare a faptelor pentru care a fost efectuată 2 notarea și achitarea tarifului prevăzut pentru prestarea serviciului de radiere a notării, ceea ce nu a fost efectuat. Recurenta consideră că o altă eroare admisă de instanța de apel este faptul justificării concluziei sale cu existența hotărârii judecătorești emise în dosarul în care a fost examinată acțiunea cu privire la rezilierea contractului de vânzare-cumpărare, or, aceasta nu confirmă faptul încetării raportului juridic între părțile contractante, pentru a putea servi drept temei de radiere a grevării din Registrul bunurilor imobile, efectuată în scopul garantării achitării prețului contractual.
A invocat că art. 34 din Legea cadastrului bunurilor imobile prevede expres că temei de radiere a unei notări pot fi doar actele confirmative a faptului decăderii necesității pentru care a fost efectuată notarea. Deci, o hotărâre judecătorească de respingere a acțiunii de reziliere a contractului nicidecum nu poate servi temei pentru registrator de a radia notarea grevării de achitare în rate a prețului contractual. Asemenea acte judecătorești, alături de acte care ar confirma achitarea prețului, ar putea servi drept probe într-un dosar de constatare a faptului încetării raportului juridic între părțile contractante, iar o hotărâre judecătorească pronunțată în acest sens ar fi putut servi drept temei de radiere a notării grevării.
Astfel, a afirmat că obligarea Agenției Servicii Publice de a radia grevarea este ilegală, în condițiile în care persoana interesată nu s-a adresat cu o asemenea cerere către organul competent, la caz registratorul, ultimul neavând posibilitatea de a o examina și de a se expune printr-o deciziei în privința acesteia. Prin referința depusă la data de 22 februarie 2019 Maxim Libacov, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil. În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 27 martie 2019 a considerat recursul admisibil și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie. 3 Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral decizia instanței de apel din următoarele considerente.
Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că la data de 07 iunie 2013, între Boris Cauia și Maxim Libacov a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.1687, autentificat de notarul public Vera Bîstrițcaia, prin care Boris Cauia i-a vândut lui Maxim Libacov casa de locuit, cu construcțiile alocate și terenul de pâmânt alăturat casei cu nr. cadastrale XXXXX (f.d. 14). Conform pct. 3 din contract, prețul imobilului a fost stabilit de părți în mărime de 22 000 de euro, ceea ce la momentul semnării contractului a constituit 357 280 de lei, dintre care 2000 de euro, echivalentul a 32 480 de lei, au fost achitați de către cumpărător vânzătorului până la semnarea contractului, iar 20 000 de euro, echivalentul a 324 800 de lei, vor fi achitați de către cumpărător până la data de 01 mai 2014. Iar, în pct. 5 s-a stabilit că, în cazul în care suma indicată în pct. 3 nu va fi achitată în termenul stabilit, contractul va fi reziliat benevol.
În caz de nerespectare a prevederilor contractului, cumpărătorul Maxim Libacov nu va pretinde la restituirea sumei achitate lui Boris Cauia. Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, la data de 14 iunie 2013 a fost înregistrat dreptul de proprietate al lui Maxim Libacov asupra bunurilor imobile cu nr. cadastrale XXXXX, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 1687 din 07 iunie 2013. Totodată, la Capitolul III „Grevarea drepturilor patrimoniale”, Partea II „Notări” a fost înscrisă mențiunea „achitarea în rate cu termenul 07 iunie 2013 – 01 mai 2014, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 1687 din 07 iunie 2013” (f.d.
13). La data de 11 aprilie 2016, Boris Cauia și Larisa Cauia au depus la Judecătoria Criuleni o cerere de chemare în judecată împotriva lui Maxim Libacov cu privire la rezilierea contractului de vânzare-cumpărare nr. 1687 din 07 iunie 2013, cu evacuarea lui Maxim Libacov și a bunurilor sale din casa de locuit amplasată în satul Slobozia-Dușca, raionul Criuleni, din motivul neachitării sumei restante de 20 000 de euro potrivit contractului. Prin hotărârea din 08 decembrie 2016 a Judecătoriei Criuleni, acțiunea depusă de Boris Cauia și Larisa Cauia a fost admisă integral și a fost reziliat contractul de vânzare-cumpărare a casei de locuit din XXXXX, cu suprafața de 203,9 m2 cu construcțiile accesorii și terenul aferent casei cu suprafața de 0,1569 ha cu nr. cadastrale XXXXX, încheiat între Boris Cauia și Maxim Libacov la data de 06 iunie 2013, cu evacuarea din imobilul dat a lui Maxim Libacov și a tuturor persoanelor instalate în acest imobil.
Totodată, s-a menționat că hotărârea dată servește drept temei pentru radierea din Registrul bunurilor imobile de la Oficiul cadastral teritorial Criuleni a înscrisurilor cu privire la contractul de vânzare-cumpărare din 06 iunie 2013 (f.d. 18). Prin decizia din 28 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Maxim Libacov, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o hotărâre nouă de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată (f.d. 19-25). Iar, prin încheierea din 22 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, recursul declarat de Boris Cauia și Larisa Cauia împotriva deciziei instanței de apel, a fost considerat inadmisibil (f. d. 26-31).
4 Ulterior, Maxim Libacov s-a adresat cu cerere prealabilă la Agenția Servicii Publice, solicitând radierea grevărilor din Registrul bunurilor imobile aplicate asupra imobilului cu nr. cadastral XXXXX, invocând că prin hotărârile susmenționate s-a constatat achitarea integrală a costului imobilului (f.d. 9). Prin răspunsul nr. 11/L/14/2018-07/2062 din 30 ianuarie 2018 Agenția Servicii Publice, Departamentul cadastru i-a comunicat că atât din datele de la Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni, cât și din cererea prealabilă nu rezultă că s-a adresat în modul stabilit (cu cerere la ghișeul registratorului SCT Criuleni) în vederea radierii grevării, cu anexarea actelor justificative.
Astfel, dat fiind faptul că nici nu s-a adresat la structura competentă de a rectifica înscrierea în Registrul bunurilor imobile, precum și reieșind din faptul că o încălcare a dreptului lui din partea structurilor Agenției Servicii Publice nu a avut loc, un obiect al litigiului pentru rezolvarea în contenciosului administrativ, pe cazul dat, nu există. Totodată, Agenția Servicii Publice l-a informat pe Maxim Libacov că, pentru radierea notării privind achitarea în rate în folosul lui Boris Cauia, pe termenul 07 iunie 2013 – 01 mai 2014, urmează să se adreseze cu o cerere, în vederea radierii notării, la ghișeul de primire a serviciului cadastral teritorial Criuleni, în a cărei rază de activitate se află imobilele date, cu anexarea hotărârilor instanței, cu filele numerotate și șnuruite, cum prevede art. 29 din Legea cadastrului bunurilor imobile și achitarea taxei stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 770 din 02 iulie 2007 (f.d.
8). Astfel, la 09 februarie 2018 Maxim Libacov s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Servicii Publice, intervenienți accesorii Boris Cauia și Larisa Cauia, solicitând anularea și radierea grevărilor din registrul bunurilor imobile aplicate asupra imobilului cu nr. cadastral XXXXX, înscrise în subcapitolul III partea II Notări pct. 3.2.1. Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii, neconstatând admiterea de către Agenția Servicii Publice a încălcării vreunui drept al reclamantului, ultimul urmând a se adresa cu cerința de rectificare a înscrierii în registrul bunurilor imobile conform procedurii prevăzute de lege la structura competentă a Agenției Servicii Publice.
Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către Maxim Libacov, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, casând hotărârea primei instanțe și pronunțând o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă și a fost obligată Agenția Servicii Publice, Oficiul cadastral teritorial Criuleni să radieze grevările (interdicțiile) din Registrul bunurilor imobile aplicate asupra imobilului cu nr. cadastral XXXXX înscrise în subcapitolul III, partea II Notări, pct. 3.2.1.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, este neîntemeiată concluzia instanței de fond precum că, Maxim Libacov nu a probat faptul adresării către Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni al Agenției Servicii Publice cu cerere privind anularea și radierea grevărilor conform procedurii prevăzute expres de Legea cadastrului bunurilor imobile, or, potrivit cererii prealabile anexate la dosar, reclamantul s-a adresat inclusiv și la Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni cu cerere prin care a solicitat radierea grevărilor din Registrul bunurilor imobile aplicate asupra imobilului cu nr. cadastral XXXXX.
Totodată, Curtea de Apel Chișinău a conchis că prin cererile prealabile, Maxim Libacov a urmărit de fapt scopul examinării și soluționării de către Oficiul cadastral teritorial Criuleni și Agenția Servicii Publice, conform competenței, a cererii, cu 5 ulterioara emitere a unei decizii în acest sens, pe când conform circumstanțelor și probelor stabilite, a primit un răspuns cu un conținut impropriu solicitărilor sale. Verificând legalitatea deciziei atacate prin prisma argumentelor invocate în recurs și referință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de apel, la examinarea cauzei, a interpretat și aplicat eronat prevederile legale, iar concluziile, expuse în decizie, sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.
Conform art. 5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, sunt supuse înregistrării obligatorii bunurile imobile și drepturile asupra lor indicate la art. 4 alin. (2) și (3). Înregistrarea bunului imobil și a drepturilor asupra lui se efectuează exclusiv de către organul cadastral teritorial în a cărui rază de activitate se află bunul imobil. Conform art. 11 alin. (3) lit. d) din Legea cadastrului bunurilor imobile, structurile teritoriale ale Agenției Servicii Publice (organele cadastrale teritoriale amplasate în centrele raionale, în municipii și în orașele Ceadîr-Lunga și Vulcănești) efectuează înregistrarea de stat a bunurilor imobile și a drepturilor asupra acestora în registrul bunurilor imobile.
Art. 29 alin. (1), (21), (3), (4) și (5) din Legea dată stipulează că documentele prezentate pentru înregistrarea drepturilor trebuie să corespundă exigențelor prezentei legi și ale altor acte normative. Hotărârea judecătorească privind înscrierea sau radierea dreptului tabular ori privind efectuarea rectificării în registrul bunurilor imobile se depune în copie, a cărei autenticitate este confirmată de instanța de judecată, cu mențiunea că este irevocabilă. În lipsa mențiunii respective, dacă hotărârea este executorie, se efectuează înscrierea provizorie în registrul bunurilor imobile. Documentele prezentate pentru înregistrarea drepturilor trebuie să identifice bunul imobil (să conțină descrierea lui) sau dreptul intabulat asupra căruia se cere a face înscrierea, să indice dreptul ce urmează a fi înscris sau radiat, să conțină numele părților, semnăturile de rigoare, iar în cazurile stabilite de lege, să fie autentificate notarial.
În cazul în care documentul are două sau mai multe file, acestea trebuie să fie numerotate și șnuruite. Nu se primesc pentru înregistrarea drepturilor documentele ce nu corespund cerințelor prevăzute la alin.(2)–(4); ce conțin ștersături, adăugiri, cuvinte radiate și alte corectări nemenționate în ele; executate în creion; cu deteriorări grave, ce nu permit interpretarea univocă a conținutului lor. Art. 34 alin. (1) și (3) din Legea cadastrului bunurilor imobile prevede că, notarea se face la cererea părții interesate, în temeiul actelor doveditoare, sau la cererea autorității care a emis actul juridic în temeiul căruia se efectuează notarea. Notarea interdicțiilor care izvorăsc din lege sau din actul juridic în temeiul căruia s-a făcut intabularea dreptului se efectuează din oficiu de către registrator.
Notarea se radiază din registrul bunurilor imobile în baza documentelor ce confirmă stingerea drepturilor de creanță, încetarea acțiunii faptelor sau raporturilor juridice în al căror temei s-a făcut notarea. Notarea depunerii cererii de înregistrare se radiază concomitent cu efectuarea înregistrării. Din materialele dosarului rezultă că, Maxim Libacov s-a adresat cu două cereri prealabile identice la Agenția Servicii Publice și Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni, prin care a solicitat radierea grevărilor din Registrul bunurilor imobile aplicate asupra 6 imobilului cu nr. cadastral XXXXX, invocând că prin hotărârile susmenționate s-a constatat achitarea integrală a costului imobilului (f. d. 9-10).
Conform avizelor de recepție prezentate, ambele cereri au fost recepționate de către instituții la data de 09 ianuarie 2018 (f. d. 11-12). La cererea de chemare în judecată, Maxim Libacov a anexat doar răspunsul Agenției Servicii Publice nr. 11/L/14/2018-07/2062 din 30 ianuarie 2018, fără a menționa dacă a primit răspuns și din partea Oficiului Cadastral Teritorial Criuleni.
În virtutea prevederilor art. 11 alin. (3) în coroborare cu art. 12 alin. (8) din Legea cadastrului bunurilor imobile, primirea documentelor și efectuarea sau modificarea înscrierii în registrul bunurilor imobile este de competența registratorului din cadrul organului cadastral teritorial al Agenției Servicii Publice, care este învestit cu atribuții de verificare a documentelor necesare includerii în cadastru a datelor despre bunul imobil și drepturile asupra lui și respectiv, decide, în modul stabilit, asupra efectuării sau modificării înscrierii în registrul bunurilor imobile ori refuză efectuarea sau modificarea înscrierii date.
Raportând prevederile legale enunțate la circumstanțele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că intimatul-reclamant Maxim Libacov nu a probat faptul adresării la ghișeul de primire a Serviciului cadastral teritorial Criuleni, în a cărui rază de activitate se află bunul imobil, cu cerere privind radierea grevărilor conform procedurii prevăzute expres în Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, cu anexarea documentelor justificative în modul și forma prevăzută.
Aici, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel greșit a concluzionat că, prin cererea prealabilă anexată la dosar Maxim Libacov a probat faptul adresării la ghișeul de primire a Serviciului cadastral teritorial Criuleni, în a cărui rază de activitate se află bunul imobil, cu cerere privind anularea și radierea grevărilor din Registrul bunurilor imobile aplicate asupra imobilului cu nr. cadastral XXXXX.
Or, din materialele cauzei rezultă că intimatul-reclamant Maxim Libacov doar a expediat prin intermediul oficiului poștal o cerere în adresa organului cadastral teritorial, fără anexarea tuturor documentelor necesare prevăzute de lege pentru radierea notării, precum și fără achitarea taxei stabilite prin Hotărârea Guvernului RM pentru aprobarea tarifelor la serviciile prestate de Întreprinderea de Stat „Cadastru” și filialele acesteia nr. 770 din 02 iulie 2007, în condițiile în care în cererile prezentate nu este menționat despre careva anexă.
Prin urmare, pentru radierea notării privind achitarea în rate, intimatul- reclamant Maxim Libacov, în conformitate cu prevederile art. 29 și 34 din Legea cadastrului bunurilor imobile, urmează să depună o cerere în acest sens cu anexarea documentelor ce confirmă stingerea drepturilor de creanță, încetarea acțiunii faptelor sau raporturilor juridice în al căror temei s-a făcut notarea, cu filele numerotate și șnuruite, precum și cu achitarea tarifului prevăzut pentru prestarea acestui serviciu, care trebuie depusă personal de către solicitant sau prin intermediul reprezentantului legal al acestuia, la oficiul cadastral teritorial în a cărei rază de acțiune se află bunul imobil, la registrator-ghișeu primire cerere.
Astfel, la caz, instanța de recurs constată că Maxim Libacov nu a demonstrat că s-a adresat în modul prevăzut de lege cu cerere privind radierea notării și oficiul cadastral teritorial i-a refuzat în satisfacerea acesteia, generând în consecință dreptul intimatului de a solicita recunoașterea ca fiind ilegal a refuzului primit și eventuala 7 constatare de către instanța de judecată a admiterii încălcării de către Oficiul cadastral teritorial Criuleni a normelor legale față de intimat.
Respectiv, răspunsul nr. 11/L/14/2018-07/2062 din 30 ianuarie 2018 al Agenției Servicii Publice nu poate fi considerat drept un refuz în radierea notării privind achitarea în rate, deoarece prin acest răspuns Maxim Libacov a fost informat despre procedura prevăzută de Legea cadastrului bunurilor imobile, necesară a fi respectată obligatoriu pentru radierea notării și anume că, urmează să se adreseze cu asemenea cerere la ghișeul de primire a Serviciului cadastral teritorial Criuleni, în a cărei rază de activitate se află imobilele date, cu anexarea hotărârilor instanței, cu filele numerotate și șnuruite, cum prevede art. 29 din Legea cadastrului bunurilor imobile și achitarea taxei stabilite prin Hotărârea Guvernului RM nr. 770 din 02 iulie 2007. În contextul celor expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, prima instanță corect a concluzionat că în speță nu a fost constatată admiterea de către Agenția Servicii Publice a încălcării vreunui drept al intimatului, ultimul urmând a se adresa cu cerința de rectificare a înscrierii în Registrul bunurilor imobile conform procedurii prevăzute de lege la Serviciul cadastral teritorial Criuleni al Agenției Servicii Publice și, prin urmare, temeinic și legal a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.
Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral decizia instanței de apel. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se casează integral decizia din 01 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Maxim Libacov împotriva Agenției Servicii Publice, intervenienți accesorii Boris Cauia și Larisa Cauia cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Tamara Chișca-Doneva Iurie Bejenaru Nina Vascan Mariana Pitic 8
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.