3ra-312/19 — contestarea actului administrativ

3ra-312/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-312/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu)

DECIZIE

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Agenția Servicii Publice,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Maxim Libacov împotriva Agenției Servicii Publice, intervenienți accesorii

Boris Cauia și Larisa Cauia cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 01 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de către Maxim Libacov, reprezentat de avocatul Valeriu

Pelin, a fost casată hotărârea din 09 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

și a fost emisă o hotărâre nouă de admitere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 09 februarie 2018, Maxim Libacov a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Agenției Servicii Publice, intervenienți accesorii Boris Cauia și

Larisa Cauia cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, fiind în căsătorie, Boris Cauia și

Larisa Cauia au construit o casă de locuit în XXXXX, cu suprafața totală de 203,9

m.p., cu construcții accesorii și terenul aferent cu suprafața de 0,1569 ha, nr. cadastral

3152100.095.

A menționat că la data de 07 iunie 2013, între Boris Cauia și Maxim Libacov a

fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 1687, autentificat de notarul public

Vera Bîstrițcaia, prin care Boris Cauia i-a vândut casa de locuit, cu construcțiile

alocate și terenul de pâmânt alăturat casei cu nr. cadastrale XXXXX.

Conform pct. 3 din contract, prețul imobilului a fost stabilit de părți în mărime

de 22 000 de euro, ceea ce la momentul semnării contractului a constituit 357 280 de

lei, dintre care 2000 de euro, echivalentul a 32 480 de lei, au fost achitați de către

cumpărător vânzătorului până la semnarea contractului, iar 20 000 de euro,

echivalentul a 324 800 de lei, urmau să fie achitați de către cumpărător până la data

de 01 mai 2014. Conform pct. 5 din contract, în cazul în care suma indicată în pct. 3

nu va fi achitată în termenul stabilit, contractul va fi reziliat benevol. În caz de

1

nerespectare a prevederilor contractului, cumpărătorul nu va pretinde la restituirea

sumei achitate vânzătorului.

Maxim Libacov a susținut că la data de 14 iunie 2013, contractul de vânzare-

cumpărare a fost înregistrat la organul cadastral, la rubrica „grevarea drepturilor

patrimoniale” fiind înscrisă mențiunea „achitarea în rate cu termenul 07 iunie 2013 –

01 mai 2014”.

A susținut că prin decizia din 28 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea lui Boris Cauia și Larisa Cauia împotriva lui

Maxim Libacov cu privire la rezilierea contractului de vânzare-cumpărare a casei de

locuit cu construcții accesorii și teren aferent și evacuarea din imobil, iar prin

încheierea din 22 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de

Boris Cauia și Larisa Cauia a fost considerat inadmisibil.

Astfel, a afirmat că prin actele judecătorești emise se confirmă că a achitat

integral prețul imobilului, mai mult ca atât, i-a achitat vânzătorului încă 3000 de euro

în anul 2016 cu titlu de dobândă de întârziere.

Reclamantul a declarat că i-a propus lui Boris Cauia să perfecteze benevol

documentele, însă ultimul a refuzat. Din acest motiv s-a adresat la Agenția Servicii

Publice cu cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea grevărilor aplicate asupra

bunului imobil, pe care-l deține cu drept de proprietate, anexând probele necesare,

inclusiv și hotărârile judecătorești, însă a primit refuz.

Consideră că refuzul pârâtei este ilegal și neîntemeiat, întrucât restricțiile îi

afectează dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile.

Maxim Libacov a solicitat anularea și radierea grevărilor din Registrul

bunurilor imobile aplicate asupra imobilului cu nr. cadastral XXXXX, înscrise în

subcapitolul III partea II Notări pct. 3.2.1.

Prin hotărârea din 09 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea depusă de Maxim Libacov a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 01 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de către Maxim Libacov, reprezentat de avocatul Valeriu Pelin, a fost

casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o hotărâre nouă , prin care acțiunea a

fost admisă și a fost obligată Agenția Servicii Publice, Oficiul cadastral teritorial

Criuleni să radieze grevările (interdicțiile) din Registrul bunurilor imobile aplicate

asupra imobilului cu nr. cadastral XXXXX înscrise în subcapitolul III, partea II

Notări, pct. 3.2.1.

La data de 23 ianuarie 2019, Agenția Servicii Publice a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea și a apreciat arbitrar probele.

A menționat că răspunsul Agenției Servicii Publice nr. 11/L/14/2018-07/2062

din 30 ianuarie 2018 nu poate fi tratat ca un refuz, deoarece nu ține de competența

acesteia refuzarea sau satisfacerea unei asemenea cereri, fiind de competența

exclusivă a registratorului prevăzută de art. 12 din Legea cadastrului bunurilor

imobile.

A susținut că prin răspunsul din 30 ianuarie 2018, Agenția Servicii Publice i-a

recomandat lui Maxim Libacov să se adreseze cu asemenea cerere către registrator,

cu prezentarea actelor confirmative de încetare a faptelor pentru care a fost efectuată

2

notarea și achitarea tarifului prevăzut pentru prestarea serviciului de radiere a notării,

ceea ce nu a fost efectuat.

Recurenta consideră că o altă eroare admisă de instanța de apel este faptul

justificării concluziei sale cu existența hotărârii judecătorești emise în dosarul în care

a fost examinată acțiunea cu privire la rezilierea contractului de vânzare-cumpărare,

or, aceasta nu confirmă faptul încetării raportului juridic între părțile contractante,

pentru a putea servi drept temei de radiere a grevării din Registrul bunurilor imobile,

efectuată în scopul garantării achitării prețului contractual.

A invocat că art. 34 din Legea cadastrului bunurilor imobile prevede expres că

temei de radiere a unei notări pot fi doar actele confirmative a faptului decăderii

necesității pentru care a fost efectuată notarea. Deci, o hotărâre judecătorească de

respingere a acțiunii de reziliere a contractului nicidecum nu poate servi temei pentru

registrator de a radia notarea grevării de achitare în rate a prețului contractual.

Asemenea acte judecătorești, alături de acte care ar confirma achitarea prețului, ar

putea servi drept probe într-un dosar de constatare a faptului încetării raportului

juridic între părțile contractante, iar o hotărâre judecătorească pronunțată în acest sens

ar fi putut servi drept temei de radiere a notării grevării.

Astfel, a afirmat că obligarea Agenției Servicii Publice de a radia grevarea este

ilegală, în condițiile în care persoana interesată nu s-a adresat cu o asemenea cerere

către organul competent, la caz registratorul, ultimul neavând posibilitatea de a o

examina și de a se expune printr-o deciziei în privința acesteia.

Prin referința depusă la data de 22 februarie 2019 Maxim Libacov, reprezentat

de avocatul Valeriu Pelin, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul

din 3 judecători prin încheierea din 27 martie 2019 a considerat recursul admisibil și

a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până

la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

3

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral

decizia instanței de apel din următoarele considerente.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că la data de 07 iunie 2013, între

Boris Cauia și Maxim Libacov a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare

nr.1687, autentificat de notarul public Vera Bîstrițcaia, prin care Boris Cauia i-a

vândut lui Maxim Libacov casa de locuit, cu construcțiile alocate și terenul de

pâmânt alăturat casei cu nr. cadastrale XXXXX (f.d. 14).

Conform pct. 3 din contract, prețul imobilului a fost stabilit de părți în mărime

de 22 000 de euro, ceea ce la momentul semnării contractului a constituit 357 280 de

lei, dintre care 2000 de euro, echivalentul a 32 480 de lei, au fost achitați de către

cumpărător vânzătorului până la semnarea contractului, iar 20 000 de euro,

echivalentul a 324 800 de lei, vor fi achitați de către cumpărător până la data de 01

mai 2014. Iar, în pct. 5 s-a stabilit că, în cazul în care suma indicată în pct. 3 nu va fi

achitată în termenul stabilit, contractul va fi reziliat benevol. În caz de nerespectare a

prevederilor contractului, cumpărătorul Maxim Libacov nu va pretinde la restituirea

sumei achitate lui Boris Cauia.

Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, la data de 14 iunie 2013 a

fost înregistrat dreptul de proprietate al lui Maxim Libacov asupra bunurilor imobile

cu nr. cadastrale XXXXX, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 1687 din

07 iunie 2013.

Totodată, la Capitolul III „Grevarea drepturilor patrimoniale”, Partea II

„Notări” a fost înscrisă mențiunea „achitarea în rate cu termenul 07 iunie 2013 – 01

mai 2014, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 1687 din 07 iunie 2013”

(f.d. 13).

La data de 11 aprilie 2016, Boris Cauia și Larisa Cauia au depus la Judecătoria

Criuleni o cerere de chemare în judecată împotriva lui Maxim Libacov cu privire la

rezilierea contractului de vânzare-cumpărare nr. 1687 din 07 iunie 2013, cu

evacuarea lui Maxim Libacov și a bunurilor sale din casa de locuit amplasată în satul

Slobozia-Dușca, raionul Criuleni, din motivul neachitării sumei restante de 20 000 de

euro potrivit contractului.

Prin hotărârea din 08 decembrie 2016 a Judecătoriei Criuleni, acțiunea depusă

de Boris Cauia și Larisa Cauia a fost admisă integral și a fost reziliat contractul de

vânzare-cumpărare a casei de locuit din XXXXX, cu suprafața de 203,9 m2 cu

construcțiile accesorii și terenul aferent casei cu suprafața de 0,1569 ha cu nr.

cadastrale XXXXX, încheiat între Boris Cauia și Maxim Libacov la data de 06 iunie

2013, cu evacuarea din imobilul dat a lui Maxim Libacov și a tuturor persoanelor

instalate în acest imobil. Totodată, s-a menționat că hotărârea dată servește drept

temei pentru radierea din Registrul bunurilor imobile de la Oficiul cadastral teritorial

Criuleni a înscrisurilor cu privire la contractul de vânzare-cumpărare din 06 iunie

2013 (f.d. 18).

Prin decizia din 28 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Maxim Libacov, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o

hotărâre nouă de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată (f.d. 19-25).

Iar, prin încheierea din 22 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, recursul

declarat de Boris Cauia și Larisa Cauia împotriva deciziei instanței de apel, a fost

considerat inadmisibil (f. d. 26-31).

4

Ulterior, Maxim Libacov s-a adresat cu cerere prealabilă la Agenția Servicii

Publice, solicitând radierea grevărilor din Registrul bunurilor imobile aplicate asupra

imobilului cu nr. cadastral XXXXX, invocând că prin hotărârile susmenționate s-a

constatat achitarea integrală a costului imobilului (f.d. 9).

Prin răspunsul nr. 11/L/14/2018-07/2062 din 30 ianuarie 2018 Agenția Servicii

Publice, Departamentul cadastru i-a comunicat că atât din datele de la Serviciul

Cadastral Teritorial Criuleni, cât și din cererea prealabilă nu rezultă că s-a adresat în

modul stabilit (cu cerere la ghișeul registratorului SCT Criuleni) în vederea radierii

grevării, cu anexarea actelor justificative. Astfel, dat fiind faptul că nici nu s-a adresat

la structura competentă de a rectifica înscrierea în Registrul bunurilor imobile,

precum și reieșind din faptul că o încălcare a dreptului lui din partea structurilor

Agenției Servicii Publice nu a avut loc, un obiect al litigiului pentru rezolvarea în

contenciosului administrativ, pe cazul dat, nu există.

Totodată, Agenția Servicii Publice l-a informat pe Maxim Libacov că, pentru

radierea notării privind achitarea în rate în folosul lui Boris Cauia, pe termenul 07

iunie 2013 – 01 mai 2014, urmează să se adreseze cu o cerere, în vederea radierii

notării, la ghișeul de primire a serviciului cadastral teritorial Criuleni, în a cărei rază

de activitate se află imobilele date, cu anexarea hotărârilor instanței, cu filele

numerotate și șnuruite, cum prevede art. 29 din Legea cadastrului bunurilor imobile și

achitarea taxei stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 770 din 02 iulie 2007 (f.d. 8).

Astfel, la 09 februarie 2018 Maxim Libacov s-a adresat cu prezenta cerere de

chemare în judecată împotriva Agenției Servicii Publice, intervenienți accesorii Boris

Cauia și Larisa Cauia, solicitând anularea și radierea grevărilor din registrul bunurilor

imobile aplicate asupra imobilului cu nr. cadastral XXXXX, înscrise în subcapitolul

III partea II Notări pct. 3.2.1.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii, neconstatând admiterea de către Agenția Servicii Publice a

încălcării vreunui drept al reclamantului, ultimul urmând a se adresa cu cerința de

rectificare a înscrierii în registrul bunurilor imobile conform procedurii prevăzute de

lege la structura competentă a Agenției Servicii Publice.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Maxim Libacov, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, casând hotărârea primei

instanțe și pronunțând o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă și a fost

obligată Agenția Servicii Publice, Oficiul cadastral teritorial Criuleni să radieze

grevările (interdicțiile) din Registrul bunurilor imobile aplicate asupra imobilului cu

nr. cadastral XXXXX înscrise în subcapitolul III, partea II Notări, pct. 3.2.1.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, este neîntemeiată concluzia

instanței de fond precum că, Maxim Libacov nu a probat faptul adresării către Oficiul

Cadastral Teritorial Criuleni al Agenției Servicii Publice cu cerere privind anularea și

radierea grevărilor conform procedurii prevăzute expres de Legea cadastrului

bunurilor imobile, or, potrivit cererii prealabile anexate la dosar, reclamantul s-a

adresat inclusiv și la Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni cu cerere prin care a

solicitat radierea grevărilor din Registrul bunurilor imobile aplicate asupra imobilului

cu nr. cadastral XXXXX.

Totodată, Curtea de Apel Chișinău a conchis că prin cererile prealabile, Maxim

Libacov a urmărit de fapt scopul examinării și soluționării de către Oficiul cadastral

teritorial Criuleni și Agenția Servicii Publice, conform competenței, a cererii, cu

5

ulterioara emitere a unei decizii în acest sens, pe când conform circumstanțelor și

probelor stabilite, a primit un răspuns cu un conținut impropriu solicitărilor sale.

Verificând legalitatea deciziei atacate prin prisma argumentelor invocate în

recurs și referință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de apel, la examinarea cauzei, a

interpretat și aplicat eronat prevederile legale, iar concluziile, expuse în decizie, sunt

în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Conform art. 5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25

februarie 1998, sunt supuse înregistrării obligatorii bunurile imobile și drepturile

asupra lor indicate la art. 4 alin. (2) și (3). Înregistrarea bunului imobil și a drepturilor

asupra lui se efectuează exclusiv de către organul cadastral teritorial în a cărui rază de

activitate se află bunul imobil.

Conform art. 11 alin. (3) lit. d) din Legea cadastrului bunurilor imobile,

structurile teritoriale ale Agenției Servicii Publice (organele cadastrale teritoriale

amplasate în centrele raionale, în municipii și în orașele Ceadîr-Lunga și Vulcănești)

efectuează înregistrarea de stat a bunurilor imobile și a drepturilor asupra acestora în

registrul bunurilor imobile.

Art. 29 alin. (1), (21), (3), (4) și (5) din Legea dată stipulează că documentele

prezentate pentru înregistrarea drepturilor trebuie să corespundă exigențelor prezentei

legi și ale altor acte normative.

Hotărârea judecătorească privind înscrierea sau radierea dreptului tabular ori

privind efectuarea rectificării în registrul bunurilor imobile se depune în copie, a cărei

autenticitate este confirmată de instanța de judecată, cu mențiunea că este irevocabilă.

În lipsa mențiunii respective, dacă hotărârea este executorie, se efectuează înscrierea

provizorie în registrul bunurilor imobile.

Documentele prezentate pentru înregistrarea drepturilor trebuie să identifice

bunul imobil (să conțină descrierea lui) sau dreptul intabulat asupra căruia se cere a

face înscrierea, să indice dreptul ce urmează a fi înscris sau radiat, să conțină numele

părților, semnăturile de rigoare, iar în cazurile stabilite de lege, să fie autentificate

notarial.

În cazul în care documentul are două sau mai multe file, acestea trebuie să fie

numerotate și șnuruite.

Nu se primesc pentru înregistrarea drepturilor documentele ce nu corespund

cerințelor prevăzute la alin.(2)–(4); ce conțin ștersături, adăugiri, cuvinte radiate și

alte corectări nemenționate în ele; executate în creion; cu deteriorări grave, ce nu

permit interpretarea univocă a conținutului lor.

Art. 34 alin. (1) și (3) din Legea cadastrului bunurilor imobile prevede că,

notarea se face la cererea părții interesate, în temeiul actelor doveditoare, sau la

cererea autorității care a emis actul juridic în temeiul căruia se efectuează notarea.

Notarea interdicțiilor care izvorăsc din lege sau din actul juridic în temeiul căruia s-a

făcut intabularea dreptului se efectuează din oficiu de către registrator.

Notarea se radiază din registrul bunurilor imobile în baza documentelor ce

confirmă stingerea drepturilor de creanță, încetarea acțiunii faptelor sau raporturilor

juridice în al căror temei s-a făcut notarea. Notarea depunerii cererii de înregistrare se

radiază concomitent cu efectuarea înregistrării.

Din materialele dosarului rezultă că, Maxim Libacov s-a adresat cu două cereri

prealabile identice la Agenția Servicii Publice și Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni,

prin care a solicitat radierea grevărilor din Registrul bunurilor imobile aplicate asupra

6

imobilului cu nr. cadastral XXXXX, invocând că prin hotărârile susmenționate s-a

constatat achitarea integrală a costului imobilului (f. d. 9-10).

Conform avizelor de recepție prezentate, ambele cereri au fost recepționate de

către instituții la data de 09 ianuarie 2018 (f. d. 11-12).

La cererea de chemare în judecată, Maxim Libacov a anexat doar răspunsul

Agenției Servicii Publice nr. 11/L/14/2018-07/2062 din 30 ianuarie 2018, fără a

menționa dacă a primit răspuns și din partea Oficiului Cadastral Teritorial Criuleni.

În virtutea prevederilor art. 11 alin. (3) în coroborare cu art. 12 alin. (8) din

Legea cadastrului bunurilor imobile, primirea documentelor și efectuarea sau

modificarea înscrierii în registrul bunurilor imobile este de competența registratorului

din cadrul organului cadastral teritorial al Agenției Servicii Publice, care este învestit

cu atribuții de verificare a documentelor necesare includerii în cadastru a datelor

despre bunul imobil și drepturile asupra lui și respectiv, decide, în modul stabilit,

asupra efectuării sau modificării înscrierii în registrul bunurilor imobile ori refuză

efectuarea sau modificarea înscrierii date.

Raportând prevederile legale enunțate la circumstanțele cauzei, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată

că intimatul-reclamant Maxim Libacov nu a probat faptul adresării la ghișeul de

primire a Serviciului cadastral teritorial Criuleni, în a cărui rază de activitate se află

bunul imobil, cu cerere privind radierea grevărilor conform procedurii prevăzute

expres în Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, cu

anexarea documentelor justificative în modul și forma prevăzută.

Aici, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție conchide că instanța de apel greșit a concluzionat că, prin cererea

prealabilă anexată la dosar Maxim Libacov a probat faptul adresării la ghișeul de

primire a Serviciului cadastral teritorial Criuleni, în a cărui rază de activitate se află

bunul imobil, cu cerere privind anularea și radierea grevărilor din Registrul bunurilor

imobile aplicate asupra imobilului cu nr. cadastral XXXXX.

Or, din materialele cauzei rezultă că intimatul-reclamant Maxim Libacov doar

a expediat prin intermediul oficiului poștal o cerere în adresa organului cadastral

teritorial, fără anexarea tuturor documentelor necesare prevăzute de lege pentru

radierea notării, precum și fără achitarea taxei stabilite prin Hotărârea Guvernului

RM pentru aprobarea tarifelor la serviciile prestate de Întreprinderea de Stat

„Cadastru” și filialele acesteia nr. 770 din 02 iulie 2007, în condițiile în care în

cererile prezentate nu este menționat despre careva anexă.

Prin urmare, pentru radierea notării privind achitarea în rate, intimatul-

reclamant Maxim Libacov, în conformitate cu prevederile art. 29 și 34 din Legea

cadastrului bunurilor imobile, urmează să depună o cerere în acest sens cu anexarea

documentelor ce confirmă stingerea drepturilor de creanță, încetarea acțiunii faptelor

sau raporturilor juridice în al căror temei s-a făcut notarea, cu filele numerotate și

șnuruite, precum și cu achitarea tarifului prevăzut pentru prestarea acestui serviciu,

care trebuie depusă personal de către solicitant sau prin intermediul reprezentantului

legal al acestuia, la oficiul cadastral teritorial în a cărei rază de acțiune se află bunul

imobil, la registrator-ghișeu primire cerere.

Astfel, la caz, instanța de recurs constată că Maxim Libacov nu a demonstrat că

s-a adresat în modul prevăzut de lege cu cerere privind radierea notării și oficiul

cadastral teritorial i-a refuzat în satisfacerea acesteia, generând în consecință dreptul

intimatului de a solicita recunoașterea ca fiind ilegal a refuzului primit și eventuala

7

constatare de către instanța de judecată a admiterii încălcării de către Oficiul cadastral

teritorial Criuleni a normelor legale față de intimat.

Respectiv, răspunsul nr. 11/L/14/2018-07/2062 din 30 ianuarie 2018 al

Agenției Servicii Publice nu poate fi considerat drept un refuz în radierea notării

privind achitarea în rate, deoarece prin acest răspuns Maxim Libacov a fost informat

despre procedura prevăzută de Legea cadastrului bunurilor imobile, necesară a fi

respectată obligatoriu pentru radierea notării și anume că, urmează să se adreseze cu

asemenea cerere la ghișeul de primire a Serviciului cadastral teritorial Criuleni, în a

cărei rază de activitate se află imobilele date, cu anexarea hotărârilor instanței, cu

filele numerotate și șnuruite, cum prevede art. 29 din Legea cadastrului bunurilor

imobile și achitarea taxei stabilite prin Hotărârea Guvernului RM nr. 770 din 02 iulie

2007.

În contextul celor expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, prima instanță corect a

concluzionat că în speță nu a fost constatată admiterea de către Agenția Servicii

Publice a încălcării vreunui drept al intimatului, ultimul urmând a se adresa cu cerința

de rectificare a înscrierii în Registrul bunurilor imobile conform procedurii prevăzute

de lege la Serviciul cadastral teritorial Criuleni al Agenției Servicii Publice și, prin

urmare, temeinic și legal a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

casa integral decizia instanței de apel.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se casează integral decizia din 01 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către

Maxim Libacov împotriva Agenției Servicii Publice, intervenienți accesorii Boris

Cauia și Larisa Cauia cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

Mariana Pitic

8