2ra-451/19 — încasarea penalitățiii, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor d ejudecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea penalităţiii, repararea prejudiciului moral şi compensarea cheltuielilor d ejudecată
- Temei legal
- temeiurile de incasare a penalitatii
2ra-451/19 — încasarea penalitățiii, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor d ejudecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-451/19
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecătorul: N. Mămăliga
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecătorii: B. Budăi, I. Muruianu, V. Mihailă
DECIZIE
10 aprilie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul: Oleg Sternioală
judecătorii: Ala Cobăneanu
Svetlana Filincova
Dumitru Mardari
Galina Stratulat
examinând recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Avantaj-AV”
reprezentată de avocatul Iurie Alexa,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Tăbîrță
împotriva Societății pe Acțiuni „Avantaj-AV” cu privire la protecția drepturilor
consumatorului, încasarea penalității, repararea prejudiciului moral și compensarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au
respins apelurile declarate de Svetlana Tăbîrță și Societatea pe Acțiuni „Avantaj-AV” și
s-a menținut hotărârea din 06 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
c o n s t a t ă :
La 17 octombrie 2017, Svetlana Tăbîrță a depus cerere de chemare în judecată
împotriva SA “Avantaj-AV” cu privire la protecția drepturilor consumatorului, încasarea
penalității, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, Svetlana Tăbîrță a relatat că la 04 iulie 2017, în calitate de
beneficiar, a încheiat cu SA “Avantaj-AV”, în calitate de executor, contractul nr.17133
cu privire la confecționarea, livrarea și montarea a 10 uși (MDF) la prețul total de 5249
euro.
Reclamanta a precizat că în conformitate cu pct. 3.1 al contractului, clientul
(beneficiarul) achită 50% din suma comenzii în calitate de avans la momentul semnării
contractului cu executorul, ceea ce constituie 2600 euro, iar suma restantă spre achitare
din prețul total al comenzii fiind 2649 euro.
În conformitate cu pct. 4.1 al contractului, termenul de confecționare a ușilor
constituie 52 zile din ziua achitării avansului, adică din data de 04 iulie 2017, iar pct.4.2
prevede că achitarea totală a prețului articolelor va fi efectuată după confecționarea lor,
dar nu mai târziu de 2 zile până la începerea lucrărilor de montare.
1
Totodată, a menționat că conform pct. 4.3 al contractului, data de finalizare a
comenzii, cu achitarea la timp a soldului, se consideră 01 septembrie 2017.
La fel, a indicat că în conformitate cu pct.7.1 al contractului, pentru neexecutarea
la timp a obligațiunilor proprii, partea vinovată achită o penalitate în mărime de 0.1 %
de la suma totală a contractului, pentru fiecare zi de întârziere, dar nu mai mult de 5%
de la suma comenzii.
Svetlana Tăbîrță a invocat că în calitate de client, și-a onorat toate obligațiunile
contractuale în termenul prevăzut de contract și a achitat și soldul rămas în sumă de 2649
de euro până la confecționarea articolelor, deși nu era o obligațiune contractuală.
A menționat că în legătură cu neexecutarea în termen a contractului, după data
limită prevăzută în pct. 4.3 al contractului, a telefonat de mai multe ori reprezentanții
responsabili ai companiei SA “Avantaj-AV”, solicitând informații cu privire la mersul
lucrărilor, însă de fiecare dată primea explicații precum că ușile nu sunt confecționate,
sau compania nu dispune de personal pentru a le monta, termenul de executare al
contractului fiind astfel amânat sub diferite pretexte.
A relevat că la 23 septembrie 2017, SA “Avantaj-AV” a montat 5 uși (MDF) din
comanda propriu-zisă, fiind semnat actul de executare a lucrării la etapa 1.
În continuare, a susținut că la 25 septembrie 2017, au fost montate 4 uși (MDF),
fiind semnat actul de executare a lucrării la etapa 1, iar la 26 septembrie 2017 a fost
montată la etapa I ultima ușă din comandă.
Reclamanta a subliniat că conform pct. 1.1 al anexei nr.3 la contract, montarea
ușilor se efectuează în două etape. Prima etapă de montare a ușilor, conform prevederilor
contractului, a fost stabilită pentru data de 01 septembrie 2017, astfel de la data limită
expirând 32 de zile.
La fel, a accentuat că în conformitate cu pct. 2.5 al contractului, valoarea acestuia
este de 5249 euro, astfel penalitatea care ar urma să fie achitată de prestator pentru
neexecutarea în termen a obligației este de 16796,8 euro.
Totodată, a punctat că pentru soluționarea litigiului pe cale extrajudiciară, la
29 septembrie 2017, a înaintat către SA “Avantaj-AV” o somație, care a fost recepționată
de către ultima la data de 02 octombrie 2017, însă la care nu a primit răspuns, iar lucrările
prevăzute în contract au fost finalizate abia la 03 octombrie 2017, cu o întârziere de 32
de zile.
În acest context, a invocat că prin neexecutarea contractului în modul și termenul
stabilit, SA “Avantaj-AV” i-a cauzat pe lângă daunele materiale și daune morale, pe care
le estimează la sumă de 20000 de lei și care se manifestă prin suferințe psihice, afectare
emoțională și o atmosferă tensionată în familie.
Svetlana Tăbîrță a solicitat încasarea de la SA “Avantaj-AV” a sumelor de 16796
euro cu titlu de penalitate legală pentru întârzierea executării contractului, 20000 de lei
cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată în mărime de 3000 de lei.
Prin hotărârea din 06 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de
chemare în judecată depusă de Svetlana Tăbîrță a fost admisă parțial.
Au fost încasate din contul SA „Avantaj-AV” în beneficiul Svetlanei Tăbîrță
sumele de 16796 euro cu titlu de penalitate, echivalentul în lei moldovenești conform
cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei în ziua executării hotărârii, 7000 de lei
cu titlu de prejudiciu moral, precum și cheltuielile de judecată în sumă de 600 de lei
2
pentru achitarea taxei de stat la depunerea acțiunii și 3000 de lei pentru asistență juridică.
În rest, pretenția privind repararea prejudiciului moral a fost respinsă ca neîntemeiată. A
fost încasată de la SA „Avantaj-AV” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de
9893,72 de lei (f.d. 57, 66-74).
La 16 martie 2018, SA „Avantaj-AV” reprezentată de avocatul Iurie Alexa a depus
cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii din 06
martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și respingerea acțiunii înaintate de
Svetlana Tăbîrță.
La 04 aprilie 2018, Svetlana Tăbîrță reprezentată de avocatul Adrian Tăbîrță a depus
cerere de apel împotriva hotărârii din 06 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii instanței de fond în partea
acordării prejudiciului moral, cu pronunțarea unei noi decizii sub formă de hotărâre prin
care prejudiciul moral să fie majorat până la suma de 20000 de lei.
Prin decizia din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse
cererile de apel depuse de SA „Avantaj-AV” reprezentată de avocatul Iurie Alexa și
Svetlana Tăbîrță reprezentată de avocatul Adrian Tăbîrță și menținută hotărârea din 06
martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut dispozițiile art.666 alin.(1), art.970
alin.(1), art.512 alin.(1), art.259 alin.(1), art.602 alin.(1-2), art.1422 alin.(1-2), art.1423
Cod civil și art.10 lit. d) și j), art.16 lit. e), art.20 alin.(1), (4) și (5), art.21 alin.(1) și (2)
lit. a), art.32 alin.(2) ale Legii cu privire la protecția consumatorilor.
Cu referire la nomele citate și în raport cu materialele cauzei, instanța de apel
consideră hotărârea primei instanțe întemeiată și legală, iar argumentele cererilor de apel
neîntemeiate.
Astfel, instanța de apel consideră drept întemeiată concluzia instanței de fond cu
referire la faptul că SA „Avantaj-AV” nu și-a executat obligațiunile asumate prin
contractul nr.17133 din 04 iulie 2017 și nu a realizat lucrările de confecționare și montare
a ușilor pentru Svetlana Tăbîrță până la data de 01 septembrie 2017, în termenul limită
de executare a contractului. Or, potrivit actului de primire a lucrărilor, prestația a fost
realizată integral de către SA „Avantaj-AV” la data de 03 octombrie 2017.
La fel, Colegiul civil a reținut că instanța de fond, justificat a concluzionat că SA
„Avantaj-AV” a întârziat cu executarea obligațiunilor contractuale asumate față de
Svetlana Tăbîrță cu 32 de zile, iar cuantumul penalității pe care prestatorul SA „Avantaj-
AV” urmează să o achite consumatorului Svetlana Tăbîrță în temeiul art. 32 alin. (2) din
Legea privind protecția consumatorilor, reieșind din suma lucrărilor prevăzute de
contract de 5249 euro, pentru perioada de întârziere este de 16796 euro.
Totodată, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiat argumentul apelantului SA
„Avantaj-AV” cu privire la faptul că prima instanță greșit a aplicat prevederile normelor
de drept material și procedural, aplicând legea care nu trebuia să fie aplicată. Or, prima
instanța a determinat corect raportul juridic dedus judecății, ca fiind guvernat de normele
Legii nr.105 din 13 martie 2003 cu privire la protecția consumatorilor și ale Codului
civil.
La caz, instanța ierarhic inferioară a respins ca neîntemeiat și argumentul
SA „Avantaj-AV” referitor la stingerea obligației SA „Avantaj-AV” față de Svetlana
Tăbîrță prin semnarea actului de primire a lucrărilor executate la data de 23 septembrie
3
2017, la 25 septembrie 2017 și la 03 octombrie 2017 și lipsa pretențiilor din partea
beneficiarei față de prestator, având în vedere că prin înscrisurile anexate la dosar se
constată că Svetlana Tăbîrță la 29 septembrie 2017, a înaintat o reclamație către SA
„Avantaj-AV”, recepționată la 02 octombrie 2017, prin care a solicitat compensarea
prejudiciului suportat ca urmare a neexecutării de către ultima a contractului nr.17133,
încheiat între părți la 04 iulie 2017, dar și argumentul referitor la neaplicarea în speță a
prevederilor art. 32 alin. (2) din Legea privind protecția drepturilor consumatorului. Or,
conform pct.4.1 din contract, SA „Avantaj-AV” urma să execute lucrările timp de 52
zile calendaristice din momentul achitării avansului 04 iulie 2017, adică până la 25
august 2017, totodată prin pct. 4.3 în contract fiind stabilit termenul limită de montare a
ușilor 01 septembrie 2017.
Instanța de apel a apreciat critic și argumentul SA „Avantaj-AV” referitor la
momentul stingerii obligației față de Svetlana Tăbîrță la 23 septembrie 2017,
25 septembrie 2017 și 03 octombrie 2017, având în vedere prevederile pct. 3.3 din
contract, care stabilesc că lucrările se consideră executate integral în cazul executării
tuturor obligațiilor de către părți și semnării actului de primire a lucrării, or, la caz, s-a
stabilit cert ca lucrările prestate de SA „Avantaj-AV” au fost executate integral la data
de 03 octombrie 2017, în sensul dat fiind semnat actul de primire a lucrărilor, dar și
argumentul referitor la neonorarea obligațiilor beneficiarei Svetlana Tăbîrță de a achita
costul integral al lucrărilor în termenul stabilit conform pct.4.2 din contract. Astfel, în
speță, s-a stabilit că beneficiara Svetlana Tăbîrță a achitat costul integral al lucrărilor la
data de 06 septembrie 2017, adică cu 17 zile înainte de montarea primelor uși, deși
prevederile pct. 4.2 stabilesc expres că achitarea integrală a costului comenzii se
efectuează după producerea ușilor, dar nu mai târziu de 2 zile înainte de montarea ușilor.
Or, s-a constatat cert că primele lucrări de instalare a ușilor au fost începute la data de
23 septembrie 2017.
La fel, ca neîntemeiat a fost respins argumentul apelantului SA „Avantaj-AV” cu
privire la faptul că prima instanță nu a dat o apreciere argumentelor sale, având în vedere
că în hotărârea sa, instanța de fond a determinat și s-a expus asupra tuturor
circumstanțelor care au importanță pentru soluționarea cauzei, conform art. 240 Cod de
procedură civilă. Or, prima instanță, reieșind din caracterul și gravitatea suferințelor
psihice suportate de Svetlana Tăbîrță, corect a dispus încasarea sumei de 7000 de lei cu
titlu de prejudiciu moral și a respins în rest pretenția dată. Astfel, prejudiciul moral
estimat la suma menționată rezultă din sentimente de frustrare cauzate Svetlanei Tăbîrță
prin neexecutarea de către SA „Avantaj-AV” în termen a condițiilor contractuale
asumate, anxietate cauzată de incertitudinea referitoare la termenul de executare a
lucrărilor, stresuri, nervi, griji și afectare sufletească, în condițiile în care aceasta era
însărcinată la momentul dat.
Totodată, Colegiul civil a respins ca neîntemeiat și argumentul Svetlana Tăbîrță că
hotărârea contestată în partea încasării prejudiciului moral este nemotivată și instanța de
fond nejustificat a diminuat mărimea pagubei morale cerută, or s-a luat în calcul și suma
penalității încasată pentru prestarea serviciului cu întârziere.
În speță, instanța de apel a considerat că prima instanță justificat a dispus
recuperarea parțială a prejudiciului moral, ținând cont de faptul că unul din criteriile de
4
apreciere a prejudiciului moral este cel al echității, conform căruia cuantumul
despăgubirii trebuie să fie stabilit astfel încât efectul acestuia să fie compensatoriu.
Reieșind din cele expuse, Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții de
Apel Chișinău a conchis că prima instanță a dat apreciere completă, obiectivă și sub toate
aspectele probelor, iar hotărârea dată este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea
drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că hotărârea primei instanțe
este legală și întemeiată, iar argumentele apelanților sunt declarative, Colegiul civil și de
contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a ajuns la concluzia de a respinge
apelurile declarate și de a menține hotărârea primei instanțe.
La 28 decembrie 2018, SA „Avantaj-AV” reprezentată de avocatul Iurie Alexa a
declarat recurs împotriva deciziei din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emiterea
unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă integral. Totodată a solicitat și
compensarea cheltuielilor de judecată din contul intimatei.
În motivarea recursului, recurenta a indicat că nu este de acord cu decizia instanței
de apel și hotărârea instanței de fond, deoarece instanțele ierarhic inferioare incorect au
apreciat circumstanțele cauzei și ca urmare greșit au aplicat normele legii materiale și
procesuale.
La fel, a invocat și faptul că instanța de fond nu a aplicat norma materială și nici nu
a dat o apreciere necesară la soluționarea litigiului.
Totodată, a opinat că circumstanțele de fapt și prevederile legale reținute de
instanțele ierarhic inferioare sunt greșite sau eronat interpretate, nefiind aplicată norma
de drept corespunzătoare, fapt ce a dus la emiterea unei hotărâri neîntemeiate.
În același context, a relevat că instanța de apel nu a examinat integral și nu a luat în
considerare toate probele și circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei.
Astfel, circumstanțele menționate pot fi considerate ca motive întemeiate de admitere a
prezentei cereri de recurs.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel.
Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 04 octombrie 2018 și publicată
pe pagina web a instanței de apel la 10 octombrie 2018, însă date care ar confirma
expedierea de către instanța de apel și recepționarea acesteia de către recurentă la
materialele dosarului lipsesc.
În aceste circumstanțe recursul, declarat de SA „Avantaj-AV” reprezentată de
avocatul Iurie Alexa la 28 decembrie 2018, se consideră depus în termen.
Prin încheierea din 13 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat
de către SA „Avantaj-AV” reprezentată de avocatul Iurie Alexa, a fost considerat
admisibil și fără a se prejudicia fondul s-a dispus judecarea acestuia de către completul
din 5 judecători.
În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este
considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.
În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul
declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și
5
în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra
noi dovezi.
În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără
înștiințarea participanților la proces.
Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor
invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și procedural
aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge ca neîntemeiat recursul
declarat de SA „Avantaj-AV” reprezentată de avocatul Iurie Alexa și va menține decizia
instanței de apel, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța, după ce
judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel
și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.
După cum denotă actele cauzei, Svetlana Tăbîrță la 17 octombrie 2017 a înaintat
cerere de chemare în judecată împotriva SA “Avantaj-AV”, prin care a solicitat încasarea
din contul SA “Avantaj-AV” a sumei de 16 796 euro cu titlu de penalitate legală pentru
întârzierea executării contractului, 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a
cheltuielilor de judecată în mărime de 3 000 de lei.
Fiind investită cu judecarea prezentei cauze, prima instanță prin hotărârea din 06
martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a admis parțial cererea de chemare
în judecată depusă de Svetlana Tăbîrță, fiind dispusă încasarea din contul SA „Avantaj-
AV” în beneficiul Svetlanei Tăbîrță a sumelor de 16 796 euro cu titlu de penalitate,
echivalentul în lei moldovenești conform cursului valutar al Băncii Naționale a
Moldovei în ziua executării hotărârii, 7000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și
cheltuielile de judecată în sumă de 600 de lei pentru achitarea taxei de stat la depunerea
acțiunii și 3000 de lei pentru asistență juridică.
În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
A fost încasată de la SA „Avantaj-AV” în beneficiul statului taxa de stat în mărime
de 9893,72 de lei.
În susținerea soluției date instanța de fond a reținut dispozițiile art. 624, art. 629,
art. 630, art. 1422 alin. (1) și art. 1423 Cod civil, art. 10, art. 20, art. 21, art. 32 alin. (3)
al Legii nr.105 din 13 martie 2003 cu privire la protecția consumatorilor și art. 94 Codul
de procedură civilă.
În acest context instanța de fond a subliniat că având în vedere că SA „Avantaj-
AV” a încălcat termenele de executare a contractului nr. 17133, urmează a fi încasată o
penalitate pentru neexecutarea în termen a obligațiunilor contractuale.
Împotriva hotărârii instanței de fond, la data de 16 martie 2018, SA „Avantaj-AV”
reprezentată de avocatul Iurie Alexa a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei
instanțe, solicitând casarea hotărârii din 06 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru și respingerea acțiunii înaintate de Svetlana Tăbîrță.
La 04 aprilie 2018, Svetlana Tăbîrță reprezentată de avocatul Adrian Tăbîrță a depus
cerere de apel împotriva hotărârii din 06 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii instanței de fond în partea
acordării prejudiciului moral, cu pronunțarea unei noi decizii sub formă de hotărâre prin
care prejudiciul moral să fie majorat până la suma de 20000 de lei.
6
Judecând apelurile, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 04 octombrie 2018 a
respins cererile de apel depuse de SA „Avantaj-AV” reprezentată de avocatul Iurie Alexa
și Svetlana Tăbîrță reprezentată de avocatul Adrian Tăbîrță și a menținut hotărârea din
06 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție consideră soluția instanței de apel și hotărârea primei instanțe corectă.
În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține materialul probator din care
rezultă cu certitudine că în temeiul contractului nr.17133 din 04 iulie 2017, SA “Avantaj-
AV”, în calitate de executor, s-a obligat să realizeze, să livreze și să monteze pentru
Svetlana Tăbîrță, 10 uși (MDF) la prețul total de 5249 euro.
Tot actele cauzei atestă că în temeiul pct. 3.1, 4.1, 4.2 și 4.3 al contractului, Svetlana
Tăbîrță a achitat SA „Avantaj-AV” un avans în mărime de 2600 euro, iar SA „Avantaj-
AV” s-a obligat să execute lucrările într-un termen de 52 zile din ziua achitării
avansului, adică din data de 04 iulie 2017, primirea lucrărilor urmând să fie efectuată la
01 septembrie 2017.
Este cert și faptul că până la data limită prevăzută în contract SA „Avantaj-AV” nu
și-a onorat obligațiunile asumate prin contractul nr.17133 din 04 iulie 2017, deoarece la
23 septembrie 2017, SA “Avantaj-AV” a montat 5 uși (MDF) din comanda propriu-zisă,
fiind semnat actul de executare a lucrării la etapa 1. La 25 septembrie 2017, au fost
montate 4 uși (MDF), fiind semnat actul de executare a lucrării la etapa 1, iar la 26
septembrie 2017 a fost montată la etapa I ultima ușă din comandă.
În conformitate cu art. 512 alin. (1) Cod civil în virtutea raportului obligațional,
creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestații, iar debitorul
este ținut să o execute. Prestația poate consta în a da, a face sau a nu face.
În temeiul art. 513 alin. (1) Cod civil, debitorul și creditorul trebuie să se comporte
cu bună-credință și diligență la momentul nașterii, pe durata existenței, la momentul
executării și stingerii obligației.
Art. 514 Cod civil prevede că obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și
din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii.
Conform art. 572 alin. (1) și (2) ale Codului civil, temeiul executării rezidă în
existenta unei obligații. Obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-
credință, la locul și în momentul stabilit.
Conform art. 666 alin. (1) și art. 668 alin. (1) ale Codului Civil, contractul este
acordul de voință realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se
modifică sau se sting raporturi juridice. Contractul încheiat legal obligă părțile nu numai
la ceea ce au stipulat expres, dar și la tot ceea ce rezultă din natura lui în conformitate cu
legea, cu uzanțele sau cu principiile echității.
Totodată conform art. 709 alin. (1) Cod civil, dacă una din părți nu execută sau
execută în mod necorespunzător o prestație scadentă decurgînd dintr-un contract
sinalagmatic, cealaltă parte poate, după expirarea fără rezultat a unui termen rezonabil
pe care l-a stabilit pentru prestație sau remediere, să rezoluționeze contractul dacă
debitorul trebuia să-și dea seama, în baza termenului de grație, de iminența rezoluțiunii.
În cazul în care nu a fost stabilit un termen sau termenul este necorespunzător de scurt,
se consideră ca stabilit un termen rezonabil.
7
Conform art. 970 alin. (1) Cod civil, prin contractul de prestări servicii, o parte
(prestator) se obligă să presteze celeilalte părți (beneficiar) anumite servicii, iar aceasta
se obligă să plătească retribuția convenită.
La caz, prezintă relevanță art. 624 alin. (1), (3) și art. 629 ale Codului Civil, care
indică că, clauza penală (penalitatea) este o prevedere contractuală prin care părțile
evaluează anticipat prejudiciul, stipulând că debitorul, în cazul neexecutării obligației,
urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun. Clauza penală poate fi
stipulată în mărime fixă sau sub forma unei cote din valoarea obligației garantate prin
clauza penală sau a părții neexecutate. Penalitatea stabilită de lege nu poate fi exclusă și
nici micșorată anticipat prin acordul părților.
În conformitate cu art. 630 Cod civil, în cazuri excepționale, luându-se în
considerare toate împrejurările, instanța de judecată poate dispune reducerea clauzei
penale disproporționat de mari. La reducerea clauzei penale, trebuie să se țină cont nu
numai de interesele patrimoniale, ci și de alte interese, ocrotite prin lege, ale creditorului.
Astfel, Colegiul elucidează că prin contractul nr.17133 din 04 iulie 2017, SA
“Avantaj-AV” și Svetlana Tăbîrță și-au asumat angajamente reciproce, care trebuie
realizate întocmai, fără a oferi interpretări eronate. Or. din conținutul contractului
nr.17133 din 04 iulie 2017,se deduce cert că SA “Avantaj-AV”, în calitate de executor,
s-a obligat să realizeze, să livreze și să monteze pentru Svetlana Tăbîrță, 10 uși (MDF)
la prețul total de 5249 euro, iar Tăbîrță Svetlana în calitate de client (beneficiarul) s-a
obligat să achite 50% din suma comenzii în calitate de avans la momentul semnării
contractului cu executorul, ceea ce constituie 2600 euro, SA “Avantaj-AV”, având
obligația corelativă de a executa lucrările până la data de 01 septembrie 2017.
Sub acest aspect actele cauzei atestă că întrucât până la data stabilită în contract, SA
“Avantaj-AV”, nu și-a executat integral obligația de confecționare, livrare și montare
a ușilor, la 29 septembrie 2017 Tăbîrță Svetlana a expediat o pretenție în adresa SA
“Avantaj-AV”, însă nu a primit răspuns. Totodată lucrările prevăzute în contract au fost
finalizate abia la 03 octombrie 2017, cu o întârziere de 32 de zile.
În acest context instanța de recurs reține la caz relevanța prevederilor art. 32 alin.
(2) din Legea nr.105 din 13 martie 2003 cu privire la protecția consumatorilor care
statuează că, în cazul încălcării termenelor stabilite, conform art. 21, de începere și
finalizare a prestării serviciului (executării lucrării) sau termenelor noi fixate de
consumator, prestatorul (executantul) achită consumatorului pentru fiecare zi (oră, dacă
termenul a fost stabilit în ore) depășită o penalitate în mărime de 10% din prețul
serviciului (lucrării).
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție, menționează că, analizând circumstanțele cauzei prin prisma normelor de drept
citate, găsește drept întemeiată concluzia instanțelor de judecată cu referire la prevederile
art. 32 alin. (2) din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor,
că SA “Avantaj-AV”, nu și-a executat obligațiunile asumate prin contractul nr. 17133
din 04 iulie 2017 și nu a realizat lucrările de confecționare și montare a ușilor pentru
Tăbîrță Svetlana până la data de 01 septembrie 2017, în termenul limită de executare a
contractului, urmând în acest caz să achite o penalitate legală în sumă de 16 796,8 euro
Or, la caz, având în vedere prevederile pct. 3.3 din contract, lucrările se consideră
executate integral în cazul executării tuturor obligațiilor de către părți și semnării actului
8
de primire a lucrării, or, respectiv, s-a stabilit cert ca lucrările prestate de SA „Avantaj-
AV” au fost executate integral la data de 03 octombrie 2017, în sensul dat fiind semnat
actul de primire a lucrărilor.
Așadar, reieșind din circumstanțele expuse mai sus, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, reține că instanțele ierarhic
inferioare justificat au că SA “Avantaj-AV” a întârziat cu executarea obligațiunilor
contractuale asumate față de Tăbîrță Svetlana cu 32 de zile, iar cuantumul penalității pe
care prestatorul SA “Avantaj-AV” urmează să o achite consumatorului Tăbîrță Svetlana
în temeiul art. 32 alin. (2) din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția
consumatorilor, reieșind din suma lucrărilor prevăzute de contract de 5 249 de euro,
pentru perioada de întârziere este de 16 796,8 euro.
Corespunzător Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că instanțele de judecată corect au
constatat că neexecutarea în termen a obligațiilor contractuale de către SA “Avantaj-
AV” îi este imputabilă și corect au admis pretențiile formulate de Tăbîrță Svetlana cu
privire la încasarea penalității și repararea prejudiciului moral.
De altfel, instanțele ierarhic inferioare cu referire la prevederile art. 20 alin. (1), (4)
și (5) din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor, care
statuează că consumatorul este în drept să pretindă repararea prejudiciului cauzat de
produsele, serviciile necorespunzătoare indiferent de faptul dacă s-a aflat sau nu în relații
contractuale cu vânzătorul, prestatorul. Prejudiciul moral cauzat consumatorului de către
producător, vânzător, prestator prin încălcarea drepturilor lui prevăzute de prezenta lege,
precum și de alte acte normative, se repară în mărimea stabilită de instanța
judecătorească. Prejudiciul moral se repară indiferent de repararea prejudiciului material
cauzat consumatorului, corect au stabilit și temeinicia cerințelor înaintate de Tăbîrță
Svetlana cu privire la repararea prejudiciului moral.
Totodată conform art. 1422 alin. (1) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat
un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei
personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de
judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin
echivalent bănesc.
Conform art. 1423 alin. (1) Cod civil, mărimea compensației pentru prejudiciu moral
se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea
suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al
autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care
această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.
Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că caracterul și gravitatea suferințelor
psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luînd în considerare circumstanțele
în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate.
Or, la caz este evident că prin neexecutarea obligațiunilor asumate prin contractul nr.
17133 din 04 iulie 2017, SA “Avantaj-AV” i-a creat Svetlanei Tăbîrță suferințe psihice
și un disconfort real în perioada imposibilității utilizării ușilor pe care le-a comandat și
pentru care a și achitat.
Raportând la caz cadrul legal enunțat în coroborare cu relatările stabilite instanța de
recurs reține drept justă și întemeiată concluzia instanței de apel privind respingerea
9
apelurilor declarate de Svetlana Tăbîrță și Societatea pe Acțiuni „Avantaj-AV” și
menținerea hotărârii din 06 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care
acțiunea a fost admisă parțial.
Prin urmare celelalte argumente ale recurentei formulate în recurs, la fel, sunt
neîntemeiate, mai mult, în esența lor, sunt similare argumentelor invocate în apel și sunt
expuse asupra circumstanțelor, cărora le-a fost dată o apreciere corectă și nefiind stabilite
încălcări.
Concluzionând, instanța de recurs conchide că decizia recurată este adoptată în
limitele competenței, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul
juridic litigios, iar în cadrul judecării cauzei au fost create condiții obiective
participanților la proces, întru realizarea drepturilor sale procedurale.
Mai mult că aceste argumente nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv, nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Față de cele ce preced și având în vedere faptul că soluția dată de instanța de apel
conform normelor de drept material enunțate este legală și întemeiată fiind cercetate
pertinent probele administrate la materialele cauzei și corect soluționat litigiul dat, iar
criticile formulate în recurs sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge
recursul și de a menține decizia instanței de apel.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) și art. 445 alin. (3) Codul de procedură
civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție,
d e c i d e
Se respinge recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Avantaj-AV”
reprezentată de avocatul Iurie Alexa.
Se menține decizia din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea
din 06 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă în cauza civilă la
cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Tăbîrță împotriva Societății pe
Acțiuni „Avantaj-AV” cu privire la protecția drepturilor consumatorului, încasarea
penalității, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul: Oleg Sternioală
judecătorii: Ala Cobăneanu
Svetlana Filincova
Dumitru Mardari
Galina Stratulat
10