3ra-293/19 — contestarea actului administrativ

3ra-293/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-293/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul central (Viorica Puică)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Iulia Cimpoi, Aliona Danilov, Ion Secrieru)

DECIZIE

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de Andrian Grigorițchi,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Andrian

Grigorițchi împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Andrian Grigorițchi și s-a menținut hotărârea din 02

aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central, prin care s-a admis parțial

acțiunea depusă de Andrian Grigorițchi,

constată:

La 13 iunie 2017, Andrian Grigorițchi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actului

administrativ (f.d. 3, 4).

În motivarea acțiunii a menționat că, la 26 ianuarie 2016 a depus la Consiliul

municipal Chișinău cerere, înregistrată cu nr. G-527/16, prin care a solicitat

aprobarea Planului urbanistic în detaliu (volum redus) elaborat de

IMP „Chișinăuproiect” privind analiza și sistematizarea teritoriului adiacent lotului

privat cu numărul cadastral xxxxx, prin operarea modificărilor în Regulamentul

local de urbanism, din zona S în zona R6, inclusiv analiza și calculul liniilor roșii,

conform planșei nr. 5 și modificarea deciziei Consiliului municipal Chișinău prin

care acest teren i-a fost transmis în proprietate, prin modificarea suprafeței

terenului atribuit, conform planșei nr. 6.

Prin răspunsul din 09 martie 2016 a Direcției generale arhitectură, urbanism și

relații funciare, a fost informat că în scopul soluționării pozitive a cererii, este

necesară elaborarea Planului urbanistic zonal și prezentarea avizelor pozitive a

organelor de resort.

Prin cererea din 12 mai 2016, Andrian Grigorițchi a prezentat Direcției

generale arhitectură, urbanism și relații funciare actele solicitate în baza

răspunsului din 09 martie 2016.

1

Ulterior, la 13 ianuarie 2017, a depus pe numele Direcției generale

arhitectură, urbanism și relații funciare cerere, înregistrată cu nr. 188, prin care a

solicitat inițierea consultărilor publice asupra Proiectului urbanistic zonal privind

analiza și sistematizarea teritoriului adiacent lotului cu nr. cadastral xxxxx.

De asemenea, prin cererea din 14 aprilie 2017 a solicitat Direcției generale

arhitectură, urbanism și relații funciare să fie informat dacă au fost inițiate

consultările publice asupra Proiectului urbanistic zonal solicitat prin cererea din 13

ianuarie 2017, însă până la depunerea cererii de chemare în judecată nu a primit

niciun răspuns la aceste cereri.

În această ordine de idei, reclamantul Andrian Grigorițchi a solicitat

constatarea faptului nesoluționării în termen a cererilor depuse la 13 ianuarie 2017

și 14 aprilie 2017 despre inițierea organizării consultării publice asupra proiectului

Planului urbanistic zonal privind sistematizarea teritoriului aferent lotului cu

numărul cadastral xxxxx; obligarea Consiliului municipal Chișinău să examineze

cererile referitor la aprobarea Planului urbanistic zonal privind analiza și

sistematizarea teritoriului adiacent lotului privat cu numărul cadastral xxxxx, prin

operarea modificărilor în Regulamentul local de urbanism din zona S în zona R6,

inclusiv analiza și calculul liniilor roșii conform planșei nr. 5 și modificarea

deciziei Consiliului municipal Chișinău despre transmiterea terenului în

proprietate, prin modificarea suprafeței terenului atribuit conform planșei nr. 6.

Prin hotărârea din 02 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central, s-a

admis parțial acțiunea depusă de Andrian Grigorițchi; s-a constatat faptul

nesoluționării în termen a cererilor depuse de Andrian Grigorițchi la 13 ianuarie

2017 și 14 aprilie 2017 despre inițierea organizării consultării publice asupra

proiectului Planului urbanistic zonal privind sistematizarea teritoriului aferent

lotului cu numărul cadastral xxxxx; s-a obligat Consiliul municipal Chișinău să

examineze cererile lui Andrian Grigorițchi depuse la 13 ianuarie 2017 și 14 aprilie

2017 despre inițierea organizării consultării publice asupra proiectului Planului

urbanistic zonal privind sistematizarea teritoriului aferent lotului cu numărul

cadastral xxxxx și să transmită solicitantului un răspuns, în termen de 30 zile de la

data devenirii definitive a hotărârii judecătorești; iar în rest acțiunea s-a respins ca

neîntemeiată (f.d. 59, 69-73).

Prin decizia din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de Andrian Grigorițchi și s-a menținut hotărârea din 02 aprilie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul central (f.d. 120, 121-130).

În consolidarea soluțiilor pronunțate, Judecătoria Chișinău, sediul central, și

Curtea de Apel Chișinău au reținut că, prin prisma articolului 8 din Legea cu

privire la petiționare, cererile depuse de către Andrian Grigorițchi la 13 ianuarie

2017 și 14 aprilie 2017 urmau a fi examinate în termen de 30 de zile lucrătoare.

Totodată, în partea cerinței privind obligarea Consiliului municipal Chișinău

să examineze cererile referitor la aprobarea Planului urbanistic zonal privind

analiza și sistematizarea teritoriului adiacent lotului privat cu numărul cadastral

xxxxx, prin operarea modificărilor în Regulamentul local de urbanism din zona S

în zona R6, inclusiv analiza și calculul liniilor roșii conform planșei nr. 5 și

modificarea deciziei Consiliului municipal Chișinău despre transmiterea terenului

în proprietate, prin modificarea suprafeței terenului atribuit conform planșei nr. 6,

instanțele inferioare au constatat că reclamantul nu a respectat procedura

prealabilă. Or, cererea depusă de către Adrian Grigorițchi la 13 ianuarie 2017, prin

care a solicitat inițierea consultării publice, a fost adresată Direcției generale

arhitectură, urbanism și relații funciare, nu și Consiliului municipal Chișinău.

2

La 15 ianuarie 2019, Andrian Grigorițchi a declarat recurs împotriva deciziei

din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 135-140).

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele faptice ale cauzei și a invocat

că instanța de apel a încălcat normele de drept material, menționând în acest sens

că, în speță, nefundat s-a ajuns la concluzia că nu a respectat procedura prealabilă.

Or, prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 13/28-2 din 28 octombrie

2010 i-a fost atribuit în proprietate privată lui Andrian Grigorițchi lotul de pământ

cu suprafața de 699 m.p. din cartierul locativ Budești – I, pentru proiectarea și

construirea unei case de locuit particulare, conform planului lotului. Însă, conform

Regulamentului local de urbanism al municipiului Chișinău, aprobat prin decizia

Consiliului municipal Chișinău nr. 22/40 din 25 decembrie 2008, terenul repartizat

pentru construcția casei de locuit particulare se afla în zona „S” – zona specială, în

care sunt acceptate pentru construcții cu caracteristicile de clasificare în zone de

locuire, comerciale ori industriale. Prin urmare, pe acest teren nu se permite

construirea caselor de locuit, ci doar a aeroporturilor, heliporturilor (clădiri și

piste), bisericilor, mănăstirilor, parohiilor, instituțiilor de educație; instituțiilor de

sănătate, instituțiilor de justiție, instituțiilor de utilitate publică etc..

Astfel, la 26 ianuarie 2016 s-a adresat Consiliului municipal Chișinău cu

cerere, înregistrată cu nr. G-527/16, prin care a solicitat anume aprobarea Planului

urbanistic în detaliu (volum redus) elaborat de IMP „Chișinăuproiect” privind

analiza și sistematizarea teritoriului adiacent lotului privat cu numărul cadastral

xxxxx, prin: operarea modificărilor în Regulamentul local de urbanism, din zona S

în zona R6, inclusiv analiza și calculul liniilor roșii, conform planșei nr. 5 și

modificarea deciziei Consiliului municipiului Chișinău prin care acest teren i-a fost

transmis în proprietate, prin modificarea suprafeței terenului atribuit, conform

planșei nr. 6.

Mai mult decât atât, cererile din 13 ianuarie 2017 și 14 aprilie 2017 privind

aprobarea Planului urbanistic zonal au fost adresate Consiliului municipal

Chișinău, prin intermediul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații

funciare, ca subdiviziune a acesteia.

Dealtfel, instanța de apel eronat a conchis că Andrian Grigorițchi urma să se

adreseze nemijlocit Consiliului municipal Chișinău și nicidecum Direcției generale

arhitectură, urbanism și relații funciare. Or, prin prisma Regulamentului local de

urbanism al orașului Chișinău, adoptat prin decizia Consiliului municipal Chișinău

nr. 22/40 din 25 decembrie 2008 și modificat prin decizia nr. 4/30 din 13 mai 2014,

pentru a fi aprobate de Consiliul municipal Chișinău, Planurile urbanistice zonale

trebuie prezentate mai întâi Direcției generale arhitectură, urbanism și relații

funciare, care conform atribuțiilor sale perfectează proiectul deciziei.

În această ordine de idei, recurentul Andrian Grigorițchi a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și

casarea parțială a hotărârii din 02 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

central, cu pronunțarea unei hotărâri noi în sensul admiterii integrale a acțiunii.

Prin încheierea din 27 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat

admisibil recursul declarat de Andrian Grigorițchi împotriva deciziei din 16

octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și s-a transmis Colegiului lărgit pentru

examinare în fond.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție îl consideră întemeiat și care

urmează a fi admis, cu casarea deciziei din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău și restituirea cauzei în instanța de apel, din considerentele ce succed.

3

În debut, Colegiul învederează că, în data de 01 aprilie 2019 a intrat în

vigoare Codul administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din

19 iulie 2018, fapt ce rezultă din articolul 257 alin. (1) al acesteia.

În accepțiunea articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Sub acest aspect, Colegiul consideră necesar de a învedera că, prin prisma

articolului 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția

art. 169-171.

Din înțelesul logico-juridic al articolelor 195 și 258 alin. (3) din Codul

administrativ rezultă cert că, procedura de contencios administrativ dedusă

judecății în prezenta speță urmează a fi judecată în coroborarea dispozițiilor

Codului de procedură civilă cu cele din Codul administrativ al Republicii

Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018.

În această consecvență, în speță, instanța de recurs urmează să se conducă de

împuternicirile de care a fost învestită prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018.

Astfel, în conformitate cu articolul 248 alin. (1) lit. d) din Codul

administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie,

prin care casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de

apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate

adopta o soluție finală în acest caz.

Verificând legalitatea deciziei din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție vădește că instanța de apel nu a stabilit corect obiectul material

al acțiunii, iar drept consecință a încălcat normele de drept procedural civil și de

drept material, fapt ce a succedat adoptarea unei soluții greșite și nemotivate.

În debut, instanța de recurs consideră necesar de a reitera că legislația

procedural-civilă consacră principiul general după care orice hotărâre

judecătorească trebuie să fie motivată și să reprezinte premisa pentru soluția din

dispozitiv. Această dispoziție este edictată atât în interesul unei bune administrări a

justiției și încrederii ce trebuie să inspire justițiabililor, cât și pentru a se da

instanțelor superioare posibilitatea de a controla judecata primelor instanțe.

Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori să arate

motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele

constatate și dovezile care au determinat-o.

În acest sens, legiuitorul a investit apelul cu efect devolutiv, care presupune

două limite raționale: tantum devolutum quantum apellatum, adică instanța de apel

rejudecă în fapt și în drept, ceea ce apelantul a înțeles să atace din hotărârea primei

instanțe, fiind o consecință a principiului disponibilității care guvernează procesul

civil și tantum devolutum quantum iudicatum, unde instanța de apel, efectuează o

nouă examinare în fond, dar și exercită controlul judiciar complet, în fapt și în

4

drept, asupra ceea ce a hotărât prima instanță și din acest motiv instanța de apel, nu

poate fi pusă în situația de a soluționa cereri care nu au fost formulate în fața

primei instanțe, adică cereri absolut noi prin care să se invoce pretenții noi.

Reieșind din principiile dreptului procesual civil, Colegiul notează că,

acțiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale consacrate și garantate,

pentru apărarea prin intermediul instanței de judecată în ordinea stabilită de lege a

dreptului subiectiv prezumat încălcat sau prezumat contestat. Acțiunea civilă

constă din trei elemente interdependente: obiectul, temeiul și părțile acțiunii.

Prin urmare, instanței de apel îi revine o deosebită atenție de a determina toate

componentele acțiunii civile, și în special obiectul acțiunii civile și temeiurile

acesteia. Or, reieșind din acestea, urma a fi stabilit obiectul probațiunii,

circumstanță care presupune în sine conturarea faptelor juridice prin care se

justifică pretențiile și obiecțiile părților și fără de care este imposibilă soluționarea

justă a litigiului, precum și identificarea subiecților raportului material-litigios.

Implicit circumstanțelor cauzei, Colegiul apreciază ca fiind insuficient

nemotivată concluzia instanței de apel privind „netemeinicia pretenției lui Adrian

Grigorițchi privind obligarea Consiliului municipal Chișinău să examineze cererea

despre aprobarea Planului urbanistic zonal privind analiza și sistematizarea

teritoriului adiacent lotului privat de pe strada xxxxx, prin operarea de modificări

în regulamentul local de urbanism din zona S în zona R6, inclusiv analiza și

calculul liniilor roșii conform planșei nr. 5 și modificarea deciziei CMC despre

transmiterea terenului în proprietate, prin modificarea suprafeței terenului atribuit

conform planșei nr. 6, în condițiile în care față de Consiliul municipal Chișinău nu

a fost formulată o astfel de cerere”.

Or, la capitolul dat, instanța de apel nu a ținut cont de prevederile articolului 6

alin. (2) lit. c) din Legea nr. 136 din 17 iunie 2016 „privind statutul municipiului

Chișinău”, conform cărora Consiliul municipal aprobă, la propunerea primarului

general, Regulamentul de organizare și funcționare a Primăriei municipiului

Chișinău, regulamentele de organizare și funcționare a subdiviziunilor

administrației publice municipale și preturilor de sector; în cazul în care, la 2

ședințe consecutive, consiliul municipal exclude de pe ordinea de zi proiectele de

decizie privind aprobarea acestor regulamente sau le respinge, primarul general

emite dispoziția cu privire la aplicarea provizorie a acestora pînă la aprobarea de

către consiliul municipal, în temeiul prezentei legi, a regulamentelor respective.

Astfel, Consiliul municipal Chișinău a aprobat Regulamentul Direcției

generale arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău.

Conform pct. 1.3 din Regulamentul Direcției generale arhitectură, urbanism și

relații funciare a Consiliului municipal Chișinău, Direcția generală este o

subdiviziune a Consiliului municipal Chișinău, care se ocupă cu realizarea unui

ansamblu de activități specifice urbanismului și amenajării teritoriului.

Totodată, pct. 2.13 din Regulamentul nominalizat stipulează că, pentru

realizarea atribuțiilor sale de bază, Direcția generală asigură inter alia elaborarea

proiectelor de decizii ale Consiliului privind amenajarea teritoriului și în domeniul

urbanistic, utilizarea terenurilor conform documentației de urbanism și de

amenajare a teritoriului.

În atare circumstanțe, Colegiul constată că instanța de apel nu a dat un

răspuns cert și bine motivat la întrebarea care este necesitatea adresării lui Andrian

Grigorițchi direct Consiliului municipal Chișinău cu cererea despre aprobarea

5

Planului urbanistic zonal privind analiza și sistematizarea teritoriului adiacent

lotului privat de pe xxxxx, din moment ce Direcția generală arhitectură, urbanism

și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău este o subdiviziune a autorității

publice locale, care se ocupă cu realizarea activității specifice urbanismului și

amenajării teritoriului.

Cu atât mai mult că, prima cerere depusă de Andrian Grigorițchi la 26

ianuarie 2016 a fost înregistrată pe numele Consiliului municipal Chișinău

(f.d. 28), însă autoritatea publică a repartizat-o spre soluționare direcției

competente din subdiviziunea sa.

Dealtfel, și cererile din 12 mai 2016 și 14 aprilie 2017 (f.d. 30, 32) au fost

adresate atât Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a

Consiliului municipal Chișinău, cât și Consiliului municipal Chișinău.

În acest sens sunt imperioase prevederile articolului 14 alin. (2) lit. o) din

Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, care

statuează că pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației

publice locale de nivelul întâi stabilite la articolul 4 al Legii privind

descentralizarea administrativă, consiliul local aprobă, în condițiile legii, planurile

urbanistice generale ale localităților din componenta unității administrativ-

teritoriale respective.

Același raționament este prevăzut și de articolul 30 din Legea nr. 835 din 17

mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului și anexa la

această lege, în sensul căreia Planul urbanistic zonal se aprobă de consiliul

municipal, raional, sătesc etc.

Astfel, din memoriul deciziei Curții de Apel Chișinău nu rezultă o motivare

clară privind necesitatea adresării lui Andrian Grigorițchi către Consiliul municipal

Chișinău și nu Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a acestei

autorități publice locale. Or, toate cererile prin care Andrian Grigorițchi a solicitat

aprobarea Planului urbanistic zonal au fost adresate atât Consiliului municipal

Chișinău, cât Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare ca

subdiviziune specializată în perfectarea proiectelor de decizie pentru aprobarea

Planurilor urbanistice zonale.

La capitolul dat, se atestă că instanța de apel a admis o concluzie

contradictorie, cu derogări de la prevederile articolului 9 alin. (1) din Legea nr. 190

din 19 iulie 1994 cu privire la petiționare (abrogată din 01 aprilie 2019 prin Legea

nr. 116 din 19 iulie 2018). Or, în sensul acesteia norme, dacă petiția ține de

competența altui organ, originalul petiției se expediază acestui organ în termen de

5 zile lucrătoare de la data înregistrării petiției, fapt despre care este informat

petiționarul.

Respectiv, prin prisma articolului 9 alin. (1) din Legea nr. 190 din 19 iulie

1994 cu privire la petiționare, în ipoteza în care cererea adresată de Andrian

Grigorițchi nu ține de competența Direcției generale arhitectură, urbanism și relații

funciare a Consiliului municipal Chișinău, ci a altui organ, aceasta urma a fi remisă

pentru examinare organului competent.

Astfel, având în vedere că Andrian Grigorițchi nu a fost notificat privind

remiterea cererilor/petițiilor sale pentru examinare altui organ competent, se

prezumă că acestea au fost depuse organului corespunzător, care dealtfel și le-a

reținut spre examinare.

6

În altă ordine de idei, Colegiul apreciază ca fiind contradictorie concluzia

instanței de apel privind „…respingerea capătului de cerere cu privire la obligarea

Consiliului municipal Chișinău să examineze cererile referitor la aprobarea

Planului urbanistic zonal privind analiza și sistematizarea teritoriului adiacent

lotului privat din xxxxx, prin operarea modificărilor în Regulamentul local de

urbanism din zona S în zona R6, inclusiv analiza și calculul liniilor roșii conform

planșei nr. 5 și modificarea deciziei Consiliului municipal Chișinău despre

transmiterea terenului în proprietate, prin modificarea suprafeței terenului atribuit

conform planșei nr. 6”.

Or, în această parte concluzia instanței s-a bazat pe faptul că Andrian

Grigorițchi nu s-ar fi adresat cu o astfel de cerere către Consiliul municipal

Chișinău. Însă, distinct acestei concluzii, instanța de apel a menținut hotărârea

primei instanței în partea obligării Consiliului municipal Chișinău să examineze

cererile lui Andrian Grigorițchi depuse la 13 ianuarie 2017 și 14 aprilie 2017

despre inițierea organizării consultării publice asupra proiectului Planului

urbanistic zonal privind sistematizarea teritoriului aferent lotului privat din xxxxx,

și să transmită solicitantului un răspuns, în termen de 30 zile de la data devenirii

definitive a hotărârii judecătorești.

Astfel, memoriul deciziei instanței de apel atestă o discordanță, deoarece pe

deoparte instanța de apel constată că Andrian Grigorițchi nu s-ar fi adresat

Consiliului municipal Chișinău cu cerere privind aprobarea Planului urbanistic

zonal, și totodată obligă Consiliul municipal Chișinău să inițieze organizarea

consultării publice asupra proiectului Planului urbanistic zonal.

Prin urmare, Colegiul conchide că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că

cererile depuse de Adrian Grigorițchi la 26 ianuarie 2016, 12 mai 2016, 13 ianuarie

2017 și 14 aprilie 2017 țin de aprobarea Planului urbanistic zonal și au fost

adresate Consiliului municipal Chișinău și direcției acestuia învestite cu atribuția

de realizare a activității specifice urbanismului și amenajării teritoriului, în special

în perfectarea proiectelor de decizie pentru aprobarea Planurilor urbanistice zonale.

În atare situație se deduce că, argumentele formulate de către participanții la

proces în fața instanței de judecată în scopul apărării drepturilor sale nu au fost

clarificate de instanța de apel, deși ultima avea obligația de a se pronunța asupra

fiecărui argument, astfel ca acestea să fie răsturnate de instanță, pentru a da

posibilitate instanței de recurs să exercite controlul judiciar a soluției pronunțate.

Cu atât mai mult că, acest aspect cerea o motivare specifică și explicită, însă

instanța de apel a omis să dea o asemenea explicație și să stabilească dacă sunt sau

nu aplicabile normele legale citate supra.

Conjunctura descrisă supra profilează faptul că, instanța de apel nu a exercitat

un control judiciar complet, în fapt și în drept, cu respectarea efectului devolutiv al

apelului, asupra ceea ce a hotărât prima instanță. Or, în condițiile din speță, Curtea

de Apel Chișinău a menținut în vigoare o hotărâre judecătorească adoptată cu

încălcarea normelor de drept procedural și material pertinente speței.

La caz, Colegiul învederează că, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor

Omului, care statuează că întinderea motivării depinde de diversitatea mijloacelor

pe care o parte le poate ridica în instanță, precum și de prevederile legale, de

obiceiuri, de principiile doctrinale și de practicile diferite privind prezentarea și

redactarea sentințelor și hotărârilor în diferite state (Boldea împotriva României

din 15 februarie 2007, paragraful 29; Van den Hurk împotriva Olandei din 19

7

aprilie 1994, paragraful 61). Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil,

motivarea ar trebui să evidențieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile

esențiale ce i-au fost prezentate (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007,

paragraful 29; Helle împotriva Finlandei din 19 februarie 1997, paragraful 60).

La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența CtEDO

în repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde funcția

unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a

fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de

asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa,

motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. CtEDO a

menționat că, este motivată în mod corespunzător o decizie care permite părților să

facă uz efectiv de dreptul lor de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlande).

În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și

explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest

fapt se va considera o încălcare a articolului 6 §1 din CEDO (Hiro Balani vs.

Spania).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de

drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și

expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță

lipsește.

În speță, este evident că constatările instanței de apel nu conțin o argumentare

clară, bazată pe suportul probator existent la materialele cauzei, din care să rezulte

procesul deliberării și adoptării soluției emise, astfel încât instanța de recurs fiind

în dificultate de a exercita controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să

verifice temeinicia și legalitatea soluției adoptate.

Coroborând circumstanțele ce preced, instanța de recurs conchide temeinicia

recursului declarat de Adrian Grigorițchi împotriva deciziei din 16 octombrie 2018

a Curții de Apel Chișinău, deoarece soluția instanței de apel este bazată pe

neelucidarea circumstanțelor speței și este adoptată cu încălcarea normelor de drept

procedural și material.

Dat fiind faptul că instanța de apel a emis o decizie neîntemeiată, dictată de

concluzii nemotivate și nu a elucidat toate circumstanțele pertinente speței, iar

lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este

posibilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității admiterii recursului declarat de

Adrian Grigorițchi și casării deciziei din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, cu restituirea cauzei în Curtea de Apel Chișinău, pentru o nouă judecare

în ordine de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de circumstanțele

constatate și concluziile deduse de instanța de recurs și, reexaminând cauza, să

emită o hotărâre legală și întemeiată cu respectarea normelor de drept material și

procedural pertinente speței, precum și cercetarea multiaspectuală a suportului

probator.

În conformitate cu art. 257, 258 alin. (3) și 248 alin. (1) lit. d) din Codul

administrativ, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

8

Se casează decizia din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, adoptată

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Andrian

Grigorițchi împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea

actului administrativ, și se restituie cauza Curții de Apel Chișinău.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

Tamara Chișca-Doneva

9