3ra-406/19 — contestarea actului administrativ

3ra-406/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-406/19

Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău (jud: Sv. Tizu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

Î N C H E I E R E

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Iurie Bejenaru

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de Doina Poslavschi (Ciobanu),

reprezentată de avocații Cristina Oglinda și Igor Hlopețchi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Doina Poslavschi

(Ciobanu) împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și

Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru

absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei din 4 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Doina Poslavschi și a fost menținută hotărârea din 23

mai 2016 a Judecătoriei Centru municipiul Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 27 octombrie 2015 Doina Poslavschi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Serviciului de

Informații și Securitate al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului

administrativ și restabilirea în funcție.

În motivarea acțiunii a indicat că în baza procesului-verbal nr. 3 din 5 august

2014 a Comisiei de concurs pentru ocuparea funcțiilor publice vacante și a ordinului

nr. 139EF din 22 august 2014, a fost numită în funcție de consultant al Secției

evaluare a politicilor a Direcției monitorizare și evaluare a politicilor a Direcției

generale analiză, monitorizare și evaluare a politicilor a Ministerului Afacerilor

Interne, cu termen de probă de 6 luni.

A menționat că prin ordinul nr. 15EF din 31 ianuarie 2015 a Ministerului

Afacerilor Interne, a fost transferată în calitate de consultant în cadrul Direcției

analiză și planificare strategică a Direcției generale analiză, monitorizare și evaluare

a politicilor a Ministerului Afacerilor Interne.

Prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne i-a fost acordat temporar gradul de

secretizare „Confidențial”, iar prin scrisoarea Serviciului de Informații și Securitate

a fost informată că i s-a acordat dreptul de acces la secretul de stat.

1

La 6 martie 2015 în baza ordinului nr. 45EF a Ministerului Afacerilor Interne,

a fost confirmată în funcția publică și totodată i-a fost conferit gradul de calificare

„consilier de clasa a III-a”.

A relatat că pe parcursul perioadei de activitate, din diferite motive, de către

reprezentanții Serviciului de Informații și Securitate i se solicita să prezinte și să

ofere anumite răspunsuri la întrebările adresate de ordin strict personal și care nu

aveau legătură cu funcția deținută.

În scurt timp angajatorul a informat-o că din partea Serviciului de Informații și

Securitate a parvenit o scrisoare (aviz) cu nr. 15/4687r din 19 august 2015, potrivit

căreia dânsa prezintă un pericol pentru securitatea statului RM.

Astfel, prin scrisoarea Ministerului Afacerilor Interne nr. 10/1894 din 25

septembrie 2015, a fost informată despre refuzul în acordarea dreptului de acces la

secret de stat, din motivul că nu întrunește condițiile necesare pentru a deține funcția

de consultant.

Prin ordinul nr. 221EF din 28 septembrie 2015 a Ministerului Afacerilor

Interne, a fost destituită din funcție în temeiul art. 64 alin. (1), lit. c) al Legii cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 4 iulie

2008 și art. 27 alin. (5) al Legii cu privire la secretul de stat nr. 245 din 27 noiembrie

2008.

Reclamanta a susținut că nu a făcut cunoștință cu actele și avizul parvenit de la

Serviciul de Informații și Securitate, iar reprezentanții Ministerului Afacerilor

Interne i-au refuzat categoric eliberarea acestora.

A solicitat anularea ordinului nr. 221 EF din 28 septembrie 2015 a Ministerului

Afacerilor Interne cu privire la încetarea raporturilor de muncă, scrisorii (aviz) a

Serviciului de Informații și Securitate nr. 15/4687r din 19 august 2015 și restabilirea

în funcția deținută anterior.

Prin cererea din 1 decembrie 2015 reclamanta și-a concretizat cerințele și a

solicitat anularea ordinului nr. 221 EF din 28 septembrie 2015 a Ministerului

Afacerilor Interne, scrisorii (aviz) a Serviciului de Informații și Securitate nr.

15/4687r din 19 august 2015, restabilirea în funcția de consultant al Direcției analiză

și planificare strategică a Direcției generale analiză, monitorizare și evaluare a

politicilor a Ministerului Afacerilor Interne, încasarea salariului pentru absența

forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei și

încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 5000 lei.

Prin hotărârea din 23 mai 2016 a Judecătoriei Centru municipiul Chișinău,

cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca nefondată.

La 31 mai 2016 Doina Poslavschi a declarat apel împotriva hotărârii din 23 mai

2016 a Judecătoriei Centru municipiul Chișinău.

Prin decizia din 14 decembrie 2016 a fost respins apelul declarat de Doina

Poslavschi și a fost menținută hotărârea din 23 mai 2016 a Judecătoriei Centru

municipiul Chișinău.

Prin decizia din 5 aprilie 2017 a Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de

Doina Poslavschi, a fost casată decizia din 14 decembrie 2016 a Curții de Apel

Chișinău și a fost restituită cauza la rejudecare în instanța de apel.

2

Prin decizia din 4 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Doina Poslavschi și a fost menținută hotărârea din 23 mai 2016 a

Judecătoriei Centru municipiul Chișinău.

Pentru a decide astfel, instanța de apel și-a întemeiat soluția pe prevederile art.

1, art. 14, art.17 alin. (1), art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr.

793 din 10 februarie 2000, art. 64 alin. (1) lit. c) din Legea cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 4 iulie 2008, art. 25 lit. c), i), art.

26 alin. (4), art. 27 alin. (3) și (5) din Legea cu privire la secretul de stat nr. 245 din

27 noiembrie 2008.

În contextul normelor enunțate, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată

concluzia primei instanțe referitoare la respingerea cererii de chemare în judecată,

deoarece pentru a executa atribuțiile de serviciu ce îi revin conform fișei postului,

funcționarul Doina Poslavschi urma să întrunească condițiile necesare pentru a

obține dreptul de acces la secretul de stat FORMA 3, iar potrivit răspunsului

Serviciului de Informații și Securitate nr. 15/4687r din 19 august 2015 a fost

comunicat despre imposibilitatea de a-i permite acesteia dreptul de acces la secret

de stat.

De asemenea, instanța de apel a reținut că în subdiviziunile aparatului central

al Ministerului Afacerilor Interne, nu se regăseau funcții care nu au tangență cu

accesul la informațiile atribuite la secret de stat, din care motiv angajatorul a fost în

imposibilitate obiectivă de a transfera salariatul la o altă funcție, care să nu aibă nicio

legătură cu informațiile atribuite la secret de stat.

Totodată, instanța de apel a considerat legal răspunsul (avizul) Serviciului de

Informații și Securitate nr. 15/4687r din 19 august 2015 care a stat la baza emiterii

ordinului nr. 221 EF din 28 septembrie 2015 a Ministerului Afacerilor Interne,

menționând că apelanta a comunicat date incomplete la perfectarea dreptului de

acces la secret de stat.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere

obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept

material și procedural.

La 6 februarie 2019 Doina Poslavschi (Ciobanu) reprezentată de avocatul

Cristina Oglinda, a declarat recurs împotriva deciziei din 4 decembrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material.

A menționat că pe parcursul judecării cauzei, reprezentantul Serviciului de

Informații și Securitate nu a prezentat probe ce ar demonstra legalitatea emiterii

avizului negativ și care au generat imposibilitatea acordării dreptului de acces la

secret de stat.

A susținut că prin refuzul instanțelor de judecată de a examina fondul avizului

Serviciului de Informații și Securitate cu nr. 15/4687r din 19 august 2015, i-a fost

încălcat dreptul la un proces echitabil.

La fel, a indicat că intimatul a făcut doar declarații în privința imposibilității

transferării în altă funcție, dar nu a probat acest fapt.

3

Recurenta Doina Poslavschi (Ciobanu) reprezentată de avocatul Cristina

Oglinda, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii, sau

remiterea cauzei la rejudecare.

La 12 februarie 2019 Doina Poslavschi (Ciobanu) reprezentată de avocatul Igor

Hlopețchi a declarat recurs împotriva deciziei din 4 decembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău.

În susținerea recursului a invocat încălcarea și aplicarea eronată a normelor de

drept material, precum și faptul că nu au fost constatate și elucidate pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a cauzei.

A relatat că la rejudecarea cauzei, instanța de apel nu a țint cont de obligația de

a verifica respectarea procedurii de concediere a salariatului de către angajator.

A susținut că la caz, nu există dovada că angajatorul și-a îndeplinit obligația de

a propune Doinei Poslavchi vre-o funcție de care ultima s-ar fi refuzat, ceea ce a dus

la soluționarea greșită a litigiului.

Sub un alt aspect, a relatat că instanța de apel nu a elucidat sub care formă de

pericol în adresa securității statului se încadrează conduita reclamantei, nemotivînd

fondul avizului și motivele care au stat la baza emiterii acestuia.

Recurenta Doina Poslavschi (Ciobanu) reprezentată de avocatul Igor

Hlopețchi, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii, sau

remiterea cauzei la rejudecare.

La 2 aprilie 2019 Doina Poslavschi (Ciobanu) reprezentată de avocatul Igor

Hlopețchi, a depus recurs suplimentar, în care a indicat că la examinarea cauzei a

fost încălcată competența jurisdicțională, întrucât judecătorii care au participat la

examinarea dosarului, nu fac parte din categoria judecătorilor special desemnați

pentru cauzele secrete.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019.

Completul menționează că recursul a fost depus până la intrarea în vigoare a

Codului administrativ. Respectiv, termenul de declarare al recursului urmează fi

calculat conform dispozițiilor instituite de Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 4 decembrie 2018,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc

Astfel, recursul declarat la 6 februarie 2019 și 12 februarie 2019, este în termen.

Prin referința din 28 martie 2019, Serviciul de Informații și Securitate a solicitat

respingerea recursului.

Prin referința din 1 aprilie 2019, Ministerul Afacerilor Interne a solicitat

declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile

de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se

4

vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate reiese că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă prin derogare

Completul va aprecia condițiile de admisibilitate ale recursului prin prisma

prevederilor art. 258 alin. (3) Cod administrativ, adică conform reglementărilor

anterioare intrării în vigoare a prezentului cod.

Examinând temeiurile recursului declarat de Doina Poslavschi (Ciobanu),

reprezentată de avocații Cristina Oglinda și Igor Hlopețchi, în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Doina Poslavschi

(Ciobanu), reprezentată de avocații Cristina Oglinda și Igor Hlopețchi, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

5

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Doina Poslavschi (Ciobanu), reprezentată

de avocații Cristina Oglinda și Igor Hlopețchi.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Doina Poslavschi (Ciobanu), reprezentată de avocații

Cristina Oglinda și Igor Hlopețchi, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Iurie Bejenaru

Tamara Chișca-Doneva

6