3ra-433/19 — contestarea actului administrativ, încasarea cheltuielilor de judecată

Dosar nr. 3ra-433/19 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul central jud: (D. Băbălău) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău jud: (V. Cotorobai, M. Anton, A. Panov) Î N C H E I E R E 10 aprilie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Iurie Bejenaru Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de Emma Tabîrță, reprezentată de avocatul Elena Munteanu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Emma Tabîrță împotriva Băncii Naționale a Moldovei cu privire la anularea hotărârii și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de Emma Tabîrță, reprezentată de avocatul Elena Munteanu și s-a menținut hotărârea din 10 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central, c o n s t a t ă: La 16 august 2017, Emma Tabîrță, reprezentată de avocatul Elena Munteanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Băncii Naționale a Moldovei cu privire la anularea hotărârii și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta Emma Tabîrță a indicat că a activat în cadrul Băncii Naționale a Moldovei începând cu anul 2008, în funcția de vice-guvernator și membru al Consiliului de Administrație al BNM. Reclamanta Emma Tabîrță a menționat că la 24 martie 2015, a fost demisă de Parlamentul Republicii Moldova, iar la 05 august 2016 a fost pusă sub învinuire în temeiul art. 329 alin. (2) lit. b) al Codului Penal.

În scopul apărării drepturilor sale, la 05 august 2016 a semnat cu Biroul Asociat de Avocați ”Hanganu, Tănase & Partenerii”, reprezentată de avocații Inna Soțchi și Sergiu Cotruță, anexa 3 la contractul de asistență și reprezentare juridică nr. ET/PC/27/15, din 14 aprilie 2015. Reclamanta Emma Tabîrță a invocat că în baza acestei anexe, în perioada de 05 august 2016 – 05 octombrie 2016, i-au fost prestate servicii în valoare de 4 800 Euro, echivalentul a 101 222, 88 lei, iar în perioada 05 octombrie 2016 – 20 martie 2017, i-au fost prestate servicii în valoarea de 3 240 Euro, echivalentul a 68 162, 47 1 lei și pentru aceste sume au fost emise Invoice-ul nr.1/2017 din 22 februarie 2017 și Invoice-ul nr.2/2017 din 26 aprilie 2017. Reclamanta Emma Tabîrță a relatat că la 28 februarie 2017, în calitate de fost vice-guvernator al Băncii Naționale a Moldovei și fost membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei, a depus în temeiul art. 35 alin. (2) al Legii nr. 548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei, o cerere de achitare a cheltuielilor de asistență juridică, de care a beneficiat în perioada 05 august 2016 – 22 februarie 2017, în baza anexei nr. 3 din 05 mai 2016 a contractului de asistență juridică nr. ET/PC/27/15,

din 14 aprilie 2015. La 28 aprilie 2017 reclamanta a depus o cerere similară pentru plata cheltuielilor ocazionate de asistența juridică în aceeași cauză penală, pentru perioada 22 februarie 2017 – 26 aprilie 2017, în suma echivalentului în lei, a 3 240 Euro.

Reclamanta a menționat că la aceste două cereri, la data de 18 mai 2017 a recepționat răspunsul nr.11-02211/12/1685 Guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Sergiu Cioclea, prin care i-a fost refuzată satisfacerea cererilor depuse, invocând inaplicabilitatea art. 35 alin. (4) al Legii nr. 548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei, deoarece mandatul ei de membru al organelor de conducere ale Băncii Naționale a Moldovei, a încetat înainte de intrarea în vigoare a modificărilor Legii nominalizate, la data de 04 octombrie 2016. Reclamanta a precizat că la 16 iunie 2017, a depus o cerere prealabilă către Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, însă până în prezent, răspuns la cererea prealabilă nu a recepționat.

Reclamanta Emma Tabîrță a relatat că la 18 iulie 2017, a recepționat Răspunsul Băncii Naționale a Moldovei nr.16-011/23/2494 din 14 iulie 2017, la care a fost anexată Hotărârea nr.181 din 13 iulie 2017 a Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei, prin care a fost respinsă cererea prealabilă a reclamantei. La 02 august 2016 a fost emisă Ordonanța de începere a urmăririi penale, iar la data de 05 august 2016 a avut loc reținerea reclamantei și înaintarea învinuirii cu privire la săvârșirea faptei prevăzute la art. 329 alin. (2) lit. b) al Codului penal și anume neglijență în serviciu. Reclamanta Emma Tabîrță a declarat că cauza penală nr. 2016978113 se află la moment pe rolul instanței de judecată.

Obiectul cercetării îl reprezintă actele sau faptele îndeplinite de către reclamantă, ori omisiunea îndeplinirii unor acte sau fapte de către acestea în exercitarea atribuțiilor conferite prin lege Băncii Naționale. Astfel, reclamanta a fost îndreptățită să solicite Băncii Naționale a Moldovei suportarea cheltuielilor de asistență juridică în prezenta cauză. Reclamanta a indicat că atât în răspunsul nr.11-02211/12/1685 din 18 mai 2017, cât și în Hotărârea nr. 181 din 13 iulie 2017 a Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei, pârâta invocă imposibilitatea achitării sumelor solicitate, pe motiv că mandatul reclamantei a expirat anterior intrării în vigoare, la 04 octombrie 2016 a modificărilor la art. 35 al Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei, prin care au fost introduse prevederile art. 35 alin. (4) al Legii nr. 548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei.

Reclamanta Emma Tabîrță a menționat că conform art. 6 alin. (2) al Codului civil, care reglementează acțiunea în timp a legii civile, legea nouă este aplicabilă situațiilor juridice în curs de realizare la data intrării sale în vigoare. Cauza penală 2 nr.2016978113 a început la 02 august 2016, iar la 05 august 2016 a avut loc reținerea și înaintarea învinuirii față de Emma Tăbîrță. Cauza penală, și deci, acțiunile în baza acesteia, continuă până în prezent.

Acest lucru putea fi sesizat cu ușurință din invoice-urile și actele de confirmare a serviciilor prestate, anexate la cererile din 28 februarie 2017 și 28 aprilie 2017. Reclamanta Emma Tabîrță a relatat că la momentul intrării în vigoare a art. 35 alin. (4) al Legii nr. 548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei, situația juridică care face obiectul prezentei cereri era în curs de realizare, și ea continuă să se realizeze și în prezent, procesul penal nefiind finalizat, prevederile legale ale acestui articol fiindu-i aplicabile în întregime, indiferent de data încetării mandatului reclamantei.

Prin urmare, nu există impedimente legale în conferirea unei protecții depline, egale și echitabile tuturor membrilor organelor de conducere ale Băncii Naționale a Moldovei, indiferent de perioada exercitării mandatului, așa cum se menționează că se dorește în Răspunsul nr.11- 02211/12/1685 din 18 mai 2017. De altfel, respingerea cererii de plată a cheltuielilor de asistență juridică în legătură cu cauza penală nr.2016978113, care vizează exercitarea de către Emma Tăbîrță a atribuțiilor conferite prin Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, reprezintă un tratament discriminatoriu în raport cu alți angajați/membri ai organelor de conducere ai Băncii Naționale a Moldovei, cărora cheltuielile similare le-au fost recent compensate.

Reclamanta Emma Tabîrță a solicitat admiterea acțiunii, anularea răspunsului nr.11-02211/12/1685, din 18 mai 2017, și a Hotărârii BNM Nr.181, din 13 iulie 2017, precum și obligarea Băncii Naționale a Moldovei să-i achite cheltuielile pentru asistență juridică ocazionate de procedurile penale în privința Emmei Tăbîrță, în cauza penală nr. 2016978113, în perioada 05 august 2016 – 24 aprilie 2017, în valoare de 169 385, 32 lei, echivalentul a 8 040 Euro. Prin hotărârea din 10 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Emma Tabîrță împotriva Băncii Naționale a Moldovei cu privire la anularea hotărârii Băncii Naționale a Moldovei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Emma Tabîrță, reprezentată de avocatul Elena Munteanu și s-a menținut hotărârea din 10 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Emma Tabîrță împotriva Băncii Naționale a Moldovei cu privire la anularea hotărârii Băncii Naționale a Moldovei și încasarea cheltuielilor de judecată. În consolidarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că apelanta Emma Tabîrță a activat în cadrul Băncii Naționale a Moldovei, în funcția de vice- guvernator și membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei, iar prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova din 24 martie 2015, reclamanta Emma Tabîrță a fost demisă.

Prin Ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție, Eugen Balan, din 02 august 2016, a fost dispusă începerea urmăririi penale în temeiul art.329 alin.(2) lit. b) Cod penal, în privința apelantei Emma Tăbîrță. Prin Ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție, Eugen Balan, din 04 august 2016 a fost dispusă reținerea Emmei Tăbîrță, iar la 05 august 2016 reclamanta a fost pusă sub învinuire. 3 Instanța de apel a reținut că conform Anexei Nr. 3, a contractului de asistență juridică nr. ET/PC/27/15 din 14 aprilie 2015, apelanta Emma Tabîrță a semnat cu Biroul Asociat de Avocați ”Hanganu, Tănase & Partenerii”, contractul de asistență juridică fiind reprezentată de avocații Inna Soțchi și Sergiu Cotruță.

În temeiul contractului de asistență juridică, au fost emise Invoice-ul nr.1/2017 din 22 februarie 2017 și Invoice-ul nr.2/2017 din 26 aprilie 2017. În perioada 05 august 2016 – 05 octombrie 2016, apelantei i-au fost prestate servicii în valoare de 4 800 Euro, echivalentul a 101 222, 88 lei, iar în perioada 05 octombrie 2016 – 20 martie 2017, i-au fost prestate servicii în valoarea de 3 240 Euro, echivalentul a 68 162, 47 lei.

Instanța de apel a constatat că la data de 28 februarie 2017, apelanta Emma Tăbîrță, a înaintat intimatei Băncii Naționale a Moldovei o cerere, solicitând compensarea cheltuielilor de asistență juridică, de care a beneficiat în perioada 05 august 2016 - 22 februarie 2017, în baza anexei nr.3 din 05 mai 2016, a contractului de asistență juridică nr. ET/PC/27/15, din 14 aprilie 2015. Drept urmare a cererii de compensare a cheltuielilor judiciare suportate, prin răspunsul Băncii Naționale a Moldovei nr.11-02211/12/1685, i-a fost refuzată satisfacerea cererilor depuse, fiind făcută referire la inaplicabilitatea art.35 alin.(4) al Legii cu privire la Băncii Naționale a Moldovei. Prin cererea prealabilă din 16 iunie 2017, de către reclamantă, repetat, a fost propusă satisfacerea amiabilă a cerințelor solicitate, privind anularea Răspunsului nr.11-02211/12/1685 și compensarea cheltuielilor suportate.

Prin Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei Nr.181 din 13 iulie 2017 a fost respinsă cererea solicitantei Emmei Tăbârță cu menținerea în vigoare a răspunsului Băncii Naționale a Moldovei nr.11-02211/12/1685. Instanța de apel a reținut că ulterior încetarii mandatului apelantei, prin Legea nr. 147 din 30 iulie 2015, Legea nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei a fost modificată și completată la art. 35 alin. (1) și (2) cu prevederi noi, potrivit cărora cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare inițiate împotriva membrilor organelor de conducere ale Băncii Naționale și personalului acesteia însărcinat să exercite atribuții de supraveghere, sânt suportate de Banca Națională.

Aceste dispoziții legale au intrat în vigoare la data de 21 august 2015, data publicării Legii nr.147 din 30 iulie 2015, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Iar, prin Legea nr. 233 din 03 octombrie 2016 privind modificarea și completarea unor acte legislative, art. 35 al Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei a fost completat cu alineatul (4) și această normă a intrat în vigoare la data de 04 octombrie 2016. Instanța de apel a reținut că normele articolului 35 alineatele (1) și (2) din Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, se aplică asupra raporturilor juridice după data intrării în vigoare a acestora, la data de 21 august 2015, iar normele alin. (4) al aceluiași articol, la data de 04 octombrie 2016. Instanța de apel a indicat că la 24 martie 2015, mandatul reclamantei de Vice- guvernator, membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale, a încetat, astfel Emma Tabîrță nu deținea acest statut, la data intrării în vigoare a legii noi.

Or, în virtutea principiului fundamental și universal de neretroactivitate a legii, consacrat în Constituția RM, art. 22 și alte legi și interpretat în hotărârile Curții Constituționale, legea se aplică numai situațiilor juridice, care i-au naștere după intrarea ei în vigoare; ea se aplică numai pentru viitor, nu și pentru trecut. Potrivit prevederilor art.46 din 4 Legea nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, actul legislativ produce efecte numai în timpul cât este în vigoare și nu poate fi retroactiv sau ultraactiv, cu excepția actelor legislative care stabilesc sancțiuni mai blânde și altor cazuri stabilite de lege.

Conform prevederilor art.6 alin.(1) din Codul civil, legea nu modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a unei situații juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații juridice stinse anterior, nu modifică și nu desființează efectele deja produse ale unei situații juridice stinse sau în curs de realizare. Instanța de apel a respins argumentul apelantei invocat în cererea de apel, precum că situația juridică care face obiectul cererilor sale, și anume procesul penal împotriva apelantei-reclamante, era și este în curs de realizare și, respectiv, prevederile art.35 alin.(4) din Legea nr. 548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei fiindu-i aplicabile în întregime.

Or, ipoteza încetării statutului de membru al organului de conducere al Băncii Naționale, instituită de norma alin. (4) al art. 35, se aplică începând cu data intrării în vigoare a normei, iar în cazul apelantei-reclamante, încetarea statutului indicat este o situație consumată anterior intrării în vigoare a respectivei norme. La fel, este lipsită de pertinență și afirmația din apel despre aceia că respingerea cererii de plată a cheltuielilor de asistență juridică, reprezintă un tratament discriminatoriu, în raport cu alți angajați/membri ai organelor de conducere ale Băncii Naționale. Or, neaplicabilitatea normei art. 35 alin. (4) din Legea nr. 548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei față de apelanta este cauzată de însăși inexistența acesteia, la data încetării statutului apelantei-reclamante de Vice-guvernator, membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale.

Instanța de apel a menționat că restituirea cheltuielilor judiciare, are loc în procedura stabilită în normele generale, în urma acțiunilor ilegale ale organelor de anchetă, procuratură, justiție în baza Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 și în prezența unui act al organelor de drept, act care lipsește. Ancheta este in derulare și nu se poate face concluzii în privința rezultatului final. Conform principiilor generale asistența juridică urmează să fie rezonabilă, necesară și reală. Instanța de apel a menționat că apelanta utilizând calea de atac, nu a prezentat în instanța de apel probe, pe care nu a avut posibilitatea să le prezinte instanței de fond și care ar fi de natură să răstoarne concluziile expuse în hotărârea contestată.

Instanța de apel a considerat că concluziile primei instanțe sunt întemeiate și legale, în concordanță cu prevederile art. 239 Cod de procedură civilă și hotărârea urmează a fi menținută cu respingerea cererii de apel, ca fiind neîntemeiată. La 01 februarie 2019 Emma Tabîrță, reprezentată de avocatul Elena Munteanu a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărârii, prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată depusă de Emma Tabîrță.

În motivarea cererii de recurs, recurenta Emma Tabîrță, a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanței, le consideră ilegale și neîntemeiate, care urmează a fi casate, din motiv că au fost adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material, instanța nu a aplicat legea care trebuia să fie 5 aplicată, a interpretat în mod eronat legea, instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele. Recurenta Emma Tabîrță a indicat că a activat în cadrul Băncii Naționale a Moldovei începând cu anul 2008, în funcția de vice-guvernator și membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei. Recurenta Emma Tabîrță a menționat că la 24 martie 2015, a fost demisă de Parlamentul Republicii Moldova, iar la 05 august 2016 a fost pusă sub învinuire în temeiul art. 329 alin. (2) lit. b) al Codului Penal.

În scopul apărării drepturilor sale, la 05 august 2016 a semnat cu Biroul Asociat de Avocați ”Hanganu, Tănase & Partenerii”, reprezentată de avocații Inna Soțchi și Sergiu Cotruță, anexa 3 la contractul de asistență și reprezentare juridică nr. ET/PC/27/15 din 14 aprilie 2015. Recurenta Emma Tabîrță a invocat că în baza acestei anexe, în perioada de 05 august 2016 – 05 octombrie 2016, i-au fost prestate servicii în valoare de 4 800 Euro, echivalentul a 101 222, 88 lei, iar în perioada 05 octombrie 2016 – 20 martie 2017, i-au fost prestate servicii în valoarea de 3 240 Euro, echivalentul a 68 162, 47 lei, și pentru aceste sume au fost emise Invoice-ul nr.1/2017 din 22 februarie 2017 și Invoice-ul nr.2/2017 din 26 aprilie 2017. Recurenta Emma Tabîrță a relatat că la 28 februarie 2017, în calitate de fost vice-guvernator al Băncii Naționale a Moldovei și fost membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei, a depus în temeiul art. 35 alin. (2) al Legii nr. 548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei, o cerere de achitare a cheltuielilor de asistență juridică, de care a beneficiat în perioada 05 august 2016 – 22 februarie 2017, în baza anexei nr. 3 din 05 mai 2016 a contractului de asistență juridică nr. ET/PC/27/15 din 14 aprilie 2015. La 28 aprilie 2017 reclamanta a depus o cerere similară,

pentru plata cheltuielilor ocazionate de asistență juridică în aceeași cauză penală pentru perioada de timp 22 februarie 2017, – 26 aprilie 2017 în suma echivalentului în lei a 3 240 Euro. Recurenta a menționat că la aceste două cereri, la data de 18 mai 2017 a recepționat răspunsul nr.11-02211/12/1685 Guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Sergiu Cioclea, prin care i-a fost refuzată satisfacerea cererilor depuse, invocând inaplicabilitatea art. 35 alin. (4) al Legii nr. 548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei, deoarece mandatul de membru al organelor de conducere ale Băncii Naționale a Moldovei a încetat înainte de intrarea în vigoare a modificărilor legii respective, la data de 04 octombrie 2016. Reclamanta a precizat că la 16 iunie 2017, a depus o cerere prealabilă către Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, însă până în prezent, răspuns la cererea prealabilă nu a recepționat.

Recurenta Emma Tabîrță a relatat că la 18 iulie 2017, a recepționat Răspunsul Băncii Naționale a Moldovei nr.16-011/23/2494, din 14 iulie 2017 la care a fost anexată Hotărârea nr.181 din 13 iulie 2017 a Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei, prin care a fost respinsă cererea prealabilă a reclamantei. La 02 august 2016 a fost emisă Ordonanța de începere a urmăririi penale. La data de 05 august 2016 a avut loc reținerea reclamantei și înaintarea învinuirii cu privire la săvârșirea faptei prevăzute la art. 329 alin. (2) lit. b) al Codului penal și anume neglijență în serviciu.

6 Recurenta Emma Tabîrță a declarat că cauza penală nr. 2016978113, se află la moment pe rolul instanței de judecată și obiectul cercetării îl reprezintă actele sau faptele îndeplinite de către reclamantă ori omisiunea îndeplinirii unor acte sau fapte de către aceasta, în exercitarea atribuțiilor conferite prin Legea nr. 548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei. Astfel, reclamanta a fost îndreptățită să solicite Băncii Naționale a Moldovei suportarea cheltuielilor de asistență juridică în prezenta cauză.

Reclamanta a indicat că atât în răspunsul nr.11-02211/12/1685 din 18 mai 2017, cât și în Hotărârea nr. 181 din 13 iulie 2017 a Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei, pârâta invocă imposibilitatea achitării sumelor solicitate, pe motiv că mandatul reclamantei a expirat anterior intrării în vigoare la 04 octombrie 2016 a modificărilor la art. 35 al Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei, prin care au fost introduse prevederile art. 35 alin. (4) al Legii nr. 548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei.

Recurenta Emma Tabîrță a menționat că în cazul dat, condițiile constituirii situației juridice necesare compensării cheltuielilor de asistență juridică, în temeiul art. 35 al Legii nr. 548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei, erau constituite atât la 04 octombrie 2016, data intrării în vigoare a art. 35 alin. (4) al Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei, cât și la 28 februarie 2016 și la 28 aprilie 2016, datele depunerii cererilor de achitare a cheltuielilor de asistență juridică, și anume: Emma Tăbîrță avea calitatea membru al organelor de conducere ale Băncii Naționale a cărui mandat a încetat, Emma Tăbîrță a solicitat achitarea cheltuielilor ocazionate de procedurile penale inițiate împotriva sa și care vizează actele sau faptele îndeplinite de către aceasta ori omisiunea îndeplinirii acestor acte în exercitarea atribuțiilor conferite prin lege Băncii Naționale, urmărirea penală era în curs de desfășurare la momentul intrării în vigoare la 04 octombrie 2016, a Legii nr. 233 din 03 octombrie 2016, prin care a fost introdus alin. (4) al art. 35. Majoritatea acțiunilor procesuale de urmărire penală, cât și procedura de judecare în fond a cauzei,

s-au desfășurat și se desfășoară după intrarea în vigoarea a Legii nr.233 din 03 octombrie 2016. Recurenta Emma Tabîrță a declarat că aplicabilitatea dispozițiilor art. 35 alin. (4) al Legii nr. 233 din 03 octombrie 2016 și în cazul reclamantei, este relevată de însăși scopul amendamentelor aduse Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei. Modificarea Legii nr. 548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei a fost efectuată prin art. I pct. 7 al Legii nr. 233 din 03 octombrie 2016. Această lege nu conține dispoziții finale sau tranzitorii, care să limiteze aplicabilitatea legii cu privire la calitatea subiecților cărora le este aplicabilă legea, doar la foștii angajați, care s-au concediat ulterior intrării în vigoare a modificărilor la lege.

Recurenta Emma Tabîrță a menționat că respingerea cererii de plată a cheltuielilor de asistență juridică în legătură cu cauza penală nr. 2016978113, care vizează exercitarea de către Emma Tăbîrță a atribuțiilor conferite prin Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, reprezintă un tratament discriminatoriu în raport cu alți angajați/membri ai organelor de conducere ai Băncii Naționale a Moldovei, cărora cheltuielile similare le-au fost recent compensate. Recurenta Emma Tabîrță a declarat că intimata Banca Națională a Moldovei, a recunoscut că statutul juridic al colegilor apelantei de angajați/membri ai organelor de conducere ai Băncii Naționale a Moldovei, nu s-a născut după intrarea în vigoare 7 a art. 35 alin. (4) al Legii nr. 548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei, ci înainte de acest moment.

Prin urmare, la momentul intrării în vigoare a art. 35 alin. (4) al Legii nr. 548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei, la fel cum colegii săi aveau deja statut de ”angajați/membri ai organelor de conducere ai Băncii Naționale a Moldovei”, la fel și apelanta avea deja statut de angajat/membru al organelor de conducere al Băncii Naționale a Moldovei, al cărui mandat a încetat. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiu aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată recurentei Emma Tăbîrță, la 08 decembrie 2018, conform scrisorii nr. 12776 (f.d. 191), însă dovada recepționării acesteia la materialele cauzei, lipsește. Totodată, instanța de recurs relevă că decizia contestată a fost publicată pe portalul instanțelor judecătorești www.instante.justice.md la data de 08 decembrie 2018. În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul Emmei Tabîrță, reprezentată de avocatul Elena Munteanu, depus la 02 februarie 2019 este depus cu respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

La 25 februarie 2019, în adresa intimatei Băncii Naționale a Moldovei a fost expediată copia recursului declarat de Emma Tabîrță, reprezentată de avocatul Elena Munteanu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. La 01 aprilie 2019 Banca Națională a Moldovei a depus referință la cererea de recurs depusă de Emma Tabîrță, reprezentată de avocatul Elena Munteanu prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil. Examinând temeiurile recursului declarat de Emma Tabîrță, reprezentată de avocatul Elena Munteanu, în raport cu materialele cauzei civile, completul 8 Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Emma Tabîrță, reprezentată de avocatul Elena Munteanu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Emma Tabîrță, reprezentată de avocatul Elena Munteanu, se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă. Din 9 recursul declarat de Emma Tabîrță, reprezentată de avocatul Elena Munteanu nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Emma Tabîrță, reprezentată de avocatul Elena Munteanu.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 270 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Emma Tabîrță, reprezentată de avocatul Elena Munteanu împotriva deciziei din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Emma Tabîrță împotriva Băncii Naționale a Moldovei cu privire la anularea hotărârii și încasarea cheltuielilor de judecată. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Iurie Bejenaru Nina Vascan 10