3ra-166/19 — recunoasterea ilegalitatii inregistrarii dreptului de proprietate, obligarea radierii dreptului de proprietate si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoasterea ilegalitatii inregistrarii dreptului de proprietate, obligarea radierii dreptului de proprietate si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- termenul de declarare a apelului
3ra-166/19 — recunoasterea ilegalitatii inregistrarii dreptului de proprietate, obligarea radierii dreptului de proprietate si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.3ra-166/19
Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Central (jud: I. Volcovschi)
Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: Șt. Starciuc, L. Caraianu, A. Curdov)
D E C I Z I E
10 aprilie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Mariana Pitic
Iurie Bejenaru
Nina Vascan
Tamara Chișca-Doneva
examinând recursul declarat de către Eugenia Vanghelescu, reprezentată de
avocatul Vasile Albu,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de către Eugenia Vanghelescu împotriva Instituției Publice ,,Agenția Servicii
Publice”, filiala Leova, intervenient accesoriu Maria Mortu cu privire la
recunoașterea ilegalității înregistrării în Registrul bunurilor imobile a dreptului de
proprietate, obligarea radierii dreptului de proprietate și repararea prejudiciului
moral,
împotriva deciziei din 26 septembrie 2018 a Curții de Apel Comrat, prin care
a fost admis apelul declarat de Instituția Publică ,,Agenția Servicii Publice”, a fost
casată hotărârea din 14 decembrie 2017 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central și a
fost emisă o nouă hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată a fost respinsă,
c o n s t a t ă:
La 15 august 2017, Eugenia Vanghelescu a depus cerere de chemare în
judecată împotriva OCT Leova cu privire la recunoașterea ilegalității înregistrării
în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate, obligarea radierii
dreptului de proprietate și repararea prejudiciului moral.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că prin
hotărârea din 8 decembrie 2015 a Judecătoriei Leova, la cererea Mariei Mortu din
8 august 2016, OCT Leova ilegal a supus înregistrării după Maria Mortu a
dreptului de proprietate asupra ½ cotă-parte din bunul imobil cu nr. cadastral
XXXX amplasat în satul XXX, raionul XXXX.
Reclamanta a menționat că prin decizia din 9 noiembrie 2016 a Curții
Supreme de Justiție a fost restituită cauza la rejudecare la Curtea de Apel Cahul,
care la rândul său, prin decizia din 20 decembrie 2016 a Curții de Apel Cahul, a
casat hotărârea din 8 decembrie 2015 a Judecătoriei Leova și a restituit cauza la
1
rejudecare, iar OCT Leova a omis să radieze din Registrul bunurilor imobile,
dreptul de proprietate înregistrat după Maria Mortu.
A notat că în Registrul electronic a OCT Leova, bunul imobil cu nr. cadastral
XXXX amplasat în satul XXXX, raionul XXX, figurează ca proprietate pe cote-
părți, or, aceasta demonstrează că nu au foste efectuate modificări și/sau nu a fost
anulată înregistrarea dreptului de proprietate după Maria Mortu.
Reclamanta a susținut că la 27 aprilie 2017 s-a adresat cu cerere prealabilă
OCT Leova, prin care a solicitat radierea înscrisurilor în actele de proprietate, însă
răspuns nu a primit.
Ulterior, la 10 iulie 2017, în mod repetat s-a adresat pârâtei cu cerere referitor
la efectuarea modificărilor în actele de proprietate, însă prin răspunsul din 26 iulie
2017, ÎS ,,Cadastru” a menționat că vor fi corectate erorile admise în cadrul
examinării cererii nr. 5701/16/10219 din 8 august 2016 și efectuate înscrierile în
Registrul bunurilor imobile 5720103164 în conformitate cu legislația în vigoare.
Totodată, a remarcat că regretă faptul admiterii erorii constatate și va întreprinde
măsuri față de registrator, prin angajarea desfășurării măsurilor întru excluderea
unor situații similare pe viitor.
Eugenia Vanghelescu și-a întemeiat prezenta cerere de chemare în judecată,
în baza prevederilor art. 29 alin. (21) al Legii cadastrului bunurilor imobile, art. 53
din Constituție și art. 17 alin. (1) lit. b) al Legii contenciosului administrativ.
A solicitat prin cererea inițială și cererea de concretizare a cerințelor din 30
octombrie 2017, recunoașterea ilegalității înregistrării de OCT Leova, în Registrul
bunurilor imobile, a dreptului de proprietate asupra ½ cotă-parte din bunul imobil
cu nr. cadastral XXXX amplasate în satul XXXX, raionul XXXX, după Maria
Mortu, obligarea OCT Leova să radieze dreptul de proprietate prin succesiune,
asupra ½ cotă-parte din bunul imobil cu nr. cadastral XXXX amplasat în satul
XXXX, raionul XXXX, obligarea OCT Leova să radieze mențiunea din partea a II-
a (notari) pct. 3.2.1 din Registrul bunurilor imobile la nr. cadastral XXXX, despre
depunerea la 8 august 2017 a cererii de înregistrare în baza unei hotărâri anulate
din 20 decembrie 2016 și încasarea în mod solidar de la OCT Leova și Maria
Mortu a sumei de 20 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, precum și
compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 14 decembrie 2017 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central,
cererea de chemare în judecată depusă de către Eugenia Vanghelescu a fost admisă
parțial.
Au fost constatate ilegale actele administrative emise de ÎS ,,Cadastru” la 7
aprilie 2017 cu nr. 01-05/8103/2017 și la 26 iulie 2017 cu nr. 01-
07/451/2017/15788.
A fost radiat din Registrul bunurilor imobile indicat la capitolul III partea II.
,,Notari” asupra înscrierii mențiunii privind ,,Tipul grevării – Depunerea cererii de
înregistrare; obiectul grevării ,,Bunul imobil; nr. cadastral XXXX; XXXX.01,
XXXX.02; XXXX.03 indicat în subcapitolul II la nr. 2.2; temeiul Hotărârea în
numele Legii nr. 2-217/2015 din 8 decembrie 2015 (5701/16/10219): tipul
Grevării/Solicitantului Maria Mortu domiciliu Leova, Orac, data înregistrării 8
august 2016, ca fiind ilegale în fond.
2
S-a încasat de la IP ,,Agenția Servicii Publice”, succesorul ÎS ,,Cadastru”,
filiala Leova în beneficiul Eugeniei Vanghelescu suma de 5 000 de lei cu titlu de
prejudiciu moral.
S-a încasat de la IP ,,Agenția Servicii Publice”, succesorul ÎS ,,Cadastru”
filiala Leova în beneficiul Eugeniei Vanghelescu suma de 1 000 de lei cu titlu de
asistență juridică și suma de 145, 65 de lei cu titlu de costuri și cheltuieli legate de
examinarea acțiunii.
În rest, cerințele Eugeniei Vanghelescu împotriva IP ,,Agenția Servicii
Publice”, succesorul ÎS ,,Cadastru”, filiala Leova, intervenient accesoriu Maria
Mortu, au fost respinse. (f.d. 103-107)
La 12 ianuarie 2018, IP ,,Agenția Servicii Publice”, reprezentată de Gheorghe
Focșa, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 14 decembrie 2017 a
Judecătoriei Cimișlia, sediul Central. (f.d. 102)
La 28 februarie 2018, IP ,,Agenția Servicii Publice”, reprezentată de Veronica
Calistru, a declarat apel împotriva hotărârii din 14 decembrie 2017 a Judecătoriei
Cimișlia, sediul Central. (f.d. 113-114)
Prin decizia din 26 septembrie 2018 a Curții de Apel Comrat, a fost admis
apelul declarat de IP ,,Agenția Servicii Publice”, a fost casată hotărârea din 14
decembrie 2017 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central și a fost emisă o nouă
hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată depusă de către Eugenia
Vanghelescu a fost respinsă, ca nefondată.
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Comrat a reținut prevederile art. 116,
118 alin. (1) și 130 alin. (3) ale Codului de procedură civilă, art. 29 alin. (21) și 46 1
alin. (21) ale Legii cadastrului bunurilor imobile, art. 1 alin. (1), (2) a Legii
contenciosului administrativ, art. 315 alin. (1), 316 alin. (1), (2), 321 alin. (2) și
1422 alin. (1) ale Codului civil.
În această ordine de idei, instanța de apel a menționat cu referire la cerințele
din cererea de concretizare a pretențiilor că Eugenia Vanghelescu la depunerea
acesteia nu a ținut cont de prevederile art. 14 alin. (1) al Legii contenciosului
administrativ, respectiv a încălcat procedura prealabilă de soluționare a litigiului.
Astfel, Colegiul Curții de Apel Comrat a concluzionat că prima instanță
neîntemeiat s-a expus asupra pretențiilor care de fapt nu au fost înaintate de
reclamantă, și anume, referitor la constatarea ilegalității actelor administrative
emise de ÎS ,,Cadastru” la 7 aprilie 2017 cu nr. 01-05/8103/2017 și la 26 iulie 2017
cu nr. 01-07/451/2017/15788, or, în baza art. 240 alin. (3) Cod de procedură civilă,
instanța judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de
reclamant.
Ca urmare, dispunerea radierii de OCT Leova din Registrul bunurilor imobile
a înscrierii din capitolul AB, subcapitolul III, partea II privind bunurile imobile cu
nr. cadastrale XXXX, XXXX.01, XXXX.02, XXXX.03 este neîntemeiată, aceasta
deoarece nu a fost refuzată în satisfacerea acesteia. Or, Eugenia Vanghelescu nu a
prezentat nicio probă la materialele cauzei, care dovedește refuzul ilegal al
organului cadastral teritorial în operarea modificărilor solicitate, respectiv, pentru
pretenția dată nu a respectat procedura prealabilă prevăzută de art. 16 alin. (1) lit.
a) din Legea contenciosului administrativ.
Pe cale de consecință, instanța de apel a decelat că pretenția Eugeniei
Vanghelescu cu privire la repararea prejudiciului moral este neîntemeiată, deoarece
3
ultima nu a prezentat probe concludente ce vizează cauzarea prejudiciului moral în
urma acțiunilor pârâtului.
Mai mult, Eugenia Vanghelescu nu a prezentat nicio probă pertinentă,
concludentă și utilă, dobândită în modul prevăzut de lege, care confirmă faptul că
după Maria Mortu este înregistrat dreptul de proprietate asupra ½ cotă-parte din
bunul imobil cu nr. cadastral XXXX amplasate în satul XXXX, raionul XXXX,
sau care confirmă ingerința Mariei Mortu în realizarea de către reclamantă a
dreptului său de proprietate.
La 26 decembrie 2018, Eugenia Vanghelescu, reprezentată de avocatul Vasile
Albu a declarat recurs împotriva deciziei din 26 septembrie 2018 a Curții de Apel
Comrat.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
deoarece au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material.
Eugenia Vanghelescu, reprezentată de avocatul Vasile Albu a considerat că
reprezentantul IP ,,Agenția Servicii Publice”, Gheorghe Focșa, a declarat la 12
ianuarie 2018, în termen apelul nemotivat, însă nu a prezentat în acest sens
împuternicirile legale.
Mai mult, la 28 februarie 2018, cu depășirea termenului legal, a fost depusă
cererea de apel motivată, deoarece reprezentantul IP ,,Agenția Servicii Publice”,
Departamentul Cadastru, Veronica Calistru nu a fost parte în proces, astfel nu a
prezentat instanței anumite împuterniciri sau cereri privind admiterea în proces.
A considerat că cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în
drept să declare apel.
A solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
menținerea hotărârii primei instanțe.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod
intră în vigoare la 1 aprilie 2019.
Colegiul menționează că recursul a fost depus până la intrarea în vigoare a
Codului administrativ. Respectiv, termenul de declarare al recursului urmează fi
calculat conform dispozițiilor instituite de Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 26 septembrie 2018.
Recurenta a recepționat decizia instanței de apel la 26 octombrie 2018. (f.d.
180)
Astfel, recursul declarat la 26 decembrie 2018, este în termen.
Prin încheierea din 27 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul
declarat de către Eugenia Vanghelescu, reprezentată de avocatul Vasile Albu, a
fost considerat admisibil.
Prin prisma art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios
administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în
continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod.
4
În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa
integral decizia instanței de apel și de a emite o nouă decizie, din considerentele ce
urmează.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând
recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează
integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.
În corespundere cu art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în
contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.
Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu
excepția art.169–171.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. g) Cod de procedură civilă, instanța
după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței
de apel, cu pronunțarea unei încheieri de restituire a cererii de apel dacă există
temeiurile prevăzute la art.369.
Iar, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de apel
restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului
legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să
efectueze repunerea în termen.
În conformitate cu art. 236 alin. (2) lit. d) Cod administrativ, apelul se declară
inadmisibil în special când: apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la
art. 232 alin. (1).
În corespundere cu art. 232 alin. (1) Cod administrativ, apelul se depune la
instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la
pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul
împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.
În baza art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, aplicabil la momentul
examinării cauzei în ordine de apel, termenul de declarare a apelului este de 30 de
zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
Conform art. 116 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă, persoanele care, din
motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi
repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere în termen se depune la
instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în
ședință de judecată.
Din suportul probatoriu prezent la materialele cauzei rezultă că dispozitivul
hotărârii Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, a fost pronunțat la 14 decembrie
(f.d. 100)
Prin procura nr. 01/1117 din 25 august 2017, valabilă până la 31 decembrie
2017, Gheorghe Focșa a fost împuternicit să reprezinte interesele Agenției Servicii
Publice a Republicii Moldova. (f.d. 66)
La 12 ianuarie 2018, IP ,,Agenția Servicii Publice”, reprezentată de Gheorghe
Focșa, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 14 decembrie 2017 a
Judecătoriei Cimișlia, sediul Central. (f.d. 102)
5
Ulterior, la 28 februarie 2018, IP ,,Agenția Servicii Publice”, reprezentată de
Veronica Calistru, a declarat apel împotriva hotărârii din 14 decembrie 2017 a
Judecătoriei Cimișlia, sediul Central. (f.d. 113-114)
Prin procura nr. 01/2034 din 12 octombrie 2017, valabilă pe un termen de un
an de zile, Veronica Calistru a fost împuternicită să reprezinte interesele Agenției
Servicii Publice a Republicii Moldova. (f.d. 115)
Prin decizia din 26 septembrie 2018 a Curții de Apel Comrat, a fost admis
apelul declarat de IP ,,Agenția Servicii Publice”, a fost casată hotărârea din 14
decembrie 2017 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central și a fost emisă o nouă
hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată depusă de către Eugenia
Vanghelescu a fost respinsă, ca nefondată. (f.d. 167)
În textul deciziei din 26 septembrie 2018 a Curții de Apel Comrat se conține
concluzia instanței de apel precum că IP ,,Agenția Servicii Publice”, reprezentată
de Gheorghe Focșa, a declarat apel în interiorul termenului de atac prevăzut de art.
362 alin. (1) Cod de procedură civilă. (f.d. 170-verso)
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție reține însă că termenul de declarare a apelului a început să
curgă la 27 septembrie 2018, ziua imediat următoare adoptării dispozitivului
hotărârii din 14 decembrie 2017 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central și a expirat
30 de zile mai târziu, la 29 octombrie 2018, aceasta fiind ultima zi de depunere a
apelului.
Astfel, apelul împotriva hotărârii din 14 decembrie 2017 a Judecătoriei
Cimișlia, sediul Central, a fost declarat de IP ,,Agenția Servicii Publice”,
reprezentată de Veronica Calistru, peste expirarea termenului legal, abia la 28
februarie 2018. (f.d. 113-114)
Or, deși IP ,,Agenția Servicii Publice”, reprezentată de Gheorghe Focșa, a
declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 14 decembrie 2017 a Judecătoriei
Cimișlia, sediul Central (f.d. 102), dânsul nu dispunea de împuterniciri în sensul
art. 56 Cod de procedură civilă și art. 242 și 252 Cod civil, aceasta deoarece
procura nr. 01/1117 din 25 august 2017, eliberată lui Gheorghe Focșa de Agenția
Servicii Publice a Republicii Moldova, a fost valabilă până la 31 decembrie 2017
(f.d. 66), iar apelul a fost declarat după expirarea împuternicirilor acordate, adică la
12 ianuarie 2018.
Mai mult, se va accentua că IP ,,Agenția Servicii Publice”, reprezentată de
Veronica Calistru, depunând apel la 28 februarie 2018 (f.d. 113-114), nu a solicitat
repunerea în termenul de declarare a apelului împotriva hotărârii din 14 decembrie
2017 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central.
Prin urmare, în situația în care IP ,,Agenția Servicii Publice”, reprezentată de
Veronica Calistru, a declarat apel împotriva hotărârii din 14 decembrie 2017 a
Judecătoriei Cimișlia, sediul Central cu depășirea termenului legal de atac, fără
solicitarea repunerii în termenul de declarare a apelului, iar instanța de apel în
contradicție cu normele imperative de drept procedural a considerat apelul declarat
ca fiind depus în termen legal și l-a examinat în fond, se ridică chestiuni pe
marginea respectării la caz a standardelor unui proces echitabil garantate pe terenul
art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Se reține prin prisma jurisprudenței relevante degajate de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului contra Republicii Moldova în privința standardelor de
6
procedură imperative, că încuviințarea exercitării unei căi ordinare de atac în urma
rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat în lipsa unor
circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea principiului
securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil
garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului
și a Libertăților Fundamentale.
În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții
Europene a Drepturilor Omului în speța Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie
2006, definitivă din 14 februarie 2007.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat într-o
manieră certă interpretarea și aplicarea eronată de către instanța de apel a normelor
de drept procedural referitor la termenul de declarare a apelului depus de IP
,,Agenția Servicii Publice”, reprezentată de Veronica Calistru împotriva hotărârii
din 14 decembrie 2017 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge
la concluzia de a casa integral decizia instanței de apel și a emite o nouă decizie.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție
d e c i d e :
Se casează integral decizia din 26 septembrie 2018 a Curții de Apel Comrat,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
către Eugenia Vanghelescu împotriva Instituției Publice ,,Agenția Servicii
Publice”, filiala Leova, intervenient accesoriu Maria Mortu cu privire la
recunoașterea ilegalității înregistrării în Registrul bunurilor imobile a dreptului de
proprietate, obligarea radierii dreptului de proprietate și repararea prejudiciului
moral și se emite o nouă decizie, prin care:
Se declară inadmisibil apelul declarat de Instituția Publică ,,Agenția Servicii
Publice”, reprezentată de Veronica Calistru împotriva hotărârii din 14 decembrie
2017 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Mariana Pitic
Iurie Bejenaru
Nina Vascan
Tamara Chișca-Doneva
7