2rac-166/19 — cu privire la încasarea datoriei, restituirea cheltuielilor de reparație a bunului arendat sau trecerea acestor cheltuieli în contul plății de arendă

2rac-166/19 — cu privire la încasarea datoriei, restituirea cheltuielilor de reparație a bunului arendat sau trecerea acestor cheltuieli în contul plății de arendă (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2rac-166/19

Prima instanță: Judecătoria Ungheni sediul Central (jud. A. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc)

ÎNCHEIERE

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Vasile

Roșca

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei sat. Măgurele

r-nul Ungheni împotriva Întreprinzătorului Individual „Roșca Vasile” cu privire la

încasarea datoriei și la

cererea reconvențională a Întreprinzătorului Individual „Roșca Vasile”

împotriva Primăriei sat. Măgurele r-nul Ungheni cu privire la restituirea

cheltuielilor de reparație a bunului arendat sau trecerea acestor cheltuieli în contul

plății de arendă

împotriva deciziei din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost admis apelul declarat de Întreprinzătorul Individual „Roșca Vasile”,

casată parțial hotărârea din 29 martie 2018 a Judecătoriei Ungheni sediul Central și

emisă în această parte o nouă hotărâre

constată:

La 28 decembrie 2016, Primăria sat. Măgurele r-nul Ungheni a depus cerere

de chemare în judecată împotriva ÎI „Roșca Vasile” cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii a invocat că la 1 octombrie 2014 între Primăria

sat. Măgurele r-nul Ungheni și ÎI „Roșca Vasile” a fost încheiat contractul de

arendă nr. 01-10/14 a terenului bazinului acvatic din sat. Măgurele r-nul Ungheni,

potrivit căruia în baza deciziei nr. 5/10 din 3 decembrie 2013 a Consiliului sătesc

Măgurele r-nul Ungheni s-a dispus darea în arendă ÎI „Roșca Vasile” a terenului

proprietate publică din domeniul public din fondul apelor cu suprafața de 16 ha,

conform planului geometric anexat cu codul cadastral XXXXX, termenul de

arendare fiind stabilit pe o durată de 15 ani.

1

Potrivit contractului menționat, plata de arendă anuală a fost stabilită prin

procesul-verbal nr. 1 din 23 septembrie 2014 al comisiei de licitație a Primăriei

sat. Măgurele r-nul Ungheni și a constituit 36000 de lei - sumă care urma a fi

achitată integral sau semestrial până la data de 1 decembrie al fiecărui an financiar.

În caz de neachitare în termen sau întârziere a plății de arendă, arendașul

ÎI „Roșca Vasile” era obligat să achite o penalitate în mărime de 0.1 % din totalul

sumei de arendă pentru fiecare zi de întârziere.

Astfel, până la 23 decembrie 2016 datoria la plata de arendă acumulată de

către pârât către bugetul Primăriei sat. Măgurele r-nul Ungheni a constituit suma de

92327 de lei.

La aceeași dată, pârâtul ÎI „Roșca Vasile” a fost somat de a lichida datoria

acumulată la bugetul local, așa cum fusese și anterior somat de mai multe ori, însă

o careva reacție în acest sens nu a fost întreprinsă.

Deci, în mod tacit pârâtul a refuzat achitarea datoriilor acumulate, respectiv,

a refuzat și rezolvarea litigiului pe cale amiabilă.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 8 alin. (2) lit. a), 9, 512,

514, 572 Cod civil, art. 5, 29, 35, 96, 166 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la pârât în beneficiul Primăriei

sat. Măgurele r-nul Ungheni a sumei de 92327 de lei ce constituie plata arendei ce

reiese din condițiile contractului de arendă nr. 01-10/14 din 1 octombrie 2014 a

terenului bazinului acvatic din sat. Măgurele r-nul Ungheni.

La 18 mai 2017, ÎI „Roșca Vasile” a depus cerere reconvențională împotriva

Primăriei sat. Măgurele r-nul Ungheni cu privire la restituirea cheltuielilor de

reparație a bunului arendat sau trecerea acestor cheltuieli în contul plății de arendă.

În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că la 1 octombrie 2014, în

baza deciziei Consiliului sătesc Măgurele r-nul Ungheni nr. 5/10 din 3 decembrie

2013, între Primăria sat. Măgurele r-nul Ungheni și ÎI „Roșca Vasile” a fost

încheiat contractul de arendă nr. 01-10/14, potrivit căruia Primăria sat. Măgurele

r-nul Ungheni a transmis ÎI „Roșca Vasile” în arendă terenul bazinului acvatic din

fondul apelor cu suprafața de 16 ha, nr. cadastral XXXXX, cu destinația

piscicultură, irigare, agrement pe un termen de 15 ani.

Conform procesului-verbal al comisiei de licitație din 23 septembrie 2014

plata de arendă anuală a fost stabilită în sumă de 36000 de lei.

Cu referire la prevederile pct. 5.1.5 din contractul menționat, a precizat că,

deoarece barajul bazinului acvatic era ruinat și nu asigura acumularea apei în

cantitatea necesară pentru folosirea bazinului conform destinației, din necesitate

stringentă, la 9 octombrie 2014, ÎI „Roșca Vasile” a încheiat cu SC „Antracons”

SRL un contract de antrepriză privind efectuarea lucrărilor de terasament pentru

reparația capitală a barajului în sumă totală de 261352 de lei, conform devizului de

cheltuieli.

A menționat că potrivit proceselor-verbale de recepție a lucrărilor executate

din 22 noiembrie 2014 și 28 aprilie 2015, SC „Antracons” SRL a efectuat până în

prezent lucrări în sumă totală de 80666 de lei, pe care ÎI „Roșca Vasile” este

obligat să le achite.

2

În temeiul legislației civile în vigoare, a menționat că ÎI „Roșca Vasile” a

trecut cheltuielile de reparație capitală a barajului în contul plății pentru arendă.

Ignorând acest drept al arendașului, la 28 decembrie 2016, Primăria

sat. Măgurele r-nul Ungheni a depus o cerere de chemare în judecată împotriva

ÎI „Roșca Vasile” cu privire la încasarea datoriilor formate în baza contractului de

arendă menționat.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 878 alin. (1), 880, 898, 911

alin. (3) Cod civil, art. 1, 4, 5, 331, 39, 173, 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii reconvenționale, obligarea Primăriei

sat. Măgurele r-nul Ungheni să restituie ÎI „Roșca Vasile” cheltuielile de reparație

în sumă de 80666 de lei sau să treacă aceste cheltuieli în contul plăților de arendă

calculate potrivit contractului nr. 01-10/14 încheiat între Primăria sat. Măgurele

r-nul Ungheni și ÎI „Roșca Vasile” la 1 octombrie 2014.

Prin hotărârea din 29 martie 2018 a Judecătoriei Ungheni sediul Central, a

fost admisă integral acțiunea Primăriei sat. Măgurele r-nul Ungheni.

A fost încasată de la ÎI „Roșca Vasile” în beneficiul Primăriei sat. Măgurele

r-nul Ungheni suma în mărime de 92327 de lei ce constituie plata arendei calculată

din contractul de arendă nr. 01-10/14 din 1 octombrie 2014 a terenului bazinului

acvatic din sat. Măgurele r-nul Ungheni.

A fost respinsă cererea reconvențională depusă de ÎI „Roșca Vasile” ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de ÎI „Roșca Vasile”, casată hotărârea primei instanțe în partea

admiterii cererii de chemare în judecată depusă de Primăria sat. Măgurele

r-nul Ungheni și emisă în această parte o nouă hotărâre, prin care acțiunea

Primăriei sat. Măgurele r-nul Ungheni a fost admisă parțial.

A fost încasată de la ÎI „Roșca Vasile” în beneficiul Primăriei sat. Măgurele

r-nul Ungheni datoria în mărime de 64000 de lei, penalitatea în mărime de 11520

de lei calculată pentru 180 de zile, impozitul funciar în mărime de 5285,21 de lei.

În rest, au fost respinse pretențiile ca neîntemeiate.

A fost încasată de la ÎI „Roșca Vasile” în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 2424 de lei.

În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

La 24 ianuarie 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, Vasile Roșca a

declarat recurs împotriva deciziei din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă admiterea parțială

a acțiunii depuse de Primăria sat. Măgurele r-nul Ungheni, încasarea de la

ÎI „Roșca Vasile” în beneficiul Primăriei sat. Măgurele r-nul Ungheni a sumei de

64000 de lei cu titlu de plată a arendei calculată conform contractului de arendă

nr. 01-10/14 din 1 octombrie 2014, admiterea cererii reconvenționale depusă de

ÎI „Roșca Vasile” și încasarea de la Primăria sat. Măgurele r-nul Ungheni în

beneficiul ÎI „Roșca Vasile” a sumei de 80666 de lei cu titlu de compensare a

cheltuielilor de reparație a imobilului arendat sau obligarea Primăriei sat. Măgurele

3

r-nul Ungheni de a trece această sumă în contul arendei calculate conform

contractului de arendă nr. 01-10/14 din 1 octombrie 2014.

În motivarea recursului a invocat că atât în cererea de chemare în judecată,

cât și pe tot parcursul desfășurării procesului în prima instanță, reprezentanții

Primăriei sat. Măgurele r-nul Ungheni nu au formulat în ordinea stabilită pretenții

cu privire la încasarea penalităților sau a impozitului funciar.

Intimatul nu a solicitat încasarea penalităților sau a impozitului funciar nici

în instanța de apel.

Cu toate acestea, la 20 iunie 2018, instanța de apel, din proprie inițiativă, a

solicitat reprezentanților Primăriei sat. Măgurele r-nul Ungheni să prezinte

calculele penalităților și a amânat ședința de judecată în acest scop.

Astfel, la ședința de judecată din 28 noiembrie 2018, reprezentanții

intimatului au prezentat instanței de apel anumite calcule, fără a-i oferi

posibilitatea de a face cunoștință cu ele și de a se expune pe marginea acestora.

A obiectat că a fost lipsit în mod abuziv de posibilitatea de a-și exercita în

măsură deplină toate drepturile procedurale acordate de legislația procedurală

civilă, inclusiv drepturile de a face cunoștință cu materialele dosarului, de a

participa la cercetarea probei prezentate de partea adversă, de a pune întrebări altor

participanți la proces pe marginea acestei probe, de a înainta obiecții, de a formula

cereri ș.a.

În cazul în care aceste calcule i-ar fi fost prezentate și i s-ar fi oferit timp

suficient pentru verificarea corectitudinii acestora, ar fi demonstrat că mărimea

penalității legal calculate este de 6012 de lei, așa cum a fost determinată prin

calculele prezentate de el în prima instanță.

A evidențiat că instanța de apel a admis încălcări ale normelor de drept

procedural prevăzute de art. 26, 27, 56, 60 ș.a. CPC în măsura în care acestea au

dus la soluționarea greșită a cauzei, ceea ce potrivit art. 432 alin. (4) CPC,

constituie temei pentru recurs.

Motivând menținerea hotărârii primei instanțe în partea ce ține de

respingerea acțiunii reconvenționale, instanța de apel s-a axat doar pe prevederile

art. 880 Cod civil și a evitat să examineze litigiul și prin prisma art. 898 Cod civil.

A precizat că la materialele cauzei este anexat actul de predare-primire a

obiectului acvatic din 1 octombrie 2014, prin care a fost constat că la bazinul

acvatic lipsesc construcțiile de reglamentare a apei, iar damba cu lungimea de

245 m necesită întărire pe toată lungimea.

Evident că înlăturarea unor asemenea vicii nu este posibilă altfel, decât prin

reparație capitală, iar odată ce bazinul acvatic nu poate fi folosit conform

destinației, este indiscutabilă și necesitatea stringentă de reparație a dambei.

Astfel, în cazul din speță se întrunesc toate condițiile de aplicare a

prevederilor art. 898 Cod civil.

Aplicarea prevederilor art. 898 Cod civil se mai argumentează și prin

anumite circumstanțe faptice.

4

Astfel, prin probele examinate în prima instanță s-a demonstrat cu

certitudine că la momentul încheierii contractului, bazinul acvatic menționat nu

prezenta interes economic.

Dat fiind faptul că Primăria sat. Măgurele r-nul Ungheni nu avea

posibilitatea de a lichida viciile bazinului acvatic pentru a-l preda în starea

corespunzătoare conform destinației convenite prin contract, la pct. 5.1.5 din

contractul de arendă s-a menționat că proprietarul acceptă efectuarea lucrărilor

necesare de restabilire a imobilului/barajului, zonei de protecție, conform devizului

de cheltuieli legitim justificat.

Pentru a releva motivele din care s-a făcut mențiunea „devizului de cheltuieli

legitim justificat” la pct. 5.1.5 din contractul de arendă, este oportună interpretarea

clauzei respective în corespundere cu art. 725 - 732 Cod civil.

Deci, o asemenea mențiune are explicație logică doar în cazul în care

arendatorul se obligă să compenseze arendașului cheltuielile pentru remedierea

viciilor.

În caz contrar, motivul pentru care se cere justificarea legitimă a cheltuielilor

nu ar fi existat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 24 ianuarie 2019 împotriva deciziei din 28 noiembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vasile Roșca nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

5

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Vasile Roșca, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Vasile Roșca ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Vasile Roșca se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

6