2ra-655/19 — rezoluțiunea contractului de donație
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- rezoluţiunea contractului de donaţie
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-655/19 — rezoluțiunea contractului de donație (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-655/19 Instanța de fond: Judecătoria Hîncești, sediul Central – L. Roic- Botezatu Instanța de apel: CA Chișinău – A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol ÎNCHEIERE 10 aprilie 2019 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Radu Baciu, reprezentat de avocatul Ion Căpățină, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Ivan Baciu împotriva lui Radu Baciu cu privire la rezoluțiunea contractului de donație, împotriva deciziei din data de 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Radu Baciu, s-a menținut hotărârea din data de 26 aprilie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, constată: La 13 iunie 2017 Ivan Baciu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Radu Baciu privind rezoluțiunea contractului de donație nr. 740 din data de 25 ianuarie 2011, prin care au fost donate bunurile imobile și anume: terenul destinat pentru construcții cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața de 0,3063 ha, fertilitatea 56 grade, casa de locuit cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața de 46,8 m.p, construcția accesorie cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața de 46,4 m.p, construcția accesorie cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața de 12,2 m.p., amplasate în s. xxxxx, r-nul Hîncești.
În motivarea acțiunii a indicat că la data de 25 ianuarie 2011 a donat cu titlu gratuit fiului Radu Baciu bunurile imobile sus menționate, cu condiția acordării sprijinului financiar și moral. Ivan Baciu a menționat că după încheierea contractului de donație nu mai este în stare să-și asigure o întreținere corespunzătoare și să-și îndeplinească obligațiile legale de întreținerea față de terți reieșind din faptul că nu este angajat în câmpul muncii și nu dispune de teren agricol. Pîrîtul nu și-a îndeplinit obligațiunile de acordare a sprijinului moral și material, la care se aștepta Ivan Baciu ca efect al 1 încheierii contractului de donație. Reclamantul susține că în prezent nu dispune de careva surse financiare, necesare pentru asigurarea unui trai decent, i s-a înrăutățit starea de sănătate, motiv pentru care s-a adresat cu prezenta acțiune.
În scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă a depus în adresa pârâtului o notificare, însă nu s-a soldat cu nici un rezultat. Prin hotărârea din data de 26 aprilie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de către Ivan Baciu, s-a rezoluționat contractul de donație nr. 740 din data de 25 ianuarie 2011, încheiat între Ivan Baciu și Radu Baciu, autentificat de notarul public Aurelia Murzacov. ( f.d. 52, 56-61) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 30 octombrie 2018 a respins apelul declarat de către Radu Baciu, a menținut hotărârea din data de 26 aprilie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central.( f.d. 93, 94-100) Pentru a ajunge la această concluzie instanțele de judecată au reținut ca circumstanță de fapt că Radu Baciu nu este împotriva restituirii bunurilor imobile primite cu titlu gratuit, ori nu dorește să profite de careva beneficii obținute contrar voinței donatorului.
Astfel, instanțele de judecată au concluzionat că din materialele dosarului și prin prisma prevederilor art. 836 al Codului civil s-a constatat ca fiind întrunite toate condițiile necesare pentru rezoluțiunea contractului de donație și anume starea de imposibilitate a donatorului de a-și asigura întreținerea corespunzătoare și starea de imposibilitate de a-și îndeplini obligațiile legale față de terți, ori Ivan Baciu nu deține alte bunuri imobile pe teritoriul țării, nu este angajat în câmpul muncii și prin donarea terenului de pe lângă casa de locuit a fost privat de unica sursă de existență, iar Radu Baciu nu a mers benevol la notar să rezoluționeze contractul.
Împotriva deciziei instanței de apel, la 13 februarie 2019 a depus recurs Radu Baciu, reprezentat de către avocatul Ion Căpățină, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri privind încetarea procesului sau scoaterea cererii de pe rol cu încasarea cheltuielilor de judecată suportate de către Radu Baciu în cadrul examinării cauzei civile în instanța de fond, în instanța de apel și de recurs. ( f.d. 105-108) În motivarea recursului recurentul a indicat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a fost imparțială, ori din conținutul deciziei motivate se observă faptul că nu au fost elucidate toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.
Recurentul insistă asupra faptului că la data de 05 iunie 2017, în decurs de 14 zile din momentul recepționării cererii prealabile a dat acordul la rezoluțiunea contractului de donație la notar, cu condiția ca cheltuielile să fie suportate de către Ivan Baciu, însă ultimul, acționând cu rea- credință, la notar nu s-a prezentat, invocând diverse motive. În condițiile în care acesta a dat acordul la rezilierea contractului la notar, cheltuielile de judecată suportate de către Radu Baciu în instanțele de judecată urmează a fi încasate de la Ivan Baciu. La data de 02 aprilie 2019 Ivan Baciu a depus referință, indicând că în cererea 2 de recurs recurentul nu menționează și respectiv nu demonstrează că instanța de apel a încălcat esențial sau aplicat eronat normele de drept material și procedural, iar majoritatea argumentelor invocate sunt similare argumentelor invocate în apel, astfel, a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat.( f.d.
115-121) În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 30 octombrie 2018, a publicat-o pe portalul instanțelor de judecată la data de 30 noiembrie 2018, a expediat-o participanților la proces la data de 29 noiembrie 2018. ( f.d.101) Conform copiei plicului anexat la recurs rezultă că copia deciziei a fost recepționată de către avocatul recurentului Ion Căpățină la data de 13 decembrie 2018. ( f.d. 112, verso) În aceste circumstanțe, recursul depus la data de 13 februarie 2019, este depus în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Radu Baciu, reprezentat de avocatul Ion Căpățină, este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la 3 alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Radu Baciu, reprezentat de avocatul Ion Căpățină, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentul nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Radu Baciu, reprezentat de avocatul Ion Căpățină, inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Radu Baciu, reprezentat de avocatul Ion Căpățină, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.