3ds-1/19 — contestarea actului administrativ, restabilire la lucru, încasarea salariului pentru absenta fortată de la lucru si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ds-1/19

prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. D. Manole)

ÎNCHEIERE

27 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând cererea depusă de către Procuratura Generală cu privire la

explicarea extinderii și aplicării dispozitivului deciziei din 28 noiembrie 2018 a

Curții Supreme de Justiție,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Iacob Guja

împotriva Procuraturii Generale cu privire la contestarea actului administrativ,

restabilire la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru și repararea

prejudiciului moral,

c o n s t a t ă:

La data de 10 iulie 2008 Iacob Guja a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Procuraturii Generale cu privire la contestarea actului administrativ,

restabilire la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în anul 2001 a fost angajat în

cadrul Procuraturii Generale în funcția de specialist principal pentru relații cu

mijloacele de informare în masă, iar ulterior a fost desemnat în funcția de șef al

Secției relații cu mijloacele de informare în masă, însă la data de 03 martie 2003, a

fost concediat.

A menționat că, nefiind de acord cu concedierea sa, a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Procuraturii Generale cu privire la restabilirea în funcția

deținută anterior si încasarea salariului restant.

A susținut că, atît Curtea de Apel Chișinău, cît și Curtea Supremă de Justiție

au respins acțiunea, însă prin hotărârea din 12 februarie 2008 a Marii Camere a Curții

Europene a Drepturilor Omului s-a constatat că, concedierea sa pentru răspândirea

scrisorilor constituie o ingerință a autorității publice în libertatea de exprimare,

1

garantat de art. 10 §1 din Convenție.

A afirmat că, la data de 11 martie 2008 a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 26 noiembrie 2003 a Curții Supreme de Justiție, iar prin încheierea din

30 aprilie 2008 a Curții Supreme de Justiție a fost admisă cererea de revizuire depusă

de către Iacob Guja, a fost casată decizia instanței de recurs și a fost reținută cauza

pentru rejudecarea recursului.

A relevat că, prin decizia din 28 mai 2008 a Curții Supreme de Justiție recursul

său a fost admis, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă

hotărâre, prin care a fost admisă acțiunea, a fost anulat ordinul de concediere și a

fost restabilit Iacob Guja în funcția anterior deținută.

A invocat că, la data de 05 iunie 2008, prin ordinul pârâtei nr. 523-p, a fost

restabilit în funcția de șef al Secției relații cu mijloacele de informare în masă a

Procuraturii Generale, începând cu 28 mai 2008.

A declarat că, la data de 16 iunie 2008 Procuratura Generală i-a adus la

cunoștință conținutul ordinului nr. 551-p, prin care a fost eliberat din funcție,

începând cu data de 10 iunie 2008.

În această ordine de idei, a apreciat acțiunile Procuraturii Generale ca fiind

ilegale, deoarece aceasta nu s-a conformat art. 46 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

A solicitat anularea ordinului pârâtei nr. 551-p din 16 iunie 2008, restabilirea

sa în funcția deținută anterior și încasarea de la pârâtă a salariului mediu pentru

absența forțată de la lucru și a sumei de 100000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 17 decembrie 2008 a Curții de Apel Chișinău acțiunea

depusă de către Iacob Guja a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 26 februarie 2009 și 27 martie 2009 Iacob Guja a declarat recurs

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, hotărârea primei instanțe este

neîntemeiată și ilegală.

A menționat că, prima instanță a încălcat prevederile art. 241 alin. (5) CPC și

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

A susținut că, prima instanță a examinat fondul cauzei superficial.

A afirmat că, prima instanță a aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată și,

anume, art. 14 alin. (8) din Legea serviciului public nr. 443-XII din 04 mai 1995.

A relevat că, la examinarea cauzei în fond, a invocat că, Secția relații cu

mijloacele de informare în masă nu face parte din aparatul Procuraturii Generale, iar

funcționarii secției respective nu pot fi încadrați în prevederile art. 14 alin. (8) din

Legea enunțată, deoarece această normă stabilește expres funcționarii, care urmează

să demisioneze.

A declarat că, pînă la momentul concedierii sale și ulterior, în cadrul

Procuraturii Generale activează Serviciul de presă și nici unul din funcționarii

acestuia nu a fost demis.

A invocat că, intimata nu a demonstrat că i-a fost eliberat cartela magnetică

necesară pentru a avea acces în incinta Procuraturii Generale, care, totodată, servește

2

pentru evidența electronică a timpului de muncă a angajaților Procuraturii Generale,

i-au fost aduse la cunoștință atribuțiile funcției, așa cum prevede art. 49 din Codul

muncii și i-au fost puse la depoziție cheile de la vreun birou.

Prin decizia din 29 aprilie 2009 a Curții Supreme de Justiție a fost respins

recursul declarat de către Iacob Guja și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

La data de 18 iulie 2018 Iacob Guja și reprezentantul acestuia, Vitalie Zama

au depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând

admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs, rejudecarea recursului,

casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la

admiterea acțiunii.

Prin încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost

admisă cererea de revizuire depusă de către Iacob Guja și reprezentantul acestuia,

Vitalie Zama, a fost casată decizia instanței de recurs și a fost reținută cauza pentru

rejudecarea recursului.

Prin decizia din 28 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de către Iacob Guja, a fost casată integral hotărârea primei instanțe

și a fost pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea depusă de către Iacob Guja a

fost admisă parțial, a fost anulat ordinul Procuraturii Generale nr. 551-p din 16 iunie

2008 despre demisionare, a fost restabilit Iacob Guja în funcția de șef al Secției

relații cu mijloacele de informare în masă a Procuraturii Generale, începând cu data

de 10 iunie 2008 și au fost încasate de la Procuratura Generală în beneficiul lui Iacob

Guja salariul pentru absența forțată de la lucru în perioada 10 iunie 2008 – 14

noiembrie 2018 și un salariul mediu lunar al acestuia, cu titlu de prejudiciu moral.

La data de 06 decembrie 2018 Procuratura Generală a depus o cerere, prin

care a solicitat explicarea extinderii și aplicării dispozitivului deciziei instanței de

recurs, prin care au fost încasate de la Procuratura Generală în beneficiul lui Iacob

Guja salariul pentru absența forțată de la lucru în perioada 10 iunie 2008 – 14

noiembrie 2018 și un salariul mediu lunar al acestuia, cu titlu de prejudiciu moral.

În motivarea cererii a invocat că, prin Hotărârea Curții Europene a Drepturilor

Omului pronunțată în cauza Guja versus Republica Moldova (nr. 2) din 27 februarie

2018 s-a hotărât că, statul Republica Moldova trebuie să achite lui Iacob Guja suma

de 10000 de Euro, plus orice taxă, care poate fi percepută, pentru prejudiciul

material și moral și 1500 Euro, plus orice taxă care ar putea fi percepută, cu titlu de

costuri și cheltuieli.

A mai invocat că, pretențiile lui Iacob Guja în sumă de 11500 de Euro au fost

executate la data de 17 iulie 2018.

A relatat că, conform informației oficiale furnizate de către Comisia

Electorală Centrală, începând cu 30 iunie 2011 și până în prezent, Iacob Guja deține,

fără întrerupere, funcția electivă de primar al s. Șestaci, r-nul Șoldănești, pentru care

este remunerat lunar cu salariu și care este incompatibilă cu funcția de șef al Secției

relații cu mijloacele de informare în masă a Procuraturii Generale.

A considerat că, Iacob Guja nu urmează să beneficieze de salariu din partea

procuraturii pentru perioada în care era și este incidentă starea de incompatibilitate.

3

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea întemeiată și care

urmează a fi admisă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 251 alin. (1) și (2) CPC, dacă sunt necesare explicații

referitor la sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă

hotărârea cuprinde dispoziții contradictorii, instanța emitentă, la cererea

participanților la proces sau a executorului judecătoresc, dă explicații asupra

dispozitivului ori omite dispozițiile contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii.

Explicarea hotărârii este admisibilă dacă nu a fost executată și nu a expirat

termenul de executare silită.

Din materialele dosarului rezultă că, prin decizia din 28 noiembrie 2018 a

Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul declarat de către Iacob Guja, a fost

casată integral hotărârea din 17 decembrie 2008 a Curții de Apel Chișinău și a fost

pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea depusă de către Iacob Guja a fost

admisă parțial, a fost anulat ordinul Procuraturii Generale nr. 551-p din 16 iunie

2008 despre demisionare, a fost restabilit Iacob Guja în funcția de șef al Secției

relații cu mijloacele de informare în masă a Procuraturii Generale, începând cu data

de 10 iunie 2008 și au fost încasate de la Procuratura Generală în beneficiul lui Iacob

Guja salariul pentru absența forțată de la lucru în perioada 10 iunie 2008 – 14

noiembrie 2018 și un salariul mediu lunar al acestuia, cu titlu de prejudiciu moral.

Până la moment decizia enunțată nu a fost executată și nu a expirat termenul

de executare silită.

De asemenea, din materialele dosarului rezultă că, la data de 19 octombrie

2009 Iacob Guja a depus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului o cerere

împotriva Republicii Moldova conform art. 34 din Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Prin hotărârea din 27 februarie 2018, adoptată pe cauza Guja versus Republica

Moldova nr. 2, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că, a avut loc o

violare a art. 10 din Convenție.

Conform pct. 65 din hotărârea enunțată, Curtea a considerat că, reclamantului

i-ar fi fost provocate prejudicii materiale și morale din cauza eliberării sale din

funcție și pronunțându-se în echitate, a acordat acestuia suma de 10000 de Euro.

Prin urmare, având în vedere faptul că, perioada absenței forțate de la lucru,

10 iunie 2008 - 14 noiembrie 2018, indicată în decizia din 28 noiembrie 2018 a

instanței de recurs, include și perioada de până la data de 27 februarie 2018, pentru

care Curtea Europeană a Drepturilor Omului i-a acordat lui Iacob Guja o despăgubire

materială și morală pentru eliberarea ilegală din funcție, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de

a explica că, Procuratura Generală urmează să-i achite lui Iacob Guja salariul pentru

absența forțată de la lucru în perioada 10 iunie 2008 - 14 noiembrie 2018, ținând

cont de faptul că, pentru perioada 10 iunie 2008 - 27 februarie 2018 lui Iacob Guja

i-a fost acordată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului despăgubirea

materială și morală pentru eliberarea ilegală din funcție.

4

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, sunt

necesare explicații referitor la extinderea și aplicarea dispozitivului deciziei din 28

noiembrie 2018 a instanței de recurs în ceea ce ține de încasarea de la Procuratura

Generală în beneficiul lui Iacob Guja a salariului pentru absența forțată de la lucru

în perioada 10 iunie 2008 – 14 noiembrie 2018 și a unui salariul mediu lunar al

acestuia, cu titlu de prejudiciu moral, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a explica

dispozitivul deciziei instanței de recurs enunțate, indicând că Procuratura Generală

urmează să achite lui Iacob Guja salariul pentru absența forțată de la lucru în

perioada 10 iunie 2008 - 14 noiembrie 2018, ținând cont de faptul că, pentru perioada

10 iunie 2008 - 27 februarie 2018 lui Iacob Guja i-a fost acordată de către Curtea

Europeană a Drepturilor Omului despăgubirea materială și morală pentru eliberarea

ilegală din funcție.

În conformitate cu art. 251, 270 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se explică dispozitivul deciziei din 28 noiembrie 2018 a Curții Supreme de

Justiție în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Iacob Guja

împotriva Procuraturii Generale cu privire la contestarea actului administrativ,

restabilire la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru și repararea

prejudiciului moral că, Procuratura Generală urmează să achite lui Iacob Guja

salariul pentru absența forțată de la lucru în perioada 10 iunie 2008 - 14 noiembrie

2018, ținând cont de faptul că, pentru perioada 10 iunie 2008 - 27 februarie 2018 lui

Iacob Guja i-a fost acordată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului

despăgubirea materială și morală pentru eliberarea ilegală din funcție.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

5