2ra-550/19 — recunoasterea valabilitătii contractului de vânzare-cumpărare, rezolutiunea contractului si încasarea cheltuielilor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoasterea valabilitătii contractului de vânzare-cumpărare, rezolutiunea contractului si încasarea cheltuielilor
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-550/19 — recunoasterea valabilitătii contractului de vânzare-cumpărare, rezolutiunea contractului si încasarea cheltuielilor (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-550/19
Prima instanță: Jud. Orhei, sediul Central (jud. V. Severin)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gr. Dașchevici, S. Gîrbu, L. Bulgac)
Î N C H E I E R E
27 martie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Svetlana Filincova
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ion Stratulat,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ion Stratulat
împotriva Nataliei Hristoforov cu privire la recunoașterea valabilității contractului de
vânzare-cumpărare, rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare și încasarea
cheltuielilor de judecată,
și cererea reconvențională depusă de către Natalia Hristoforov împotriva lui Ion
Stratulat cu privire la recunoașterea faptului înstrăinării automobilului și neonorarea
obligațiilor contractuale, încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost admis apelul declarat de Natalia Hristoforov, s-a casat integral hotărârea din 27
iunie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre,
c o n s t a t ă :
La 26 octombrie 2016, Ion Stratulat a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Nataliei Hristoforov cu privire la recunoașterea valabilității contractului de
vânzare-cumpărare, rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare și încasarea
cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a avut o înțelegere cu pârâta Natalia
Hristoforov de a procura de la aceasta automobilul de model „Dacia Logan”, cu
numărul de înmatriculare OR BP 147, la prețul de 79 300 de lei, care urma a fi achitat
în tranșe.
A menționat că începând cu 15 mai 2015 și până la data de 4 iunie 2016 a achitat
pârâtei integral suma de 79 300 de lei pentru automobilul sus-vizat, fapt ce se confirmă
prin recipisa scrisă personal de către Natalia Hristoforov, astfel părțile urmând a se
prezenta la SEET Orhei, pentru a perfecta contractul de vânzare-cumpărare.
Reclamantul a explicat că prezentându-se la SEET Orhei, pârâta i-a cerut să achite
mai întâi costul integral al automobilului, după care vor semna contractul, ceea ce au și
1
făcut. Însă, după înmânarea sumei integrale, Natalia Hristoforov a majorat în mod
unilateral costul automobilului, iar când Ion Stratulat a refuzat să achite suma
solicitată, ultima refuzat să perfecteze contractul, respectiv tranzacția nu a fost
încheiată.
A invocat prevederile art. 210 alin. (1) din Codul civil, conform căruia trebuie să
fie încheiate în scris actele juridice dintre persoanele juridice și persoanele fizice și
dintre persoanele fizice, dacă valoarea obiectului, a actului juridic depășește 1 000 de
lei. Totodată, conform art. 213 alin. (2) din Codul civil, dacă una dintre părți a executat
total sau parțial actul juridic pentru care se cere forma autentică, dar cealaltă parte se
eschivează de la autentificarea lui notarială, instanța de judecată are dreptul, la cererea
părții care a executat total sau parțial actul juridic, să îl declare valabil dacă el nu
conține elemente care nu contravin legii.
Reclamantul a afirmat că în pofida faptului că a achitat pârâtei prețul integral
pentru automobilul procurat, până la momentul de față automobilul nu a fost
înmatriculat pe numele său, iar la multiplele solicitări ale acestuia, pârâta se eschivează
de la perfectarea contractului.
A relevat că, la data de 21 iunie 2016, prin telegrama expediată pârâtei, i-a solicitat
restituirea, în termen de 3 zile, a sumei de 79 300 de lei achitată pentru automobil, însă
ultima a refuzat să primească telegrama.
Ion Stratulat a susținut că, întrucât pârâta refuză să-și onoreze obligațiunile,
reclamantul este în drept să ceară rezoluțiunea contractului în temeiul art. 735 alin. (1)
lit. c) din Codul civil, care prevede că „o parte poate rezolvi contractul dacă
neexecutarea este intenționată sau din culpă gravă”.
În urma concretizării cerințelor reclamantul a solicitat recunoașterea valabilității
contractului de vânzare-cumpărare din 15 mai 2015 a autoturismului de model „Dacia
Logan”, cu numărul de înmatriculare OR BP 147, la prețul de 79 300 de lei, încheiat
între Natalia Hristoforov și Ion Stratulat; rezoluțiunea contractului de vânzare-
cumpărare a autoturismului; încasarea din contul Nataliei Hristoforov a sumei de 79
300 de lei, și a cheltuielilor de judecată ce se compun din taxa de stat achitată la
depunerea acțiunii în mărime de 2 380 de lei și cheltuielile de asistență juridică în
sumă de 3 500 de lei.
La data de 2 mai 2017, Natalia Hristoforov s-a adresat cu o cerere reconvențională
împotriva lui Ion Stratulat, prin care a solicitat recunoașterea faptului înstrăinării către
ultimul a automobilului de model „Dacia Logan”, cu numărul de înmatriculare OR BP
147, la prețul de 79 300 de lei, cât și faptul neonorării de către ultimul a obligațiunilor
pecuniare, cu încasarea din contul lui Ion Stratulat a datoriei scadente în mărime de 8
000 de lei, a taxei de stat în cuantum de 240 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică
în mărime de 3 500 de lei.
În argumentarea acțiunii reconvenționale a indicat că la data de 5 mai 2015 nu a
încheiat cu Ion Stratulat careva contracte de vânzare-cumpărare în forma și în modul
prevăzut de legislația civilă.
A mai adăugat că la data indicată s-a convenit transmiterea în posesie și folosință
lui Ion Stratulat a automobilului de model „Dacia Logan”, cu numărul de înmatriculare
OR BP 147, în vederea răscumpărării acestuia contra sumei de 79 300 de lei, astfel,
2
urmând a-i transmite dreptul de proprietate lui Ion Stratulat doar după ce ultimul îi va
achita integral suma stabilită.
Natalia Hristoforov a menționat că pe parcursul perioadei de până la 4 iunie 2016
inclusiv, Ion Stratulat i-a achitat doar suma de 71 300 de lei, iar suma restantă de 24
000 de lei ultimul i-a comunicat că intenționează să o transmită, fapt pentru care i-a
propus să se întâlnească la SEET Orhei întru perfectarea actelor necesare în vederea
transmiterii dreptului de proprietate asupra automobilului de model „Dacia Logan”, cu
numărul de înmatriculare OR BP 147 lui Ion Stratulat. Ajunși la locul stabilit, Ion
Stratulat i-a arătat pârâtei că are o sumă de bani la el, însă i-a propus ca în primul rând
să se ocupe de acte, pentru a nu se reține mult, după care îi va transmite banii
conveniți. Totodată, i-a cerut să îi elibereze o recipisă pentru suma de 24 000 de lei, în
caz că va fi necesară la reînmatricularea automobilului.
A relatat că după inițierea procedurii de transmitere a dreptului de proprietate,
ambii au coborât din sediul SEET Orhei, unde Ion Stratulat i-a transmis o sumă de
bani, pe care ea – Natalia Hristoforov verificând-o, a constatat că sunt doar 16 000 de
lei. La întrebarea de ce nu ajung 8 000 de lei, Ion Stratulat ar fi răspuns precum că mai
mult pentru această mașină nu se merită.
În asemenea circumstanțe, Natalia Hristoforov a invocat că a reacționat prompt și a
cerut angajaților SEET Orhei să stopeze procedura de transmitere a dreptului de
proprietate, concomitent apelând și solicitând aportul organului de poliție, întrucât Ion
Stratulat nu i-a restituit recipisa eliberată, dar nici nu a achitat suma restantă de 8 000
de lei.
În opinia reclamantei, cererea de chemare în judecată depusă de către Ion Stratulat
este una neîntemeiată, ilegală și urmează a fi respinsă integral, deoarece Ion Stratulat a
dobândit recipisa din 4 iunie 2016 prin înșelăciune, iar acest fapt se probează prin
declarațiile lui și, respectiv, prin încheierea Inspectoratului de Poliție Orhei din 23
iunie 2016, motiv din care consideră recipisa dată nulă și care urmează a fi exclusă de
către instanță din lista probelor.
A afirmat că Ion Stratulat trebuie să îi achite suma restantă de 8 000 de lei, or,
restituirea bunului – automobilul de model „Dacia Logan” este imposibilă, întrucât
acesta a fost deteriorat de ultimul.
A comunicat referitor la procedura prealabilă că aceasta a fost respectată, la care
însă, Ion Stratulat nu a reacționat, fapt care a determinat înaintarea acțiunii în instanța
de judecată.
Prin hotărârea din 27 iunie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, acțiunea
depusă de către Ion Stratulat a fost admisă integral. S-a recunoscut valabilitatea
contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului de model „Dacia Logan”, cu
numărul de înmatriculare OR BP 147, la prețul de 79 300 de lei, încheiat între Ion
Stratulat și Natalia Hristoforov. S-a rezoluționat contractul de vânzare-cumpărare a
autoturismului de model „Dacia Logan”, cu numărul de înmatriculare OR BP 147,
încheiat între Ion Stratulat și Natalia Hristoforov, cu aducerea părților la poziția
inițială. S-a încasat de la Natalia Hristoforov în beneficiul lui Ion Stratulat suma
achitată pentru automobil în mărime de 79 300 de lei. S-a încasat de la Natalia
Hristoforov în beneficiul lui Ion Stratulat suma achitată cu titlu de taxă de stat în
mărime de 2 380 de lei. S-a încasat de la Natalia Hristoforov în beneficiul lui Ion
3
Stratulat suma achitată cu titlu de cheltuieli de asistență juridică în mărime de 3 500 de
lei. S-a admis în parte cererea reconvențională depusă de către Natalia Hristoforov. S-a
admis cerința Nataliei Hristoforov privind recunoașterea faptului înstrăinării
automobilului către Ion Stratulat.
Prin decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul
declarat de Natalia Hristoforov, s-a casat integral hotărârea din 27 iunie 2018 a
Judecătoriei Orhei, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre prin care cererea de
chemare în judecată depusă de către Ion Stratulat și cererea reconvențională înaintată
de Natalia Hristoforov au fost admise parțial. S-a recunoscut valabil contractul de
vânzare-cumpărare a autoturismului de model „Dacia Logan” cu numărul de
înmatriculare OR BP 147, încheiat între Ion Stratulat și Natalia Hristoforov, la prețul
de 79 300 de lei. S-a încasat de la Ion Stratulat în beneficiul Nataliei Hristoforov suma
de 8 000 de lei cu titlu de restanță la plata costului bunului procurat – autoturismul de
model „Dacia Logan”. În rest, acțiunea inițială înaintată de Ion Stratulat și cererea
reconvențională depusă de către Natalia Hristoforov, au fost respinse ca neîntemeiate.
S-a încasat de la Ion Stratulat în beneficiul Nataliei Hristoforov cheltuielile de judecată
suportate la examinarea cauzei în instanța de fond și cea de apel în mărime totală de 9
092, 75 de lei.
La 22 ianuarie 2019, Ion Stratulat a declarat recurs împotriva deciziei din 22
noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.
În motivarea recursului a indicat că, consideră decizia instanței de apel eronată și
ilegală, deoarece la pronunțarea acesteia au fost admise încălcări ce au dus la
soluționarea greșită a cauzei.
A menționat că instanța de apel incorect a apreciat starea de fapt, constatând eronat
că Ion Stratulat are o restanță în sumă de 8 000 de lei la plata costului integral al
automobilului de model „Dacia Logan”, cu numărul de înmatriculare OR BP 147,
procurat de la Natalia Hristoforov, or, prin recipisele semnate de către ultima, suma de
79 300 de lei a fost achitată integral.
A afirmat că Natalia Hristoforov nu a prezentat careva probe în instanța de
judecată întru confirmarea declarațiilor sale, și nici o hotărâre definitivă și irevocabilă
o organului de resort prin care să fie dovedită vinovăția lui Ion Stratulat în dobândirea
ilicită prin înșelăciune a recipise vizate, or, de fapt nevinovăția sa se dovedește prin
încheierea Inspectoratului de Poliție Orhei din 23 iunie 2016, în care s-a menționat că
în acțiunile acestuia lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii sau contravenției.
În drept, și-a întemeiat recursul în baza dispozițiilor art. 429, 432 alin. (2), (3), (4),
434, 436, 437 din Codul de procedură civilă.
Recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel
cu menținerea hotărârii instanței de fond.
Prin referința depusă la data de 14 martie 2019, Natalia Hristoforov, prin
intermediul avocatului Mihai Stăvilă a solicitat ca recursul declarat de Ion Stratulat să
fi considerat inadmisibil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de două luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 29 noiembrie 2018, însă
recurentul a recepționat-o la data de 14 decembrie 2018 (f.d.165).
4
Astfel, recursul declarat la data de 22 ianuarie 2019, este în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de către Ion Stratulat, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră recursul inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți
la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost
declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod
eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe
la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i
s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost
încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat
problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar
lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în
care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din
oficiu.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Ion Stratulat, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură
civilă.
5
Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie
să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,
la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri
(cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către
Ion Stratulat, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către Ion Stratulat, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ion Stratulat.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Svetlana Filincova
Nicolae Craiu
6