3ra-174/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-174/19 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul central (jud. V. Buhnaci) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov) DECIZIE 20 martie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ion Druță judecătorii Iurie Bejenaru Maria Ghervas Nicolae Craiu Mariana Pitic examinând recursul declarat de către Biroul vamal Centru, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Firma de producție și comerț „Valah” societate cu răspundere limitată împotriva Biroului vamal Centru, intervenient accesoriu Societatea comercială „Secolul XXI” societate cu răspundere limitată cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Biroul vamal Centru, a fost admis apelul declarat de către Firma de producție și comerț „Valah” societate cu răspundere limitată, a fost casată hotărârea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul central în partea respingerii acțiunii și a fost emisă în această parte o nouă hotărâre, iar în rest hotărârea a fost menținută, constată: La data de 30 iunie 2017 FPC „Valah” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului vamal Centru cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 31 mai 2017 pârâtul a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 640/17 și a emis decizia asupra cazului de contravenție vamală cu răspundere materială, prin care a fost sancționată cu amendă conform art. 232 lit. h) din Codul vamal pentru comiterea contravenției vamale prevăzută de art. 231 pct. 14) din Codul vamal, nerespectarea măsurilor de politică economică și altor restricții prevăzute la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul cod, în lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii.

1 A menționat că, nefiind de acord cu actele enunțate, a depus la Serviciul Vamal plângerea nr. 231 din 09 iunie 2017, iar prin răspunsul nr. 28/11-8187 din 21 iunie 2017 Serviciului Vamal i-a comunicat că, conform art. 275 alin. (1) lit. a) din Codul vamal, decizia asupra cazului de contravenție vamală cu răspundere materială din 31 mai 2017, emisă de Biroul vamal Centru nu se modifică, iar plângerea nu se admite. A susținut că, actele enunțate sunt ilegale în fond, acestea fiind emise contrar prevederilor legale. A afirmat că, la data de 12 mai 2017, la solicitarea agentului economic ÎCS „Strabag” SRL, a depus declarația vamală nr. 2030T19772 pentru marfa (automacara Liebherr LTM1090) în regim vamal suspensiv de tranzit.

Declarația vamală a fost stocată în sistemul informațional Asycuda World la ora 14.59 și înregistrată la ora 17.42, din aceeași zi. A relatat că, conform normelor speciale, în cadrul prelucrării declarației vamale în detaliu prin procedee informatice la verificarea declarației vamale de tranzit și conform etapelor procedurii informatice, colaboratorul vamal este obligat să completeze actul de inspecție și să anuleze declarația vamală (pct. 18 lit. i) și 20 lit. g) din ordinul Serviciului Vamal nr. 480-0 din 18 decembrie 2006 cu privire la aprobarea Metodologiei de prelucrare a declarației vamale în detaliu).

A invocat că, conform pct. 20 din ordinul Serviciului Vamal nr. 345-0 din 24 decembrie 2009 referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea și completarea declarației vamale în detaliu, în rubrica D – „Controlat la biroul vamal de plecare” se indică termenul-limită de încheiere a tranzitului, rezultatele controlului efectuat care se certifică prin aplicarea ștampilelor individuale ale colaboratorului vamal desemnat în ordinea stabilită. A declarat că, nefiind acceptată declarația vamală de tranzit, aceasta nu a fost anulată nici peste 5 zile calendaristice după primire și nici până în prezent. A relevat că, la data de 29 mai 2017 a depus la postul vamal Leușeni cererea nr. 931-L, prin care a solicitat anularea declarației vamale de tranzit pe motivul eșecului de efectuare a operațiunii de tranzit și restituirea corpului delict (automacara Liebherr LTM1090).

A menționat că, procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 640/17 și decizia din 31 mai 2017 au fot emise contrar prevederilor legii și contrar procedurii stabilite. A susținut că, abia la data de 31 mai 2017, după 19 zile calendaristice de la depunerea declarației vamale de tranzit), inspectorul vamal al Secției procedură contravențională a Biroului vamal Centru, Vladimir Scutelnic a întocmit procesul- verbal cu privire la contravenție și a emis decizia pentru fapta prevăzută de art. 231 pct. 14) din Codul vamal. A afirmat că, conform art. 42 din Codul vamal, regimul vamal suspensiv de tranzit este operațiunea cu titlu temporar, ce are drept efect suspendarea totală sau parțială de drepturile de import sau de export.

A relevat că, utilizarea unui regim suspensiv este condiționată de obligația returnării acelorași mărfuri și mijloace de transport sau a unor mărfuri echivalente. Astfel, în rezultatul aplicării regimurilor suspensive în circuitul comercial al țării, cantitatea efectivă a mărfurilor și mijloacelor de transport, de fapt, nu se schimbă. 2 Toate cazurile de introducere/scoatere a altor mărfuri sunt temporare, fără a avea un efect direct asupra economiei naționale. A invocat că, în legătură cu faptul că, mărfurile și mijloacele de transport, ce se plasează în regim suspensiv, se introduc temporar pe teritoriul vamal și, în acest mod, nu afectează în mod direct economia statului respectiv, plata drepturilor de import/export nu se impune așa cum se cere la un regim vamal definitiv.

Plata respectivă este amânată, suspendată până la momentul introducerii definitive a mărfurilor respective pe teritoriul vamal. A declarat că, având în vedere faptul că, pentru regimurile suspensive nu se achită drepturi de import/export, din aceleași considerente nu se aplică măsuri de politică economică în cazul regimului de tranzit, or, măsurile de politică economică sunt licențierea, cotarea, impozitarea, stabilirea prețului minim și maxim, etc. Astfel, în cazul declarației de tranzit menționate, urmare a emiterii actelor contestate, au fost aplicate în mod ilegal prescripțiile privind măsurile de politică economică a statului. A mai declarat că, din conținutul art. 231 pct. 14) din Codul vamal nu rezultă că, depunerea declarației de tranzit se poate solda cu sancționarea contravențională a unui broker vamal sau nemijlocit a reclamantei.

Or, pretinsele încălcări ale legislației naționale sau ale tratatelor internaționale, la care Republica Moldova este parte, menționate de organul vamal emitent, generează răspunderea juridică (contravențional-vamală) a persoanei vinovate. Prin urmare, organul vamal nu a fost în drept să emită actele contestate. A solicitat anularea procesului-verbal cu privire la contravenție nr. 640/17 și a deciziei asupra cazului de contravenție vamală cu răspundere materială din 31 mai 2017, emisă de către Biroul vamal Centru și încasarea cheltuielilor de judecată. Ulterior, FPC „Valah” SRL a depus cerere, prin care a solicitat atragerea în proces a SRL „Secolul XXI” în calitate de intervenient accesoriu.

Prin încheierea din 07 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul central a fost admisă cererea și a fost atrasă în proces SRL „Secolul XXI” în calitate de intervenient accesoriu. Prin hotărârea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul central acțiunea depusă de către FPC „Valah” SRL a fost admisă parțial și a fost anulată decizia Biroului vamal Centru din 31 iulie 2017 privind aplicarea FPC „Valah” SRL a amenzii în sumă de 1081082,46 de lei ca fiind ilegală. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de către Biroul vamal Centru, a fost admis apelul declarat de către FPC „Valah” SRL, a fost casată hotărârea primei instanțe în partea respingerii acțiunii și a fost emisă în această parte o nouă hotărâre, prin care a fost admisă pretenția cu privire la anularea procesului-verbal cu privire la contravenție nr. 640/17 din 31 mai 2017 și a fost anulat procesul-verbal cu privire la contravenție nr.640/17 din 31 mai 2017, întocmit de către Biroul vamal Centru. În rest hotărârea primei instanțe a fost menținută. La data de 23 noiembrie 2018 Biroul vamal Centru a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei 3 instanței de apel și hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece a fost aplicată o lege care nu trebuia să fie aplicată și a fost interpretată eronat legea. A menționat că, instanța de apel a reținut că, procesul-verbal cu privire la contravenție a fost întocmit cu încălcarea prevederilor art. 443 din Codul contravențional, normă care nu este aplicabilă în prezentul raport material litigios, deoarece conform art. 229 din Codul vamal, legiuitorul distinge două categorii de sancțiuni în urma constatării unei contravenții vamale și, anume, răspundere contravențională sau materială.

Persoanele fizice și persoanele cu funcție de răspundere sunt pasibile de răspundere contravențională în conformitate cu prevederile Codului contravențional, iar persoanele juridice și persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică sunt pasibile de răspundere materială în conformitate cu prevederile Codului Vamal. A susținut că, tipurile de încălcări ale regulilor vamale cu răspundere contravențională sunt prevăzute de Codul contravențional, iar tipurile de încălcări ale regulilor vamale cu răspundere materială sunt prevăzute de art. 231 din Codul vamal. A afirmat că, în legătură cu faptul că, în prezenta speță a fost aplicată o sancțiune materială unei persoane juridice în conformitate cu prevederile Codului vamal, rezultă că, trimiterea instanței de apel la faptul că, au fost încălcate careva prevederi din Codul contravențional nu au careva suport juridic.

A relevat că, prevederile art. 20 alin. (4) din Codul vamal sunt aplicabile speței, iar constatarea instanței de apel precum că, această normă nu este aplicabilă speței, dat fiind faptul că, autoritatea vamală nu a eliberat autorizația de plasare a mărfurilor sub regimul vamal de tranzit, ceea ce înseamnă că nu a avut loc plasarea sub acest regim, respectiv, nu a avut loc nici încălcarea interdicției de plasare este eronată, atâta timp cît declarația vamală indiferent de denumirea acesteia este actul unilateral prin care o persoană manifestă, în formele și modalitățile prevăzute de legislația vamală, voința de a plasa mărfurile sub o anumită destinație vamală (art. l pct. 23) din Codul vamal).

Astfel, odată cu depunerea declarației de tranzit de către intimată, ultima și-a asumat responsabilitatea introducerii mărfii pe teritoriul Republicii Moldova, care ulterior a fost constatat că este marfa prohibită - (interzisă), or, conform art. 180 alin. (2 și (3) din Codul vamal, din momentul primirii, declarația vamală devine act juridic. Organul vamal nu are dreptul să respingă declarația vamală. A invocat că, nu sunt fondate afirmațiile intimatei preluate de către instanța de apel precum că, prin simpla depunere a declarației vamale de tranzit, brokerul vamal nu poate purta răspundere, or, pretinsele încălcări ale legislației naționale sau ale tratatelor internaționale, la care Republica Moldova este parte, generează răspundere juridică (contravențională-vamală) doar a persoanei vinovate.

A remarcat că, în rubrica 50 a declarației vamale de tranzit (TI) este indicat cine este principalul obligat și, anume, FPC „Valah”, ceea ce prezumă că, conform ordinului nr. 288-0 din 20.12.2005 și, anume, pct. 4 lit. c), principalul obligat este 4 persoana juridică înregistrată la organele vamale, care își exprimă voința de a efectua o operațiune de tranzit prin depunerea unei declarații de tranzit prevăzută în acest scop și care își asumă responsabilitatea operațiunii de tranzit. Cu alte cuvinte, FPC „Valah” SRL, odată cu depunerea declarației vamale de tranzit, s-a asumat responsabilitatea pentru introducerea mărfurilor prohibite de a fi introduse pe teritoriul Republicii Moldova, mărfuri care, de fapt, conform actelor de însoțire, au fost introduse pe teritoriul Republicii Moldova temporar, condiții despre care urma să cunoască brokerul vamal FPC „Valah” SRL.

A declarat că, de fapt, FPC „Valah” SRL cunoștea despre destinația mărfii introduse pe teritoriul Republicii Moldova, fapt confirmat de către însăși specialistul în domeniul vămuirii a FPC „Valah” SRL, Emilian Afteni, care la data de 12 mai 2017 a dat explicații pe cauza dată, conform cărora macaraua era destinată pentru import temporar ce urma să fie perfectat la ZEL Bălți (PVI) pentru ÎCS „Strabag” SRL. Totodată, specialistul în domeniu vămuirii a declarat că, nu a atras atenția că poziția tarifară 8705100 intră și ea ca marfă prohibită, circumstanțe ce nu absolvă persoana de răspundere ori contravenția a fost consumată deja.

Astfel, lipsa unei riposte ferme a societății ar întreține climatul contravențional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ceea ce ar echivala cu încurajarea tacită a acestora și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și de protecție a statului. În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 06 martie 2019 a considerat recursul admisibil și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la data de 12 mai 2017, în jurul orelor 17:15, la intrarea în Republica Moldova prin postul vamal PVFI Leușeni (rutier), FPC „Valah” SRL a depus în interesele destinatarului mărfii ÎCS „Strabag” SRL declarația vamală de tranzit nr. 2030 T19772, pe faptul importului temporar al mărfii - automacara Liebherr LTM1090, anul fabricației 1998, în valoare de 106115,92 de Euro (2162164,93 de lei). Conform rubricii 33 a declarației vamale de tranzit menționate, mărfii în cauză i-a fost atribuit codul tarifar 87051000. De asemenea, s-a constatat că, la introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a automacaralei Liebherr LTM1090, marfa în cauză era însoțită de următoarele documente: declarația de export nr. ROCT1970 din 11 mai 2017, proforma Invoice nr. PROF002 din 10 mai 2017 și certificatul de înmatriculare nr. C00437200T.

5 În urma efectuării controlului vamal de către inspectorul principal al postului vamal PVFI Leușeni (rutier), Olesea Păduraru, a fost întocmită sesizarea nr.611 din 12 mai 2017 pe faptul încălcării de către FPC „Valah” SRL a prevederilor art. 231 pct. 14) din Codul vamal și, anume, nerespectarea măsurilor de politică economică și excepția cazurilor prevăzute de prezentul cod, în lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii. Din materialele dosarului rezultă că, la data de 12 mai 2017 inspectorul principal, Olesea Păduraru a emis o ordonanță privind ridicarea bunului - automacara uzată Liebherr LTM1090 considerată a fi obiectul nemijlocit al contravenției vamale. La aceeași dată a fost întocmit și un proces-verbal de ridicare a bunului, ulterior fiind emisă și o ordonanță de recunoaștere și atașare la dosar a corpurilor delicte (f.d.74-76).

La data de 24 mai 2017 SRL „ICE AGE” a depus în adresa organului vamal - postul vamal Leușeni o cerere, solicitând returnarea automacaralei Liebherr LTM1090, cu nr. CT47YCE (f. d. 77), iar la aceeași dată, inspectorul principal al Biroului vamal Centru, Vladimir Scutelnic a emis ordonanța, prin care a restituit SRL „ICE AGE” automacaraua Liebherr LTM1090 (f. d. 81, 82). Ulterior, la data de 29 mai 2017 FPC „Valah” SRL a depus în adresa organului vamal - postul vamal Leușeni cererea nr. 931-L, solicitând anularea declarației vamale de tranzit pe motivul eșecului de efectuare a operațiunii de tranzit (f. d. 24). Necătând la aceste circumstanțe, la data de 31 mai 2017 agentul constatator, Vladimir Scutelnic a întocmit în privința FPC „Valah” SRL procesul-verbal cu privire la contravenție vamală nr. 640/17, prin care a fost recunoscută vinovată de comiterea contravenției prevăzută de art. 231 pct. 14) din Codul vamal, iar șeful adjunct al Biroului vamal Centru, Andrei Gavrilov a emis decizia asupra cazului de contravenție vamală cu răspundere materială, fiind aplicată FPC „Valah” SRL sancțiunea în baza art. 232 lit. h) din Codul vamal sub formă de amendă în mărime de 50% din valoarea obiectului contravenției, ceea ce constituie 1081082,46 de lei, cu restituirea proprietarului legal a automacaralei uzate Liebherr LTM1090 (f. d. 9,

10). Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, FPC „Valah” SRL a solicitat anularea procesului-verbal cu privire la contravenție nr. 640/17 și a deciziei asupra cazului de contravenție vamală cu răspundere materială din 31 mai 2017, emisă de către Biroul vamal Centru și încasarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii, anulând decizia Biroului vamal Centru din 31 iulie 2017 privind aplicarea FPC „Valah” SRL a amenzii în sumă de 1081082,46 de lei ca fiind ilegală, în rest respingând acțiunea ca neîntemeiată.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate de către FPC „Valah” SRL și Biroul vamal Centru, a ajuns la concluzia netemeiniciei apelului declarat de către Biroul vamal Centru, temeiniciei apelului declarat de către FPC „Valah” SRL, casând hotărârea primei instanțe în partea respingerii acțiunii și pronunțând în această parte o nouă hotărâre, prin care a admis pretenția cu privire la anularea procesului-verbal cu privire la contravenție nr. 640/17 din 31 mai 2017 și a 6 anulat procesul-verbal cu privire la contravenție nr.640/17 din 31 mai 2017, întocmit de către Biroul vamal Centru, în rest menținând hotărârea primei instanțe. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că, soluțiile date de către instanțele judecătorești sunt greșite.

Conform art. 20 alin. (4) din Codul vamal, este interzisă introducerea și/sau plasarea sub regimurile vamale de import, de antrepozit vamal, sub destinația vamală zonă liberă: a mijloacelor de transport auto clasificate la poziția tarifară 8702 destinate transportării a mai mult de 20 de persoane și la pozițiile tarifare 8704 și 8705, precum și a motoarelor și a caroseriilor lor, cu termenul de exploatare de peste 10 ani. La caz, se reține că, conform art. 1 pct. 23) din Codul vamal, declarația vamală este actul unilateral prin care o persoană manifestă, în formele și modalitățile prevăzute de legislația vamală, voința de a plasa mărfurile sub o anumită destinație vamală. Astfel, odată cu depunerea declarației de tranzit de către FPC „Valah” SRL, ultima și-a asumat responsabilitatea introducerii mărfii pe teritoriul Republicii Moldova, care ulterior a fost constatat că, este marfă prohibită (interzisă).

Or, conform art. 180 alin. (2) și (3) din Codul vamal, din momentul primirii, declarația vamală devine act juridic. Organul vamal nu are dreptul să respingă declarația vamală. Conform art. 42 alin. (4) din Codul vamal, nu pot fi plasate sub regimul vamal de tranzit mărfurile prohibite de a fi introduse în Republica Moldova sau mărfurile restricționate dacă nu a fost respectată legislația națională ce reglementează tranzitul acestor tipuri de mărfuri. Conform art. 20 alin. (1) din Codul vamal, anumite mărfuri și mijloace de transport sunt prohibite de legislație de a fi introduse sau scoase din Republica Moldova din considerente de securitate a statului, de asigurare a ordinii publice și morale, de protecție a mediului înconjurător, a obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică și arheologică, de apărare a dreptului la proprietate intelectuală, de protecție a pieței interne, de apărare a altor interese ale Republicii Moldova.

Respectiv, conform art. 232 lit. h) din Codul vamal, pentru comiterea contravențiilor vamale prevăzute la pct. 14) art. 231 Cod Vamal al Republicii Moldova, persoanele juridice, persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică sunt sancționate cu amendă de la 10% la 100% din valoarea mărfurilor și altor bunuri care au constituit obiectul contravenției, cu sau fără retragerea autorizației. Conform art. 48 alin. (l) din Codul vamal, titularul operațiunii de tranzit este responsabil de tranzitul mărfurilor. El este obligat să prezinte, în termenul stabilit, organului vamal de destinație mărfurile cu mijloacele de identificare intacte, aplicate de organul vamal de plecare.

Conform pct. 4 lit. c) și 9 din Normele metodologice privind aplicarea sistemului de tranzit pe teritoriul vamal al RM, aprobate prin ordinul Serviciului Vamal nr. 288-0 din 20 decembrie 2005 (în vigoare la momentul întocmirii 7 procesului-verbal cu privire la contravenție), principalul obligat este persoana juridică înregistrată la organele vamale, care își exprimă voința de a efectua o operațiune de tranzit prin depunerea declarației de tranzit prevăzute în acest scop și care își asumă responsabilitatea operațiunii de tranzit.

Pentru operațiunile de tranzit, principalul obligat are următoarele obligații: a) să depună la biroul de plecare, direct sau prin reprezentant, o declarație de tranzit însoțită de documentele necesare acordării regimului (cum ar fi: facturi sau alte documente din care să rezulte valoarea mărfurilor, specificații, documente de transport, altele); b) să prezinte mărfurile intacte, împreună cu declarația de tranzit și documentele însoțitoare la biroul de destinație, în termenul acordat și să respecte măsurile de identificare dispuse de organele vamale, inclusiv cele legate de sigiliile aplicate; c) să respecte dispozițiile referitoare la regimul de tranzit; d) să achite taxele vamale și alte drepturi de import/export în cazul prevăzut la alin.(2) art.49 al Codului Vamal al Republicii Moldova; e) să furnizeze organelor vamale, la cererea acesteia și în termenele fixate, orice documente și informații în legătură cu operațiunile de tranzit.

Conform ordinului Serviciului Vamal nr. 346-0 din 24 decembrie 2009 referitor la aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea și completarea declarației vamale în detaliu, în cazul regimului vamal de tranzit, principalul obligat este indicat în rubrica 50 din declarația vamală de tranzit. Din materialele dosarului rezultă că, în rubrica 50 a declarației vamale de tranzit (T1), principalul obligat este indicat FPC „Valah” SRL. Prin urmare, FPC „Valah” SRL, odată cu depunerea declarației vamale de tranzit, și-a asumat responsabilitatea pentru introducerea mărfurilor prohibite pe teritoriul Republicii Moldova, mărfuri care, de fapt, conform actelor de însoțire, au fost introduse pe teritoriul Republicii Moldova temporar, condiții despre care urma să cunoască brokerul vamal.

Conform actului adițional nr. 1 al subcontractului GG_008/28.03.2017 art. 1), locatorul SRL „ICE AGE” va aduce temporar macaraua Liebherr LTM1090, cu număr de identificare șasiu W09464500WEL05232 și cu numărul de înmatriculare CT-47-YCE, cu contragreutate și cîrlig, în ZEL (Zona Economică Liberă), Subzona nr. 3 Bălți, cu o factură emisă de locator către beneficiar, ÎCS „Strabag” SRL și, ulterior, macaraua va fi scoasă din ZEL, Subzona nr. 3 Bălți, cu o factură emisă de beneficiar către locator.

Totodată, în declarația vamală de export nr. ROCT1970 din 11 mai 2017, prezentă la momentul întocmirii de către FPC „Valah” SRL a declarației de tranzit și, anume, în rubrica Descrierea mărfurilor (31/2) a fost indicat că, automacaraua Liebherr LTM1090, serie W09464500WEL05232, anul fabricării 1998, capacitatea cilindrică 12882 CMC, combustibil - motorină, culoarea galben – 1 buc., Export Temporar CF. ADD nr. 1 la subcontractul nr. GG_008/28.03.2017, termen de închiriere 12 luni.

Mai mult ca atât, actele cauzei denotă faptul că, de fapt, FPC „Valah” SRL cunoștea despre destinația mărfii introduse pe teritoriul Republicii Moldova, fapt 8 confirmat de către însăși specialistul în domeniul vămuirii al FPC „Valah” SRL, Emilian Afteni, care la data de 12 mai 2017 a dat explicații și, anume, a explicat că, macaraua era destinată pentru import temporar ce urma să fie perfectat la ZEL Bălți (PVI) pentru firma ÎCS „Strabag” SRL, însă nu a atras atenția că, poziția tarifară 8705100 intră și ea ca marfă prohibită, circumstanțe care nu absolvă persoana de răspundere ori contravenția a fost consumată deja.

Conform pct. 41 lit. d), k) și m) din Regulamentul cu privire la activitatea brokerului vamal și a specialistului în domeniul vămuirii, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 1290 din 09 decembrie 2005, brokerul vamal în legătură cu exercitarea operațiunilor de vămuire are următoarele obligații: să prezinte, la cererea colaboratorilor vamali, documente sau alte date suplimentare necesare pentru vămuire; să-și îndeplinească obligațiile față de organele vamale în conformitate cu Codul vamal și cu prezentul Regulament; să verifice autenticitatea documentelor și datelor primite de la persoana reprezentată. Conform pct. 81 lit. a) și f) din Regulamentul enunțat, la realizarea operațiunilor de vămuire, specialistul are următoarele obligații: să îndeplinească corespunzător obligațiunile sale profesionale și să respecte legislația în vigoare.

În contextul celor expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 640/17 și decizia asupra cazului de contravenție vamală cu răspundere materială din 31 mai 2017, emisă de către Biroul vamal Centru sunt legale și nu sunt întrunite nici un temei prevăzut de art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ pentru anularea acestora și, prin urmare, consideră necesar de a respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a pronunța o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de către FPC „Valah” SRL împotriva Biroului vamal Centru, intervenient accesoriu SC „Secolul XXI” SRL cu privire la contestarea actului administrativ de respins ca fiind neîntemeiată. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul declarat de către Biroul vamal Centru.

Se casează integral decizia din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 19 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul central în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Firma de producție și comerț „Valah” societate cu răspundere limitată împotriva Biroului vamal Centru, intervenient accesoriu Societatea comercială „Secolul XXI” societate cu răspundere limitată cu privire la contestarea actului administrativ și se pronunță o nouă hotărâre, prin care: 9 Se respinge acțiunea depusă Firma de producție și comerț „Valah” societate cu răspundere limitată împotriva Biroului vamal Centru, intervenient accesoriu Societatea comercială „Secolul XXI” societate cu răspundere limitată cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ion Druță judecătorii Iurie Bejenaru Maria Ghervas Nicolae Craiu Mariana Pitic 10