2ra-15/19 — rezoluțiunea contractului

2ra-15/19 — rezoluțiunea contractului (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-15/19

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Râșcani (jud: S. Godorogea)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

DECIZIE

13 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de către Igor Catan reprezentat de avocatul

Tatiana Vicol,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Catan

împotriva Întreprinderii cu Capital Străin ,,VicMobile” Societate cu Răspundere

Limitată cu privire la rezoluțiunea contractului și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 8 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin ,,VicMobile” Societate cu

Răspundere Limitată, a fost casată hotărârea din 11 ianuarie 2018 a Judecătoriei

Drochia, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 6 iulie 2017 Igor Catan a depus cerere de chemare în judecată împotriva

ÎCS ,,VicMobile” SRL cu privire la rezoluțiunea contractului și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a activat în cadrul ÎCS

„VicMobile” SRL (magazinul Moldcell) orașul Soroca, iar la 28 februarie 2017 la

cererea companiei respective a semnat un contract de împrumut în sumă de 18 361

de lei.

A menționat că suma respectivă nu i-a fost transmisă, iar el nu a înțeles sensul

încheierii prezentului contract.

Astfel, la 6 martie 2017 prin scrisoare recomandată, a cerut companiei ÎCS

„VicMobile” prezentarea informației și rezilierea contractului de împrumut.

În cererea adresată a indicat că compania nu și-a onorat obligațiunile de

transmitere a sumei stipulate în contract.

La fel, prin cererea dată, în temeiul Legii cu privire la accesul la informație

nr. 982 din 11 mai 2000, a solicitat copia autentică a documentului contabil prin

care se confirmă transmiterea sumei de 18 361 de lei.

1

Din motivul că ÎCS „VicMobile” SRL nu și-a onorat obligațiunile de

transmitere a banilor, a cerut rezilierea contractului de împrumut din 28 februarie

2017.

A specificat că la baza cererii de prezentare a documentului contabil care

confirmă transmiterea împrumutului este pusă o obligație ce rezultă din încheierea

unui contract de împrumut, însă faptul transmiterii banilor către împrumutat este

negat de însuși împrumutător.

Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 733, 735, 867 Cod

civil.

A solicitat rezoluțiunea contractului de împrumut încheiat la 28 februarie

2017 între ÎCS ,,VicMobile” SRL și Igor Catan, precum și încasarea cheltuielilor

de judecată.

Prin hotărârea din 11 ianuarie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani,

cererea de chemare în judecată a fost admisă. S-a rezolvit contractul de împrumut

încheiat la 28 februarie 2017 între ÎCS ,,VicMobile” SRL și Igor Catan. S-a încasat

din contul ÎCS ,,VicMobile” SRL în beneficiul lui Igor Catan cheltuielile de

judecată în sumă de 4100 lei, compuse din taxa de stat în sumă de 100 lei și

cheltuieli de asistență juridică în sumă de 4000 lei.

La 5 februarie 2018 ÎCS ,,VicMobile” SRL a declarat apel împotriva hotărârii

din 11 ianuarie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani.

Prin decizia din 8 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat

de ÎCS ,,VicMobile” SRL, a fost casată hotărârea din 11 ianuarie 2018 a

Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă hotărâre prin care

cererea de chemare în judecată a fost respinsă integral.

La 24 august 2018 Igor Catan reprezentat de avocatul Tatiana Vicol, a

declarat recurs împotriva deciziei din 8 mai 2018 a Curții de Apel Bălți.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că a fost emisă cu aplicarea și

interpretarea eronată a normelor de drept material.

În special a relevat că, decizia instanței de apel urmează a fi casată datorită

administrării de noi probe în instanța de apel, și anume a certificatului din 7 mai

2018 eliberat de contabilul-șef al companiei, din care rezultă recalificarea sumei

date în împrumut, fiind astfel încălcat pricipiul fundamental al contradictorialității

și egalității armelor în proces.

La fel, a menționat că instanța de apel a interpretat eronat legea în privința

rezoluțiunii contractului și greșit a reținut că doar creditorul are dreptul de a înainta

astfel de cerințe.

În acest sens, a relatat că rezoluțiunea poate fi invocată de orice parte

contractuală, deoarece legea nu limitează acest drept nici creditorului și nici

debitorului.

A mai precizat că suma de bani în baza contractului de împrumut, nu a fost

transmisă și nu există vreun document contabil în acest sens.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

2

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 8 mai 2018, iar potrivit

avizului de de recepție a scrisorii recomandate, recurentul a recepționat decizia în

data de 27 iunie 2018 (f.d.149).

Astfel, recursul declarat la 24 august 2018, este în termen.

La 1 octombrie 2018, în conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură

civilă, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Intimatul ÎCS ,,VicMobile” SRL nu și-a valorificat dreptul procedural

respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit.

Prin încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție din 19 decembrie 2018, recursul declarat de Igor Catan

reprezentat de avocatul Tatiana Vicol, a fost considerat admisibil și transmis

Colegiului lărgit pentru a fi examinat în fond.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Astfel, pentru elucidarea problemelor de legalitate invocate în cererea de

recurs, prin încheierea din 13 februarie 2019 a Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a fost dispusă invitarea

participanților în proces.

În ședința instanței de recurs reprezentantul recurentului Igor Catan – avocatul

Victor Felișcan (în baza mandatului din 4 martie 2019, nr. 1248913) a susținut

recursul declarat pe temeiurile și motivele invocate. Suplimentar, a menționat că în

cazul în care instanța de judecată va constata că actul juridic este nul, aceasta poate

să invoce nulitatea absolută din oficiu.

Reprezentantul intimatului ÎCS ,,VicMobile” SRL - Mirela Căușac (în baza

procurii din 3 martie 2019, valabilă pe un termen de un an) a solicitat respingerea

recursului, cu menținerea deciziei instanței de apel.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și a emite o

nouă hotărâre prin care a respinge acțiunea și a constata nulitatea absolută a actului

juridic, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

Din materialele cauzei s-a constatat că prin cererea de chemare în judecată,

Igor Catan a solicitat rezoluțiunea contractului de împrumut încheiat la 28

februarie 2017 cu ÎCS ,,VicMobile” SRL, precum și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia de a

admite cererea de chemare în judecată, a rezolvi contractul de împrumut încheiat la

28 februarie 2017 între ÎCS ,,VicMobile” SRL și Igor Catan și a încasa din contul

3

ÎCS ,,VicMobile” SRL în beneficiul lui Igor Catan cheltuielile de judecată în sumă

de 4100 lei, compuse din taxa de stat în sumă de 100 lei și cheltuielile de asistență

juridică în sumă de 4000 lei.

În argumentarea soluției, prima instanță a reținut că ÎCS ,,VicMobile” SRL nu

și-a onorat obligațiunile asumate în baza contractului de împrumut nr. 3 din 28

februarie 2017 de a transmite mijloacele bănești, iar din acest motiv instanța de

judecată a considerat că este întemeiată cerința lui Igor Catan privind rezoluțiunea

contractului invocată în temeiul art. 735 Cod civil, deoarece la caz, există o

neexecutare esențială a contractului din partea unei părți.

Judecând apelul declarat de către ÎCS ,,VicMobile” SRL, Curtea de Apel Bălți

prin decizia din 8 mai 2018 a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă

hotărâre, prin care a respins integral cererea de chemare în judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că prima instanță incorect

a ajuns la concluzia de a admite acțiunea, deoarece nu s-au constatat careva

temeiuri pentru rezoluțiunea contractului de împumut.

De asemenea, instanța de apel a relevat că dreptul pentru a cere rezoluțiunea

contractului în temeiul art. 735 Cod civil, îl are doar creditorul, pe când în raportul

juridic dedus judecății, Igor Catan are calitatea de debitor.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că atât concluzia instanței de apel, cât și a primei

instanțe, sunt greșite și rezultate din interpretarea eronată a normelor de drept

material, ceea ce în conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) lit. c) Cod de

procedură civilă, constituie temei de declarare a recursului și respectiv, de casare a

actului judecătoresc de dispoziție.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs menționează prevederile

Codului civil până la modificările operate prin Legea nr.133/2018 în vigoare la 1

martie 2019.

Astfel, conform art. 867 alin. (1) Cod civil, prin contractul de împrumut o

parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părți (împrumutatul)

bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași

sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru

care i-au fost date.

Conform prevederilor art. 668 alin. (1) Cod civil, contractul încheiat legal

obligă părțile nu numai la ceea ce au stipulat expres, dar și la tot ceea ce rezultă din

natura lui în conformitate cu legea, cu uzanțele sau cu principiile echității.

În interpretarea acestor norme, se va reține că contractul încheiat legal dă

naștere drepturilor și obligațiilor civile, părțile fiind ținute să execute întocmai

prestațiile la care s-au obligat.

Actele cauzei atestă că, Igor Catan a activat în funcția de vânzător-consultant

în cadrul companiei ÎCS ,,VicMobile” SRL.

Potrivit actelor de inventariere din 28 februarie 2017, semnate inclusiv de

către Igor Catan, în casa și depozitul magazinului din orașul Soroca, ce aparține

ÎCS ,,VicMobile” SRL, au fost descoperite mai multe neajunsuri.

Tot la 28 februarie 2017, între ÎCS ,,VicMobile” SRL în calitate de

împrumutător și Igor Catan în calitate de împrumutat, a fost încheiat contractul de

împrumut nr.3, prin care ÎCS ,,VicMobile” SRL a transmis lui Igor Catan suma de

4

18 361 de lei, iar acesta s-a obligat să restituie aceeași sumă până în data de 28

aprilie 2017.

Potrivit pct. 1.2 al contractului, suma împrumutului se acordă în momentul

semnării contractului.

Iar conform pct. 2.1 al contractului menționat, scopul acordării împrumutului

este stingerea datoriei împrumutatului.

Astfel, instanța de recurs notează că împrumutul este un contract sinalagmatic

și dă naștere la obligații reciproce pentru ambele părți, iar pentru încheierea lui este

necesară atât realizarea acordului de voință, cât și transmiterea bunului care

formează obiectul contractului.

Conform art. 206 alin. (1) și (2) Cod civil, obiect al actului juridic este

obligația persoanei care a încheiat actul juridic. Obiectul actului juridic trebuie să

fie licit, să se afle în circuit civil și să fie determinat sau determinabil cel puțin în

specia sa.

Obiect al actului juridic sunt acele acțiuni sau inacțiuni, la care se obligă

persoana în virtutea actului juridic încheiat. Obligația poate consta în a da, a face

ori a nu face, iar pentru ca actul juridic să ia ființă și să fie valabil, este necesar ca

obiectul să existe.

Întru confirmarea transmiterii mijloacelor bănești conform contractului de

împrumut, ÎCS ,,VicMobile” SRL nu a prezentat careva probe, iar contractul atestă

doar faptul încheierii acestuia și nicidecum transmiterea de către împrumutător a

sumei de bani ce constituie obiectul contractului.

În acest sens, nu poate fi reținut ca întemeiat argumentul intimatului ÎCS

,,VicMobile” SRL precum că transmiterea banilor este confirmată prin pct. 1.2 al

contractului de împrumut, din care rezultă că suma împrumutului se acordă în

momentul semnării contractului.

De altfel, faptul transmiterii sumei de bani de către ÎCS ,,VicMobile” SRL

urma a fi confirmat în sensul pct. 13 al Normelor pentru efectuarea operațiunilor de

casă în economia națională a Republicii Moldova aprobate prin hotărârea

Guvernului nr. 764 din 25 noiembrie 1992, care arată că eliberarea numerarului

din casele întreprinderilor se efectuează prin dispoziții de plată sau alte scripte

întocmite în modul corespunzător (borderouri de plăți, cereri de eliberare a

numerarului, conturi etc.) cu aplicarea ștampilei cu atributele dispoziției de plată,

ceea ce la caz intimatul nu a prezentat.

În cazul dat nu poate fi luat în considerare certificatul din 7 mai 2018 eliberat

de contabilul-șef al ÎCS ,,VicMobile” SRL privind recalificarea sumei în

împrumut, deoarece acest înscris nu denotă transmiterea banilor către Igor Catan,

cu atât mai mult a fost administrat în instanța de apel contrar prevederilor art. 372

Cod de procedură civilă (în vigoare până la 1 iunie 2018).

Instanța de recurs reține că în speța dedusă judecății, Igor Catan a pretins că

ÎCS ,,VicMobile” SRL nu și-a onorat obligațiunea de a transmite suma de bani

conform contractului de împrumut nr.3 din 28 februarie 2017, iar din acest motiv a

solicitat rezoluțiunea contractului.

În condițiile art. 737 alin. (1) Cod civil, rezoluțiunea contractului operează

prin declarație scrisă față de cealaltă parte.

5

Prin cererea din 6 martie 2017 adresată ÎCS ,,VicMobile”, Igor Catan și-a

exprimat intenția de rezoluțiune a contractului de împrumut, însă la cererea dată nu

a primit niciun răspuns.

Potrivit art. 733 Cod civil, contractul nu poate fi altfel rezolvit, reziliat sau

revocat decât în temeiuri prevăzute de lege sau prin acordul părților.

Conform art. 735 Cod civil, o parte poate rezolvi contractul dacă există o

neexecutare esențială din partea celeilalte părți. Pentru determinarea neexecutării

esențiale, în special se iau în considerare următoarele circumstanțe: neexecutarea

privează substanțial creditorul de ceea ce acesta se aștepta de la executarea

contractului, cu excepția cazului când debitorul demonstrează că nu a prevăzut și

nu putea să prevadă în mod rezonabil rezultatul scontat; executarea întocmai a

obligațiilor ține de esența contractului; neexecutarea este intenționată sau din culpă

gravă; neexecutarea dă temei creditorului să presupună că nu poate conta pe

executarea în viitor a contractului.

Scopul acestui articol este de a desluși condițiile rezoluțiunii în cazul

neexecutării esențiale a contractului, din care de asemenea rezultă că doar

contractul valabil încheiat produce efecte juridice, adică dă naștere drepturilor și

obligațiilor pentru părțile acestui contract, iar cauza rezoluțiunii apare ulterior

momentului încheierii.

Prin urmare, instanța de recurs notează că rezoluțiunea este sancțiunea care

intervine în cazul neexecutării culpabile a obligațiilor și presupune un act juridic

valabil încheiat.

În conformitate cu art. 216 alin. (1) Cod civil, actul juridic este nul în

temeiurile prevăzute de prezentul cod (nulitate absolută).

Potrivit art. 217 alin. (1) Cod civil, nulitatea absolută a actului juridic poate fi

invocată de orice persoană care are un interes născut și actual. Instanța de judecată

o invocă din oficiu.

În conformitate cu art. 221 alin. (2) Cod civil, actul juridic încheiat cu intenția

de a ascunde un alt act juridic (actul juridic simulat) este nul. Referitor la actul

juridic avut în vedere de părți se aplică regulile respective.

Prin simulație se înțelege operațiunea juridică care implică existența de fapt a

două acte, dintre care unul este aparent și nu este menit să producă niciun efect, iar

altul este secret, care diferă de cel aparent privitor la natura, părțile sau conținutul

operației juridice.

Simulația poate fi subiectivă sau obiectivă. Este obiectivă simulația atunci

când se referă la natura sau conținul actului juridic.

Indiferent că prin aceasta se urmărește să se facă a crede în existența unui act

care, în realitate, nu există, sau să ascundă natura actului real printr-un act aparent

deghizat ori să marcheze adevăratele condiții ale actului real sau persoanele care îl

încheie, simulația constituie un acord între părțile contractante pentru a ascunde

adevărata convenție intervenită între ele.

În măsura în care nu există un contraînscris, aceasta nu înseamnă că nu există

un act secret, ci doar că acesta fie nu poate fi probat, fie poate fi probat în alte

condiții prevăzute de lege.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de

instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor

6

participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce

urmează a fi aplicate.

Analizând circumstanțele cauzei prin prisma normelor de drept citate, instanța

de recurs constată caracterul simulat al contractului de împrumut nr. 3 din 28

februarie 2017 încheiat între ÎCS ,,VicMobile” SRL și Igor Catan în privința

naturii juridice a convenției, în sensul că acesta a fost încheiat cu scopul de a stinge

datoria salariatului în urma inventarierii efectuate la magazinul în care acesta

activa.

Față de acest aspect, reprezentantul ÎCS ,,VicMobile” SRL atât prin referința

depusă la cererea de chemare în judecată, cât și în ședința instanței de recurs a

recunoscut că împrumutul nu a avut loc efectiv, iar părțile au ajuns la înțelegerea

de a stinge obligația salariatului față de angajator apărută în urma inventarierii, prin

încheierea contractului de împrumut. Or, acest fapt nu a fost negat nici de către

recurentul Igor Catan.

Corespunzător, instanța de recurs reține că contractul de împrumut nr. 3 din

28 februarie 2017 este unul simulat, deoarece părțile la momentul semnării

acestuia, prin simulație au manifestat intenția de a ascunde conținutul real al

actului juridic.

În asemenea circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că contractul de

împrumut nr. 3 din 28 februarie 2017 încheiat între ÎCS ,,VicMobile” SRL și Igor

Catan, este lovit de nulitate, întrucât s-a constatat că prin încheierea acestuia de

fapt se ascund raporturile juridice născute în urma relațiilor de muncă dintre

salariat și angajator, contractul fiind semnat cu intenția de a ascunde o situație care

s-a produs, dar nicidecum nu atestă existența unui împrumut.

Totodată, instanța de recurs menționează că în baza contractului de

răspundere materială din data de 27 decembrie 2016, Igor Catan poartă răspundere

pentru bunurile ce i-au fost încredințate, iar odată ce între părți există raporturi

obligaționale de muncă, răspunderea materială a salariatului pentru prejudiciul

cauzat angajatorului, urmează a fi determinată în temeiul prevederilor reglementate

de legislația muncii.

În condițiile descrise, instanța de recurs conchide că cererea de chemare în

judecată cu privire la rezoluțiunea contractului urmează a fi respinsă, deoarece nu

există temei de rezoluțiune a contractului de împrumut în sensul solicitat de către

recurentul Igor Catan, or, pentru a invoca neexecutarea esențială și a cere

rezoluțiunea contractului, acesta trebuie să fie valabil încheiat, pe când în speța

dată, actul juridic este nul din momentul încheierii acestuia.

În contextul celor expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că hotărârea primei

instanțe și decizia instanței de apel, nu pot fi menținute, deoarece au fost emise cu

aplicarea greșită și interpretarea eronată a normelor de drept material.

Reieșind din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a admite recursul declarat de către Igor Catan reprezentat de avocatul Tatiana

Vicol, a casa decizia din 8 mai 2018 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 11

ianuarie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani și a emite o nouă hotărâre

7

prin care a respinge cererea de chemare în judecată și a constata nulitatea absolută

a contractului de împrumut nr. 3 din 28 februarie 2017.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Igor Catan reprezentat de avocatul

Tatiana Vicol.

Se casează decizia din 8 mai 2018 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 11

ianuarie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Igor Catan împotriva Întreprinderii cu Capital Străin

,,VicMobile” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la rezoluțiunea

contractului și încasarea cheltuielilor de judecată, și se emite o hotărâre nouă prin

care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Igor Catan împotriva

Întreprinderii cu Capital Străin ,,VicMobile” Societate cu Răspundere Limitată cu

privire la rezoluțiunea contractului și încasarea cheltuielilor de judecată.

Se constată nulitatea contractului de împrumut nr. 3 din 28 februarie 2017

încheiat între Întreprinderea cu Capital Străin ,,VicMobile” Societate cu

Răspundere Limitată și Igor Catan.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

8