3ra-251/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inamdisibilitatii recursului
3ra-251/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
dosarul nr. 3ra-251/19 prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul central (D. Croitor) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi) ÎNCHEIERE 13 martie 2019 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Maria Ghervas Iurie Bejenaru examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Cornogolub Mariana, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cornogolub Mariana împotriva Liceului Teoretic „Ion Vatamanu”, Veronicăi Bodean și Direcției de Învățământ Strășeni cu privire la contestarea actului administartiv, împotriva deciziei din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Cornogolub Mariana și a fost menținută hotărârea din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, c o n s t a t ă La 12 aprilie 2017 Cornogolub Mariana a depus cerere de chemare în judecată împotriva Liceului Teoretic „Ion Vatamanu”, Veronicăi Bodean și Direcției de Învățământ Strășeni cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că și-a început activitatea didactică la 14 august 1986. Prin ordinul nr. 196 din 28 august 2008 a fost angajată, prin transfer, în funcția de profesoară la disciplinele de biologie și geografie la Liceul Teoretic „Ion Vatamanu”. A lucrat în această instituție de învățământ în funcție de cadru didactic la disciplina biologie. În total a activat în calitate de cadru didactic în sistemul de învățământ 30 ani și 7 luni. Pentru succese în muncă, prin ordinul nr. 158 din 06 decembrie 2011, emis de administrația liceului, i s-a aplicat stimulare sub formă de mulțumire. I s-au acordat pentru succese în muncă premii bănești de mai multe ori.
Prin ordinul nr. 1120 din 03 iulie 2006 a Ministrului Educației al Republicii Moldova i s-a conferit gradul didactic doi la specialitatea biologie, geografie, eliberându-i-se certificatul seria CDD Nr. 030079, iar prin ordinul nr.253 din 07 iulie 2011 i s-a confirmat gradul didactic doi la specialitatea biologie, eliberându-i- se certificatul seria CDD Nr. 067642 cu nr. 124 de înregistrare. A arătat că începând cu anul de învățământ 2012 - 2013 și pe parcursul anilor ulteriori, relațiile dintre ea, directoarea Bodean Veronica, inspectorul de ramură a disciplinei biologie din cadrul Direcției învățământ a Consiliului raional Strășeni, Cotelea Eudochia, profesoară a disciplinei biologie, s-au înrăutățit esențial.
Astfel, reclamanta a indicat că inspectoarea Direcției Învățământ Strășeni, Cotelea Eudochia, cu scopul de a primi un salariu mai mare, care ulterior ar fi influențat la mărimea pensiei, prin înțelegere prealabilă cu directorul Liceului Teoretic „Ion Vatamanu”, Bodean Veronica, fără acordul său, au hotărât să-i retragă un număr impunător de ore și ca rezultat a rămas numai cu 16 ore. A specificat că Cotelea Eudochia a mai admis și alte încălcări a legislației, cum ar fi confirmarea gradului didactic, unde aceasta nu numai că n-a fost prezentă nici la un Consiliu Pedagogic care este obligatoriu, nu a prezentat nici o lecție demonstrativă, vreo activitate extrașcolară, dar cel mai grav a fost punerea la vot a confirmării gradului didactic la Consiliul profesoral fără prezența ei.
Reclamanta a menționat că a fost supusă neregulamentar atestării întru confirmarea gradului didactic doi. Pentru aceasta, directorul Liceului Teoretic „Ion Vatamanu”, Bodean Veronica, prin încălcarea flagrantă a termenului de cinci ani, care încă n-a expirat din momentul confirmării gradului didactic doi, fiind inclusă în lista de atestare pentru 18 și 21 aprilie 2016 și impusă să scrie cerere. Preventiv, Bodean Veronica, președintele Comisiei de atestare, a organizat și a invitat evaluatori la lecțiile demonstrative din alte instituții de învățământ din raionul Strășeni, fără să o anunțe, care la 23, 28 martie și 13 aprilie 2016 au întocmit 3(trei) fișe de atestare (evaluatorii Mămăligă Nicolae, Ciobanu Ana, Bodean Veronica, Colac Maria), iar la 18 și 21 aprilie 2016 au avut loc ședințele Comisiei de atestare, la care au fost întocmite procesele - verbale nr. 04, iar peste 2 zile și cel cu nr. 05. Despre această situație, aducând la cunoștință Ministerul Educației.
reclamanta a pledat în instanță cu solicitarea de declarare a nulității a extrasului din procesul-verbal nr. 02 al ședinței Consiliului profesoral din 08 septembrie 2015, anularea răspunsurilor nr. 308 din 02 august 2016 și nr. 310 din 05 septembrie ale Direcției învățământ, fișelor de atestare din 23 martie 2016, 28 martie 2016 și din 13 aprilie 2016, a procesului-verbal nr. 04 al ședinței Comisiei de atestare a Liceului Teoretic „Ion Vatamanu” Strășeni din 18 aprilie 2016, a procesului-verbal nr. 05 al ședinței Comisiei de Atestare a Liceului Teoretic „Ion Vatamanu” Strășeni din 21 aprilie 2016, a răspunsurilor nr. 548 din 16 ianuarie 2017, nr. 584 din 10 martie 2017 ale administrației Liceului Teoretic „Ion Vatamanu” și obligarea eliberării actelor solicitate prin cererile din 22 decembrie 2016 și 06 ianuarie 2017, precum și repararea prejudiciului moral.
Cu referire la acest aspect, a invocat că, procesul-verbal nr. 02 din 08 septembrie 2015, prin care s-a aprobat componența Comisiei de atestare și aprobarea cererilor profesorilor solicitanți de grade didactice a Liceului Teoretic „Ion Vatamanu”, este ilegal, deoarece, în acest act nu este indicat numărul și numele persoanelor prezente la ședințe și totodată nu sunt indicate persoanelor absente, la fel și pe motiv că lipsește funcția persoanei care a prezidat ședința și numele persoanei care a întocmit procesul-verbal. În procesul-verbal lipsește numele și denumirea funcțiilor persoanelor care au luat cuvântul în ședință și esența celor comunicate de aceste persoane. 2 Concomitent, s-a arătat că în procesul-verbal nu este descrisă procedura de desfășurare a ședinței, cum ar fi votarea, numărul voturilor.
Pentru aceleași motive, a indicat că urmează a fi declarat nul și procesul- verbal din 18 aprilie și a celui din 21 aprilie 2016. În procesul-verbal al ședinței Comisiei de atestare din 21 aprilie 2016, în mod eronat, s-a indicat că lipsește cererea Marianei Cornogolub pentru confirmarea gradului didactic doi, or, la 22 decembrie 2016 și la 15 februarie 2017, reclamanta a depus cereri prin care a solicitat eliberarea copiei cererii din 25 august 2015, care ar fi confirmat acest fapt. Prin hotărârea din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul central acțiunea a fost respinsă; s-a încasat de la Cornogolub Mariana în beneficiul Liceului Teoretic „Ion Vatamanu” cheltuielile de judecată ce țin de plata serviciilor de asistență juridică în mărime de 3 500 de lei și în beneficiul Veronicăi Bodean cheltuielile de judecată ce țin de plata serviciilor de asistență juridică în mărime de 1 500 de lei.
La 17 iulie 2018 Cornogolub Mariana a declarat apel împotriva hotărârii din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care a dispune anularea proceselor-verbale și a fișelor de atestare. Prin decizia din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Cornogolub Mariana și a fost menținută hotărârea din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul central. Instanța de apel a apreciat ca fiind justă hotărârea primei instanțe, care a stabilit că procesele-verbale contestate nu sunt acte administrative, ci acte preparatorii, legalitatea cărora nu poate fi verificată prin intentarea unui proces separat, iar informația care a solicitat să-i fie comunicată i-a fost expediată anterior de către furnizorul de informații a liceului.
Totodată, instanța de apel a conchis asupra temeiniciei concluziei primei instanțe referitor la anularea răspunsurilor contestate, deoarece acestea reprezintă poziția pârâtelor referitor la cererile prealabile înaintate de reclamantă. Prin răspunsurile enunțate nu sunt generate drepturi sau obligații și ca urmare nu pot fi obiectul prezentei cauze. La 11 ianuarie 2019 Cornogolub Mariana a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care a dispune anularea proceselor-verbale și a fișelor de atestare. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, au fost aplicate eronat normele de drept material și procedural.
A indicat că instanța de apel a examinat cauza în lipsa sa. Ea se afla pe holul Curții de Apel Chișinău, nefiind invitată la ședință. Examinând temeiurile recursului declarat de Cornogolub Mariana, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. 3 În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cornogolub Mariana nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției 4 Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Cornogolub Mariana.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Cornogolub Mariana se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Maria Ghervas Iurie Bejenaru 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.