3ra-251/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inamdisibilitatii recursului
3ra-251/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
dosarul nr. 3ra-251/19
prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul central (D. Croitor)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)
ÎNCHEIERE
13 martie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
Judecătorii Maria Ghervas
Iurie Bejenaru
examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Cornogolub
Mariana,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cornogolub
Mariana împotriva Liceului Teoretic „Ion Vatamanu”, Veronicăi Bodean și
Direcției de Învățământ Strășeni cu privire la contestarea actului administartiv,
împotriva deciziei din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a fost respins apelul declarat de Cornogolub Mariana și a fost menținută
hotărârea din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul central,
c o n s t a t ă
La 12 aprilie 2017 Cornogolub Mariana a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Liceului Teoretic „Ion Vatamanu”, Veronicăi Bodean și
Direcției de Învățământ Strășeni cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că și-a început activitatea didactică
la 14 august 1986. Prin ordinul nr. 196 din 28 august 2008 a fost angajată, prin
transfer, în funcția de profesoară la disciplinele de biologie și geografie la Liceul
Teoretic „Ion Vatamanu”.
A lucrat în această instituție de învățământ în funcție de cadru didactic la
disciplina biologie. În total a activat în calitate de cadru didactic în sistemul de
învățământ 30 ani și 7 luni.
Pentru succese în muncă, prin ordinul nr. 158 din 06 decembrie 2011, emis de
administrația liceului, i s-a aplicat stimulare sub formă de mulțumire. I s-au acordat
pentru succese în muncă premii bănești de mai multe ori.
Prin ordinul nr. 1120 din 03 iulie 2006 a Ministrului Educației al Republicii
Moldova i s-a conferit gradul didactic doi la specialitatea biologie, geografie,
eliberându-i-se certificatul seria CDD Nr. 030079, iar prin ordinul nr.253 din 07
iulie 2011 i s-a confirmat gradul didactic doi la specialitatea biologie, eliberându-i-
se certificatul seria CDD Nr. 067642 cu nr. 124 de înregistrare.
A arătat că începând cu anul de învățământ 2012 - 2013 și pe parcursul anilor
ulteriori, relațiile dintre ea, directoarea Bodean Veronica, inspectorul de ramură a
disciplinei biologie din cadrul Direcției învățământ a Consiliului raional Strășeni,
Cotelea Eudochia, profesoară a disciplinei biologie, s-au înrăutățit esențial.
Astfel, reclamanta a indicat că inspectoarea Direcției Învățământ Strășeni,
Cotelea Eudochia, cu scopul de a primi un salariu mai mare, care ulterior ar fi
influențat la mărimea pensiei, prin înțelegere prealabilă cu directorul Liceului
Teoretic „Ion Vatamanu”, Bodean Veronica, fără acordul său, au hotărât să-i retragă
un număr impunător de ore și ca rezultat a rămas numai cu 16 ore.
A specificat că Cotelea Eudochia a mai admis și alte încălcări a legislației,
cum ar fi confirmarea gradului didactic, unde aceasta nu numai că n-a fost prezentă
nici la un Consiliu Pedagogic care este obligatoriu, nu a prezentat nici o lecție
demonstrativă, vreo activitate extrașcolară, dar cel mai grav a fost punerea la vot a
confirmării gradului didactic la Consiliul profesoral fără prezența ei.
Reclamanta a menționat că a fost supusă neregulamentar atestării întru
confirmarea gradului didactic doi. Pentru aceasta, directorul Liceului Teoretic „Ion
Vatamanu”, Bodean Veronica, prin încălcarea flagrantă a termenului de cinci ani,
care încă n-a expirat din momentul confirmării gradului didactic doi, fiind inclusă în
lista de atestare pentru 18 și 21 aprilie 2016 și impusă să scrie cerere.
Preventiv, Bodean Veronica, președintele Comisiei de atestare, a organizat și
a invitat evaluatori la lecțiile demonstrative din alte instituții de învățământ din
raionul Strășeni, fără să o anunțe, care la 23, 28 martie și 13 aprilie 2016 au întocmit
3(trei) fișe de atestare (evaluatorii Mămăligă Nicolae, Ciobanu Ana, Bodean
Veronica, Colac Maria), iar la 18 și 21 aprilie 2016 au avut loc ședințele Comisiei
de atestare, la care au fost întocmite procesele - verbale nr. 04, iar peste 2 zile și cel
cu nr. 05.
Despre această situație, aducând la cunoștință Ministerul Educației.
reclamanta a pledat în instanță cu solicitarea de declarare a nulității a extrasului din
procesul-verbal nr. 02 al ședinței Consiliului profesoral din 08 septembrie 2015,
anularea răspunsurilor nr. 308 din 02 august 2016 și nr. 310 din 05 septembrie ale
Direcției învățământ, fișelor de atestare din 23 martie 2016, 28 martie 2016 și din
13 aprilie 2016, a procesului-verbal nr. 04 al ședinței Comisiei de atestare a Liceului
Teoretic „Ion Vatamanu” Strășeni din 18 aprilie 2016, a procesului-verbal nr. 05 al
ședinței Comisiei de Atestare a Liceului Teoretic „Ion Vatamanu” Strășeni din 21
aprilie 2016, a răspunsurilor nr. 548 din 16 ianuarie 2017, nr. 584 din 10 martie
2017 ale administrației Liceului Teoretic „Ion Vatamanu” și obligarea eliberării
actelor solicitate prin cererile din 22 decembrie 2016 și 06 ianuarie 2017, precum și
repararea prejudiciului moral.
Cu referire la acest aspect, a invocat că, procesul-verbal nr. 02 din 08
septembrie 2015, prin care s-a aprobat componența Comisiei de atestare și
aprobarea cererilor profesorilor solicitanți de grade didactice a Liceului Teoretic
„Ion Vatamanu”, este ilegal, deoarece, în acest act nu este indicat numărul și
numele persoanelor prezente la ședințe și totodată nu sunt indicate persoanelor
absente, la fel și pe motiv că lipsește funcția persoanei care a prezidat ședința și
numele persoanei care a întocmit procesul-verbal. În procesul-verbal lipsește
numele și denumirea funcțiilor persoanelor care au luat cuvântul în ședință și esența
celor comunicate de aceste persoane.
2
Concomitent, s-a arătat că în procesul-verbal nu este descrisă procedura de
desfășurare a ședinței, cum ar fi votarea, numărul voturilor.
Pentru aceleași motive, a indicat că urmează a fi declarat nul și procesul-
verbal din 18 aprilie și a celui din 21 aprilie 2016.
În procesul-verbal al ședinței Comisiei de atestare din 21 aprilie 2016, în mod
eronat, s-a indicat că lipsește cererea Marianei Cornogolub pentru confirmarea
gradului didactic doi, or, la 22 decembrie 2016 și la 15 februarie 2017, reclamanta a
depus cereri prin care a solicitat eliberarea copiei cererii din 25 august 2015, care ar
fi confirmat acest fapt.
Prin hotărârea din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul central
acțiunea a fost respinsă; s-a încasat de la Cornogolub Mariana în beneficiul Liceului
Teoretic „Ion Vatamanu” cheltuielile de judecată ce țin de plata serviciilor de
asistență juridică în mărime de 3 500 de lei și în beneficiul Veronicăi Bodean
cheltuielile de judecată ce țin de plata serviciilor de asistență juridică în mărime de
1 500 de lei.
La 17 iulie 2018 Cornogolub Mariana a declarat apel împotriva hotărârii din
19 iunie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, solicitând casarea acesteia și
pronunțarea unei noi hotărâri prin care a dispune anularea proceselor-verbale și a
fișelor de atestare.
Prin decizia din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins
apelul declarat de Cornogolub Mariana și a fost menținută hotărârea din 19 iunie
2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul central.
Instanța de apel a apreciat ca fiind justă hotărârea primei instanțe, care a
stabilit că procesele-verbale contestate nu sunt acte administrative, ci acte
preparatorii, legalitatea cărora nu poate fi verificată prin intentarea unui proces
separat, iar informația care a solicitat să-i fie comunicată i-a fost expediată anterior
de către furnizorul de informații a liceului.
Totodată, instanța de apel a conchis asupra temeiniciei concluziei primei
instanțe referitor la anularea răspunsurilor contestate, deoarece acestea reprezintă
poziția pârâtelor referitor la cererile prealabile înaintate de reclamantă. Prin
răspunsurile enunțate nu sunt generate drepturi sau obligații și ca urmare nu pot fi
obiectul prezentei cauze.
La 11 ianuarie 2019 Cornogolub Mariana a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și emiterea
unei noi hotărâri prin care a dispune anularea proceselor-verbale și a fișelor de
atestare.
În motivarea recursului a indicat că instanța de apel nu a constatat și nu a
elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, au fost
aplicate eronat normele de drept material și procedural.
A indicat că instanța de apel a examinat cauza în lipsa sa. Ea se afla pe holul
Curții de Apel Chișinău, nefiind invitată la ședință.
Examinând temeiurile recursului declarat de Cornogolub Mariana, în raport
cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
3
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cornogolub Mariana nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură
civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
4
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu
se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Cornogolub Mariana.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Cornogolub Mariana se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
Judecătorii Maria Ghervas
Iurie Bejenaru
5