2r-168/19 — anularea ordinului de concedirere, restabilirea in functie

Dosarul nr.2r-168/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. A.Miron)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Iu.Cimpoi, A.Danilov, I.Secrieru)

D E C I Z I E

13 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Cardaniuc Natalia, reprezentată de avocatul Bîtcă

Andrei,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cardaniuc Natalia

împotriva Întreprinderii cu Capital Străin ,,Metro Cash &Carry Moldova” cu privire la

anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa

forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost

restituită cererea de apel depusă de Cardaniuc Natalia,

c o n s t a t ă:

La data de 08 noiembrie 2017 Cardaniuc Natalia a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Întreprinderii cu Capital Străin ,,Metro Cash &Carry Moldova” cu

privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului

pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 27 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

acțiunea a fost respinsă.

La 25 octombrie 2018, Cardaniuc Natalia a declarat apel împotriva hotărârii din 27

septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin încheierea din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

cererii de apel depusă de Cardaniuc Natalia și a fost comunicat apelantei despre

necesitatea prezentării cererii de apel cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se

întemeiază apelul, stabilind termen până la data de 18 ianuarie 2019 inclusiv pentru

înlăturarea neajunsurilor, fiindu-i explicat apelantei că în cazul nelichidării neajunsurilor

menționate cererea de apel va fi restituită.

Prin încheierea din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea de

apel depusă de Cardaniuc Natalia pe motiv că nu au fost înlăturate neajunsurile constatate

prin încheierea din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

1

La 11 februarie 2019 Cardaniuc Natalia, reprezentată de avocatul Bîtcă Andrei a

declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii din 23 ianuarie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel la faza

primirii cererii de apel.

În motivarea recursului Cardaniuc Natalia, reprezentată de avocatul Bîtcă Andrei a

invocat că argumentul instanței de apel precum că nu s-a prezentat la oficiul poștal pentru

a primi corespondența este neîntemeiat, deoarece în adresa Nataliei Cardaniuc nu a

parvenit nici un aviz, nici o înștiințare privind expedierea încheierii instanței de apel din

06 decembrie 2018.

Mai mult ca atît, Cardaniuc Natalia a relatat că nu a primit nici hotărârea motivată a

primei instanțe.

Consideră că în asemenea circumstanțe nu poate fi pusă pe seama apelantei/recurentei

neîndeplinirea indicațiilor instanței de apel în termen, în condițiile în care nu i-au fost

aduse la cunoștință actele de dispoziție adoptate la caz și nici nu a beneficiat de un termen

rezonabil pentru înlăturarea neajunsurilor.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele cauzei rezultă că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost emisă la

23 ianuarie 2019, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la

materialele dosarului lipsesc. Astfel, recursul, declarat la data de 11 februarie 2019, este în

termen.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează

a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 365 alin. (1) lit. d) Cod de procedură civilă, în cererea de apel

se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.

Potrivit art. 368 alin. (1) Cod de procedură civilă,dacă cererea de apel nu întrunește

condițiile prevăzute la art. 364 și 365 Cod de procedură civilă, instanța de apel dispune

printr-o încheiere să nu se dea curs cererii,acordând apelantului un termen pentru

lichidarea neajunsurilor.

Prin prisma art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de apel restituie,

printr-o încheiere, cererea de apel dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile

instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1) Cod de

procedură civilă.

Materialele pricinii atestă că prin încheierea din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Cardaniuca Natalia și a fost comunicat

apelantei despre necesitatea prezentării cererii de apel cu indicarea motivelor de fapt și de

drept pe care se întemeiază apelul, stabilind termen până la data de 18 ianuarie 2019

inclusiv pentru înlăturarea neajunsurilor.

Colegiul reține că instanța de apel întemeiat și cu aplicarea corectă a normelor

procedurale a emis încheierea din 06 decembrie 2018 prin care nu s-a dat curs cererii de

apel și s-a acordat termen apelantului pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite.

2

Prin încheierea din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea de

apel depusă de Cardaniuc Natalia pe motiv că nu au fost înlăturate neajunsurile constatate

prin încheierea din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Colegiul menționează că temei pentru restituirea cererii de apel depuse de Cardaniuc

Natalia a constituit faptul că ultima nu a depus în termenul indicat de instanța de apel

cererea de apel motivată.

Colegiul relevă că copia încheierii din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a

fost expediată pe adresa care a fost indicată de Cardaniuc Natalia atât în cererea depusă în

instanța de judecată, cât și în cererea de apel nemotivată: XXXXX. Însă, în adresa Curții

de Apel Chișinău s-a restituit plicul cu mențiunea „Nereclamat” (f.d. 180).

Astfel, instanța de apel a utilizat toate mijloacele posibile admise de lege de a

înștiința apelanta despre încheierea adoptată expediind-o la adresa indicată de apelantă în

cererea depusă în instanța de judecată, cât și în cererea de apel nemotivată.

Faptul că apelanta/recurenta nu a reclamat corespondența de la oficiul poștal nu poate

fi invocat ca fiind o omisiune a instanței de apel ci dimpotrivă ca o eschivare a părții de a-

și valorifica drepturile și executa obligațiile.

Este de remarcat că o altă adresă unde ar fi necesar de a expedia corespondența

apelanta nu a indicat.

Colegiul menționează că instanța de apel a întreprins toate măsurile necesare în

vederea comunicării actului de procedură apelantului care însă a evitat să exercite

drepturile sale și să execute cu bună credință obligațiile legale inclusiv de recepționare a

corespondenței.

În aceste circumstanțe, Colegiul conchide că, instanța de apel corect a restituit

recurentei/apelantei cererea de apel, deoarece aceasta nu a îndeplinit în termen indicațiile

instanței de apel, nu a prezentat cererea de apel cu indicarea motivelor de fapt și de drept

pe care se întemeiază apelul.

Instanța de recurs consideră necesar de a menționa și faptul Cardaniuc Natalia, fiind

conștientă că a depus încă la 25 octombrie 2018 cererea de apel nemotivată, avea obligația

de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van

Harn versus Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de

acces la instanță și de a îndeplini cerințele legale, fapt, însă, ignorat de acesta.

Conform art. 75 alin. (4) Cod de procedură civilă, potrivit cărora, actele procedurale

efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana

reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului

este echivalentă culpei părții. De asemenea, colegiul reține prevederea legală privind

obligația participanților la proces de a nu abuza de drepturile procedurale.

În conformitate cu art. 110 Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie

să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

În conformitate cu art. 113 alin. (1) Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța judecătorească (judecător). Cererile și documentele depuse după expirarea

termenului de procedură nu degrevează de îndeplinirea obligației procedurale.

3

Astfel, dat fiind că apelanta/recurenta Cardaniuc Natalia nu a înlăturat în termen

neajunsurile indicate în încheierea din 06 decembrie 2018, în baza art. 369 alin. (1) lit. a)

Codul de procedură civilă, prin încheierea din 23 ianuarie 2019, instanța de apel a restituit

apelantei cererea de apel.

Totodată, în cauza Weissman și alții versus România (nr. 63945/00 din 24 mai 2006),

CEDO a indicat că statele urmează să respecte un just echilibru între interesul de a

promova o bună administrare a justiției și pe de altă parte interesul reclamanților de a

prezenta argumentele lor în fața tribunalelor naționale.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție remarcă că fiind indubitabilă obligația apelantei Cardaniuc Natalia de a prezenta

cererea de apel motivată conform prevederilor Legii, aceasta este necesară într-o societate

democratică și urmărește scopul unei bune administrări a justiției în stat, iar cerințele

impuse apelantei prin încheierea din 06 decembrie 2018 nefiind disproporționate în raport

cu acest scop.

În conformitate cu art. 56 alin. (3) Codul de procedură civilă, participanții la proces

sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul

abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică

sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă, iar art. 61 alin. (1) CPC statuează că

părțile sînt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

În conformitate cu art. 10 alin. (1), (2) Codul de procedură civilă, sancțiunile

procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care

survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de

îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a

unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată,

în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are

interes să o invoce.

Prin urmare, Colegiul consideră că instanța de apel a creat posibilități egale,

suficiente și adecvate în folosirea mijloacelor procedurale întru susținerea poziției ambelor

părți și nu a defavorizat nici o parte.

În conformitate cu art. 27 alin.(1) Codul de procedură civilă, disponibilitatea în

drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de a

dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum

și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale

de apărare.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate în cererea de recurs, indică

direct la nerespectarea de apelant/recurent a drepturilor sale procedurale și eschivarea de la

îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită de normele de drept procedural și nu

pot fi acceptate de către instanța de recurs în vederea casării actelor judecătorești

contestate.

Astfel, din considerentele enunțate și având în vedere faptul că încheierea din 23

ianuarie 2019 privind restituirea cererii de apel depusă de Cardaniuc Natalia împotriva

hotărârii din 27 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani este întemeiată și

4

adoptată cu respectarea cadrului legal, iar argumentele invocate de către recurentă nu sunt

justificate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de

apel.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Cardaniuc Natalia, reprezentată de avocatul Bîtcă

Andrei.

Se menține încheierea din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Cardaniuc Natalia împotriva Întreprinderii cu

Capital Străin ,,Metro Cash &Carry Moldova” cu privire la anularea ordinului de

concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă,

repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5