2r-168/19 — anularea ordinului de concedirere, restabilirea in functie

Dosarul nr.2r-168/19 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. A.Miron) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Iu.Cimpoi, A.Danilov, I.Secrieru) D E C I Z I E 13 martie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând recursul declarat de Cardaniuc Natalia, reprezentată de avocatul Bîtcă Andrei, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cardaniuc Natalia împotriva Întreprinderii cu Capital Străin ,,Metro Cash &Carry Moldova” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost restituită cererea de apel depusă de Cardaniuc Natalia, c o n s t a t ă: La data de 08 noiembrie 2017 Cardaniuc Natalia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii cu Capital Străin ,,Metro Cash &Carry Moldova” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 27 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani acțiunea a fost respinsă. La 25 octombrie 2018, Cardaniuc Natalia a declarat apel împotriva hotărârii din 27 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Prin încheierea din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Cardaniuc Natalia și a fost comunicat apelantei despre necesitatea prezentării cererii de apel cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, stabilind termen până la data de 18 ianuarie 2019 inclusiv pentru înlăturarea neajunsurilor, fiindu-i explicat apelantei că în cazul nelichidării neajunsurilor menționate cererea de apel va fi restituită.

Prin încheierea din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea de apel depusă de Cardaniuc Natalia pe motiv că nu au fost înlăturate neajunsurile constatate prin încheierea din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău. 1 La 11 februarie 2019 Cardaniuc Natalia, reprezentată de avocatul Bîtcă Andrei a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel la faza primirii cererii de apel.

În motivarea recursului Cardaniuc Natalia, reprezentată de avocatul Bîtcă Andrei a invocat că argumentul instanței de apel precum că nu s-a prezentat la oficiul poștal pentru a primi corespondența este neîntemeiat, deoarece în adresa Nataliei Cardaniuc nu a parvenit nici un aviz, nici o înștiințare privind expedierea încheierii instanței de apel din 06 decembrie 2018. Mai mult ca atît, Cardaniuc Natalia a relatat că nu a primit nici hotărârea motivată a primei instanțe. Consideră că în asemenea circumstanțe nu poate fi pusă pe seama apelantei/recurentei neîndeplinirea indicațiilor instanței de apel în termen, în condițiile în care nu i-au fost aduse la cunoștință actele de dispoziție adoptate la caz și nici nu a beneficiat de un termen rezonabil pentru înlăturarea neajunsurilor.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Din materialele cauzei rezultă că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 23 ianuarie 2019, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la materialele dosarului lipsesc. Astfel, recursul, declarat la data de 11 februarie 2019, este în termen. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 365 alin. (1) lit. d) Cod de procedură civilă, în cererea de apel se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul. Potrivit art. 368 alin. (1) Cod de procedură civilă,dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 Cod de procedură civilă, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii,acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Prin prisma art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea de apel dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Materialele pricinii atestă că prin încheierea din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Cardaniuca Natalia și a fost comunicat apelantei despre necesitatea prezentării cererii de apel cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, stabilind termen până la data de 18 ianuarie 2019 inclusiv pentru înlăturarea neajunsurilor. Colegiul reține că instanța de apel întemeiat și cu aplicarea corectă a normelor procedurale a emis încheierea din 06 decembrie 2018 prin care nu s-a dat curs cererii de apel și s-a acordat termen apelantului pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite. 2 Prin încheierea din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea de apel depusă de Cardaniuc Natalia pe motiv că nu au fost înlăturate neajunsurile constatate prin încheierea din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Colegiul menționează că temei pentru restituirea cererii de apel depuse de Cardaniuc Natalia a constituit faptul că ultima nu a depus în termenul indicat de instanța de apel cererea de apel motivată. Colegiul relevă că copia încheierii din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată pe adresa care a fost indicată de Cardaniuc Natalia atât în cererea depusă în instanța de judecată, cât și în cererea de apel nemotivată: XXXXX. Însă, în adresa Curții de Apel Chișinău s-a restituit plicul cu mențiunea „Nereclamat” (f.d. 180). Astfel, instanța de apel a utilizat toate mijloacele posibile admise de lege de a înștiința apelanta despre încheierea adoptată expediind-o la adresa indicată de apelantă în cererea depusă în instanța de judecată, cât și în cererea de apel nemotivată.

Faptul că apelanta/recurenta nu a reclamat corespondența de la oficiul poștal nu poate fi invocat ca fiind o omisiune a instanței de apel ci dimpotrivă ca o eschivare a părții de a- și valorifica drepturile și executa obligațiile. Este de remarcat că o altă adresă unde ar fi necesar de a expedia corespondența apelanta nu a indicat. Colegiul menționează că instanța de apel a întreprins toate măsurile necesare în vederea comunicării actului de procedură apelantului care însă a evitat să exercite drepturile sale și să execute cu bună credință obligațiile legale inclusiv de recepționare a corespondenței. În aceste circumstanțe, Colegiul conchide că, instanța de apel corect a restituit recurentei/apelantei cererea de apel, deoarece aceasta nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel, nu a prezentat cererea de apel cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.

Instanța de recurs consideră necesar de a menționa și faptul Cardaniuc Natalia, fiind conștientă că a depus încă la 25 octombrie 2018 cererea de apel nemotivată, avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini cerințele legale, fapt, însă, ignorat de acesta. Conform art. 75 alin. (4) Cod de procedură civilă, potrivit cărora, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

De asemenea, colegiul reține prevederea legală privind obligația participanților la proces de a nu abuza de drepturile procedurale. În conformitate cu art. 110 Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. În conformitate cu art. 113 alin. (1) Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească (judecător). Cererile și documentele depuse după expirarea termenului de procedură nu degrevează de îndeplinirea obligației procedurale.

3 Astfel, dat fiind că apelanta/recurenta Cardaniuc Natalia nu a înlăturat în termen neajunsurile indicate în încheierea din 06 decembrie 2018, în baza art. 369 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, prin încheierea din 23 ianuarie 2019, instanța de apel a restituit apelantei cererea de apel. Totodată, în cauza Weissman și alții versus România (nr. 63945/00 din 24 mai 2006), CEDO a indicat că statele urmează să respecte un just echilibru între interesul de a promova o bună administrare a justiției și pe de altă parte interesul reclamanților de a prezenta argumentele lor în fața tribunalelor naționale.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că fiind indubitabilă obligația apelantei Cardaniuc Natalia de a prezenta cererea de apel motivată conform prevederilor Legii, aceasta este necesară într-o societate democratică și urmărește scopul unei bune administrări a justiției în stat, iar cerințele impuse apelantei prin încheierea din 06 decembrie 2018 nefiind disproporționate în raport cu acest scop. În conformitate cu art. 56 alin. (3) Codul de procedură civilă, participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă, iar art. 61 alin. (1) CPC statuează că părțile sînt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. În conformitate cu art. 10 alin. (1), (2) Codul de procedură civilă, sancțiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce.

Prin urmare, Colegiul consideră că instanța de apel a creat posibilități egale, suficiente și adecvate în folosirea mijloacelor procedurale întru susținerea poziției ambelor părți și nu a defavorizat nici o parte. În conformitate cu art. 27 alin.(1) Codul de procedură civilă, disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate în cererea de recurs, indică direct la nerespectarea de apelant/recurent a drepturilor sale procedurale și eschivarea de la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită de normele de drept procedural și nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în vederea casării actelor judecătorești contestate.

Astfel, din considerentele enunțate și având în vedere faptul că încheierea din 23 ianuarie 2019 privind restituirea cererii de apel depusă de Cardaniuc Natalia împotriva hotărârii din 27 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani este întemeiată și 4 adoptată cu respectarea cadrului legal, iar argumentele invocate de către recurentă nu sunt justificate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel. În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Cardaniuc Natalia, reprezentată de avocatul Bîtcă Andrei.

Se menține încheierea din 23 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cardaniuc Natalia împotriva Întreprinderii cu Capital Străin ,,Metro Cash &Carry Moldova” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5