2ra-443/19 — încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-443/19

Prima instanță: (Judecătoria Drochia, sediul Central) I. Rusu

Instanța de apel: (Curtea de Apel Bălți) D. Corolevschi, D. Stănilă, A. Corcenco

D E C I Z I E

13 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de către Bordian Natalia,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Bordian Natalia

împotriva lui Proțic Dorel cu privire la încasarea datoriei,

împotriva deciziei din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul declarat de Bordian Natalia și s-a menținut hotărârea din 15 martie 2018

a Judecătoriei Drochia, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La 31 martie 2016 Bordian Natalia a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Proțic Dorel cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea cererii, Bordian Natalia a menționat că la 30 decembrie 2012, la

propunerea pârâtului, a luat bani cu împrumut de la Păvăliuc Cozma Ion și Păvăliuc

Ion Cozma în sumă de 2 600 euro, care au fost transmiși lui Proțic Dorel.

Reclamanta a relatat că pentru împrumutul în cauză, a lăsat în gaj automobilul de

model ”Ford Tranzit”.

A specificat că la începutul lunii martie 2013, Proțic Dorel a semnat o recipisă,

prin care s-a obligat să restituie suma de 2 600 euro până la data de 01 aprilie 2013,

însă la data menționată pârâtul nu a restituit suma în cauză.

Reclamanta Bordian Natalia a solicitat încasarea de la Proțic Dorel a sumei de

2 600 euro cu titlu de datorie și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 15 martie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Bordian Natalia.

Prin decizia din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul

declarat de Bordian Natalia și s-a menținut hotărârea din 15 martie 2018 a Judecătoriei

Drochia, sediul Central.

1

La 21 decembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Bordian Natalia a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și restituirea cauzei la rejudecare în

instanța de apel.

Recurenta Bordian Natalia, în motivarea recursului a menționat că instanța de

apel a examinat cauza în absența sa și a avocatului său, care a expediat în adresa

instanței de apel cerere de amânare a ședinței.

A specificat că astfel instanța de apel i-a încălcat dreptul la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Bălți a emis dispozitivul deciziei la 25 octombrie 2018, însă date ce

ar confirma recepționarea de către părți a deciziei motivate a instanței de apel, la

materialele cauzei lipsesc.

Astfel, recursul declarat de Bordian Natalia la 21 decembrie 2018, se consideră

depus în termenul prevăzut de lege.

Prin încheierea din 06 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de Bordian Natalia a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se

pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile cererii de recurs, Colegiul

consideră necesar de a admite recursul din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată

dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Verificând legalitatea deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în

recurs, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că aceasta a fost emisă cu aprecierea arbitrară a probelor

de către instanța judecătorească, precum și au fost comise erori care au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din materialele dosarului și anume din procesul-verbal al ședinței instanței de

apel din 25 octombrie 2018, rezultă că cauza a fost examinată în lipsa participanților la

proces.

La fel, materialele cauzei denotă că la 25 octombrie 2018, atât reprezentantul lui

Proțic Dorel – avocatul Fencovschi Eugeniu, cât și reprezentantul Nataliei Bordian -

avocatul Tudorica Andrei, au depus cereri de amânare a examinării apelului declarat

de Bordian Natalia în legătură cu imposibilitatea participării în instanța de apel (f.d.

147-148).

Cu toate acestea, instanța de apel apreciind motivele indicate în cererile de

amânare ca fiind neîntemeiate, prin încheierea protocolară a considerat posibilă

examinarea cererii de apel în lipsa părților, pe motiv că neprezentarea în ședința de

judecată a apelantului sau a intimatului, a reprezentanților acestora, precum și a unui

2

alt participant la proces, citați legal despre locul, data și ora ședinței, nu împiedică

judecarea apelului (f.d. 149).

În conformitate cu art. 206 alin. (5) Codul de procedură civilă, neprezentarea în

ședință de judecată a reprezentantului sau a unui alt participant la proces nu împiedică

examinarea cauzei. La solicitarea întemeiată a participantului la proces, instanța poate

amâna o singură dată judecarea cauzei în legătură cu neprezentarea motivată a

reprezentantului acestuia.

Prin prisma normei enunțate, Colegiul reține că instanța de apel, examinând cauza

în lipsa participanților și a reprezentanților acestora, care de altfel au înștiințat instanța

despre imposibilitatea de a se prezenta în ședința instanței de apel la data stabilită

pentru examinarea apelului, nu a asigurat disponibilitatea în drepturi a participanților la

proces, ce constă în posibilitatea părților de a dispune de drepturile procedurale, de a

alege modalitatea și mijloacele de apărare, astfel a admis încălcarea prevederilor

art. 27 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Sub acest aspect, se constată că prin examinarea apelului în lipsa participanților la

proces și a reprezentanților acestora, care au solicita o singură dată amânarea ședinței

instanței de apel, a fost încălcat în mod direct dreptul părților la apărare și respectiv la

un proces echitabil, garantat de art. 6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În conformitate cu art. 274 alin. (2) Codul de procedură civilă, dacă legea nu

prevede altfel, în procesul-verbal al ședinței de judecată se indică: instanța care judecă

cauza, numele membrilor completului de judecată și al grefierului; date despre prezența

participanților la proces, a reprezentanților, martorilor, experților, specialiștilor și a

interpreților; date despre înregistrarea audio a ședinței de judecată și echipamentul

folosit; enumerarea acțiunilor procesuale exercitate în condițiile prezentului cod, cu

indicarea orei și a datei efectuării; încheierile protocolare ale instanței de judecată; data

întocmirii definitive a procesului-verbal.

Studiind conținutul procesului-verbal din 25 octombrie 2018 a instanței de apel,

precum și audiind înregistrările audio din aceiași dată, Colegiul constată că instanța de

apel, la examinarea prezentei cauze nu a respectat consecutivitatea examinării cauzei, a

omis faza cereri/demersuri, nu a cercetat materialele cauzei, or, examinarea cauzei în

ordine de apel este prelungirea examinării cauzei în fond și respectiv, urmează de

respectat fazele procesului civil, enunțate supra.

La fel, Colegiul menționează că instanța de apel avea obligația de a da un

răspuns cert referitor la pertinența unui înscris sau altuia, în condițiile când este

obligată să reflecte în hotărâre motivele, pertinența, admisibilitatea, veridicitatea

probelor și toate probele în ansamblu, legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea cauzei, concluziile sale privind admiterea unor probe și respingerea altor

probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele, rezultând din

prevederile art. 130 alin. (4) Codul de procedură civilă.

În astfel de circumstanțe, Colegiul reține că decizia contestată nu întrunește

condițiile de legalitate prevăzute la art. 239 Codul de procedură civilă.

În consecință, raportând circumstanțele stabilite la normele de drept procedurale

invocate supra, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că examinarea cauzei în ordine de apel a avut loc

în mod arbitrar, incomplet, evaziv, deoarece soluția instanței de apel nu întrunește

3

condițiile unui proces echitabil în sensul art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Or, în conformitate cu art. 25 alin. (1) Codul de procedură civilă, instanța

trebuie să cerceteze direct și nemijlocit probele, să asculte explicațiile părților și

intervenienților, depozițiile martorilor, concluziile expertului, consultațiile și

explicațiile specialistului, să ia cunoștință de înscrisuri, să cerceteze probele materiale,

să emită hotărârea numai în temeiul circumstanțelor constatate și al probelor cercetate

și verificate în ședință de judecată.

Prin urmare, Colegiul reține că cele menționate servesc drept temei de casare a

deciziei recurate cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Analizând circumstanțele menționate și având în vedere faptul că, eroarea

judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursul declarat de Bordian Natalia, de a casa integral decizia

instanței de apel și de a trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și,

reexaminând cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Bordian Natalia.

Se casează integral decizia din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Bordian Natalia împotriva lui

Proțic Dorel cu privire la încasarea datoriei, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la

Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Dumitru Mardari

4