2ra-417/19 — cu privire la încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor

Dosarul nr. 2ra-417/19

Instanța de fond: Judecătoria Hîncești, sediul Central– T. Mereuța

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Dașchevici, S. Gîrbu, L. Bulgac

ÎNCHEIERE

06 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Sergiu Antoconenco,

reprezentat de avocatul Alexandru Macar,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Ecaterina

Glodeanu împotriva lui Sergiu Antocanenco cu privire la încasarea pensiei pentru

întreținerea copilului minor,

împotriva deciziei din 01 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de către Sergiu Antoconenco, s-a modificat hotărârea din

24 aprilie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central,

constată:

La 21 februarie 2018 Ecaterina Glodeanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Sergiu Antoconenco cu privire la încasarea pensiei de

întreținere pentru copilul minor în sumă de 1 300 lei lunar, începând cu ziua

înaintării cererii de chemare în judecată și până la majoratul copilului.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că din căsătoria cu Sergiu

Antoconenco s-a născut fiica XXXXX. La 07 decembrie 2011 a fost desfăcută

căsătoria cu Sergiu Antoconenco, fiica minoră rămânând cu traiul cu ea.

Reclamanta a menționat că după desfacerea căsătoriei fostul soț uneori i-a acorda

ajutor material pentru întreținerea fiicei minore, însă acest ajutor nu este regulat.

Astfel, de fiica minoră practic are grijă doar ea, din acest motiv a fost nevoită să se

adreseze în instanța de judecată cu cerere privind întreținerea copilului minor. Or,

conform art.74 Codul Familiei părinții sunt obligații să-și întrețină copii săi

minori.

Reclamanta a relatat că Sergiu Antoconenco nu are un venit stabil, un salariu

permanent, astfel, solicită să fie încasat de la pârât cuantumul pensiei de

întreținere în sumă bănească fixă în mărime de 1 300 lei.

Prin hotărârea din 24 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de către Ecaterina Glodeanu. S-a

încasat din contul lui Sergiu Antoconenco în beneficiul Ecaterinei Glodeanu

1

pensia pentru întreținerea copilului minor în mărime fixă de 1 300 lei lunar,

începând cu 21 februarie 2018 până la majoratul copilului. S-a încasat de la Sergiu

Antoconenco în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 150 lei. (f.d. 17, 27-29)

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reieșit din faptul că în privința lui

Sergiu Antoconenco lipsesc date despre locul de muncă, despre salariul și

veniturile sale, precum și din datele prezentate de Biroul Național de Statistică

referitoare la minimul de existență mediu lunar pe Republică necesar pentru

îngrijirea unui copil de vârsta 7-17 ani care constituia 2002,5 lei.

Prin decizia din 01 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

apelul declarat de către Sergiu Antoconenco, s-a modificat hotărârea din 24 aprilie

2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, micșorând cuantumul pensiei de

întreținere dispus spre încasare de la Sergiu Antoconenco în beneficiul Ecaterinei

Glodeanu pentru întreținerea fiicei minore de la suma de 1 300 lei până la suma de

1 000 lei. În rest , hotărârea instanței de fond s-a menținut. (f.d. 62, 63-66)

Instanța de apel micșorând cuantumul pensiei a reieșit din faptul că Sergiu

Antoconenco primește o pensie în mărime de 512,50 lei, nu are venituri stabile,

mai are la întreținere doi copii minori.

La 02 ianuarie 2019 Sergiu Antoconenco, reprezentat de avocatul Alexandru

Macar, a declarat recurs împotriva deciziei din 01 noiembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și hotărârii instanței de

fond, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere parțială a acțiunii, cu dispunerea

încasării în beneficiul Ecaterinei Glodeanu a pensiei de întreținere a fiicei minore,

începând cu 21 februarie 2018 până la atingerea majoratului acesteia în sumă de

300 lei lunar. (f.d.72-73)

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat, că instanțele de judecată

au interpretat în mod greșit legea și în acest sens au aplicat eronat normele de

drept material, ceea ce a dus la soluționarea greșită a cauzei.

La 01 martie 2019 Ecaterina Glodeanu a depus referință, solicitând ca

cererea de recurs declarată de către Sergiu Antoconenco, reprezentat de avocatul

Alexandru Macar, să fie considerată inadmisibilă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 01 noiembrie 2018, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 16 noiembrie

2018, expediată prin intermediul oficiului poștal părților la 12 noiembrie 2018.

Astfel, recursul declarat de către Sergiu Antoconenco, reprezentat de avocatul

Alexandru Macar, la 02 ianuarie 2019, se consideră declarat în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către

Sergiu Antoconenco, reprezentat de avocatul Alexandru Macar, este inadmisibil

din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului

atestă, că Sergiu Antoconenco, reprezentat de avocatul Alexandru Macar, a indicat

argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat

înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca

2

temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor,

fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură

civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

recursul declarat de către Sergiu Antoconenco, reprezentat de avocatul Alexandru

Macar, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către

instanțele de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Sergiu Antoconenco, reprezentat de avocatul Alexandru

Macar, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Sergiu Antoconenco, reprezentat de avocatul

Alexandru Macar, inadmisibil.

3

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a),

440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Sergiu Antoconenco, reprezentat de avocatul

Alexandru Macar, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

4