2ra-437/19 — repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-437/19 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-437/19
Prima instanță - Judecătoria Edineț, sediul Briceni ( jud. : P. Hilotii)
Instanța de apel - Curtea de Apel Bălți (jud. : D. Corolevschi. D. Stănilă, O. Moraru)
Î N C H E I E R E
6 martie 2019 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Mariana Pitic
Dumitru Mardari
examinând admisibilitatea recursului declarat de Groza Veaceslav, reprezentat
de avocatul Gabriela Moldovan,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Groza Veaceslav
împotriva lui Ababii Constantin cu privire la încasarea prejudiciului material și moral
cauzat prin contravenție,
împotriva deciziei din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care au
fost respinse apelurile declarate de Groza Veaceslav și Ababii Constantin și
menținută hotărârea din 2 aprilie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni,
c o n s t a t ă :
La 22 mai 2017, Groza Veaceslav s-a adresat în instanța de judecată, cu cerere
de chemare în judecată împotriva lui Ababii Constantin solicitând încasare sumei de
6 766 968 lei cu titlu de prejudiciu material și 1 094 068 lei cu titlu de prejudiciu
moral și 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că la 19 aprilie 2015
aproximativ la orele 21.00, la restaurantul „Paris” situat în satul Corjeuți raionul
Briceni, Ababii Constantin, aflându-se în stare de ebrietate, fără nici un motiv, l-a
lovit pe Groza Veaceslav cu pumnul în regiunea feței, în urma cărui fapt, el a căzut
jos, lovindu-se cu capul de corlată de la scări, pierzând cunoștință și primind
vătămări corporale.
În urma loviturii aplicate și-a revenit deja în apartamentul restaurantului. După
cele întâmplate a solicitat ambulanța, fiindu-i acordat primul ajutor medical, însă
după miezul nopții, s-a simțit mai rău și a fost transportat la Spitalul Clinic municipal
din mun. Bălți, unde a fost internat.
Conform extrasului din fișa medicală nr.5617 din 12 mai 2015, i-a fost stabilit
diagnosticul clinic definitiv traumatism cranio-cerebral acut închis, contuzie
cerebrală minoră, edem cerebral, leziune traumatică externă a conductului auditiv
extern stâng, plagă contuză mentonieră, contuzia articulației cotului stâng.
1
Conform raportului de constatare medico-legală nr. 110-D din 24 aprilie 2015
au fost depistate vătămări corporale medii, după criteriul duratei sănătății (mai mult
de 21 de zile).
Potrivit raportului de expertiză medico-legală, nr. 165-D din 10 iunie 2015, a
fost depistat traumatism cranio-cerebral acut închis, exprimat prin contuzie cerebrală
minoră, leziunea condilului auditiva urechii stângi, plaga condută a bărbiei penetrantă
în cavitatea bucală, contuzia cotului stâng au fost produse prin acțiunea traumatică a
unui corp dur contondent, posibil la data și în circumstanțele indicate și se califică ca
vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată (mai mult de 21
zile).
Urmărirea penală pe faptul dat, a fost pornită la 25 aprilie 2015, în conformitate
cu elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod Penal.
Prin ordonanța organului de urmărire penală din 30 mai 2015, a fost recunoscut
în calitate de parte civilă, în ordonanță fiind indicat că având calitatea de parte
vătămată.
Prin infracțiune, i-a fost cauzat un prejudiciu material și moral în sumă de 6 766
968 lei.
La 29 august 2015, Ababii Constantin Gheorghe a fost pus sub învinuire în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod Penal, însă prin ordonanța
procurorului raionului Briceni din 28 februarie 2017, învinuitul Ababii Constantin a
fost scos de sub urmărirea penală din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii
prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod Penal, fiind menționat că fapta dată constituie
contravenție prevăzută de art.68 alin. 3, art.69 alin. 1) și art.354 Cod Contravențional.
Reclamantul a invocat că cheltuielile pe care le-a suportat în legătură cu
efectuarea expertizei medico-legale și acelea de tratament și transport, care au
survenit în urma cauzării vătămărilor corporale, reprezintă un prejudiciu material
considerabil pentru el.
Cu atât mai mult că între reclamant și Societatea DSF Demenagement, Franța au
fost încheiate contractele de outsourcing la 2 aprilie 2015 pe o durată strictă de 12
luni începând cu 24 aprilie 2015 cu o remunerare de 150 000 euro pe an și din data de
10 aprilie 2015 pe o durată strictă de 12 luni începând cu 29 aprilie 2015 cu o
remunerare de 126 000 euro pe an, însă din cauza incidentului ce a avut loc la 19
aprilie 2015 și ca urmare internarea sa în spital, el a fost în imposibilitate de a-și
onora obligațiile asumate prin aceste contracte.
Prin cererea de concretizare din 8 noiembrie 2017, reclamantul a indicat
suplimentar că paguba materială, potrivit extrasului fișei medicale nr. 5617 din 12
mai 2015, la externare reclamantului i-a fost prescris evidența la neurochirurg la
locul de trai; evitarea efortului fizic, control repetat peste o lună și urmarea
tratamentului pentru o perioadă de 30 de zile:- capsule Vinebrali 30 mg 1 c x 2 ori/zi,
timp de 30 zile;-capsule Benevroni 1 c x 2 ori/ zi timp de 20 zile;-tablete Texamen 20
mg 1 p x 1 zi, timp de 10 zile;-tablete Actovigini 1 p x 2 ori/zi, timp de 20 zile;-sirop
Ceraxoni 1 mililitru x 3 ori/zi, timp de 10 zile. Astfel, cheltuielile pe care le-a
suportat în legătură cu efectuarea expertizei medico-legale și acelea de tratament și
transport, care au survenit în urma cauzării vătămărilor corporale, reprezintă un
prejudiciu material.
2
In perioada tratamentului, din cauza incidentului petrecut din 19 aprilie 2015 și
ca urmare internarea reclamantului în spital, a fost în imposibilitate de a onora
obligațiile asumate prin contractele încheiate.
Contractul de outsourcing din 2 aprilie 2015, încheiat între Societatea SIMPLY
Dem, din Franța, în persoana lui Groza Veaceslav care conform extrasului de
înmatriculare principală în registrul comerțului și a societăților din 4 februarie 2015
este gestionar) și Societatea EUROPE Demenagement, situată Garges Ies Gonesse,
pe lîngă Perfectul regiunii Ile-de-France: avînd ca obiect outsourcing de demenajare
(art. 2 al contractului) pe o durată strictă de 12 luni începînd cu 24 aprilie 2015 cu o
remunerare de 150 000 euro pe an, echivalentul bănesc în lei MD, conform
informației Băncii Naționale a RM, la data depunerii cererii 1 (un) euro constituia
20,55 lei, suma totală fiind de 3 082 500 lei.
Contractul de outsourcing din 10 aprilie 2015, încheiat între Societatea SIMPLY
Dem, cu adresa Paris 75020, bd. Gambetta, 195 Șiret 534 834 205 000 13, organism
de formare înregistrat la numărul 534 834 205 RCS pe lângă Prefectul regiunii
PARIS, în persoana cet. Groza Veaceslav și Societatea EUROPE Demenagement,
situată Garges Ies Gonesse, având ca obiect outsourcing de demenajare pe o durată
strictă de 12 luni începînd cu 29 aprilie 2015 cu o remunerare de 126 000 euro pe an,
echivalentul bănesc în lei MD, conform informației Băncii Naționale, la data
depunerii cererii 1 (un) euro constituia 20,55 lei, suma totală fiind de 2 589 300 lei.
De asemenea, reclamantul a indicat că în urma incidentului a suportat suferințe
psihice, emoții negațive venerate de starea neplăcută în aspect psihologic, cum ar fi:
tulburarea bunăstării psihice, a echilibrului sufletesc, umilința, iritarea, furia, starea
de disconfort, slăbirea rezistenței fizice la boli, pierderea unor plăcerii de a veni la
muncă. I-a fost lezată onoarea față de subalternii săi cât și clienții restaurantului, cât
și a rutelor de transport. La fel i-a fost cauzat prejudiciul onoarei, a unei aprecieri
nefavorabile, inclusiv cele privind reputația și probitatea profesională defavorizată.
Prin hotărârea din 2 aprilie 2018 a Judecătoriei Edineț sediul Briceni, cererea de
chemare în judecată înaintată de Groza Veaceslav a fost admisă parțial.
S-a încasat de la Ababii Constantin în beneficiul lui Groza Veaceslav suma de
1000 (una mie) lei cu titlu de prejudiciu moral, 1000 (una mie) lei cu titlu de
cheltuieli de judecată pentru asistență juridică, în total suma de 2000 (două mii) lei.
În rest acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.
S-a încasat de la Ababii Constantin, în beneficiul statului 100 (una sută) lei cu
titlu de taxă de stat.
S-a încasat de la Groza Veaceslav în beneficiul lui Ababii Constantin 1000 (una
mie) lei cu titlu de cheltuielile de judecată pentru asistență juridică.
Pentru a hotărî astfel, instanța a constatat că în partea ce ține de cerința privind
încasarea prejudiciului material solicitat de reclamant prin cererea concretizată în
sumă de 5 672 900 lei, este neîntemeiată și neprobată. Potrivit conținutului
contractului de outsourcing din 02 aprilie 2015, anexat la materialele cauzei civile în
copie efectuată de pe o altă copie, tradus din limba franceză la titlu părțile
contractante sunt incluse Societatea ”DSF Demenagement” și Societatea ”Europe
Demenagement”. Cu titlu de obiect al contractului este stipulat: ”Outsourcing de
demenajare”, iar termenul contractului fiind 12 luni, începînd cu data de 24 aprilie
2015.
3
Instanța a reținut că la rubrica semnătura atât în contractul din 02 aprilie 2015,
cât și în contractul din 10 aprilie 2015, este aplicată o semnătură, presupusă a fi al
administratorului întreprinderilor contractante din Franța, însă la materialele cauzei
civile nu sunt anexate probe ce ar demonstra înregistrarea întreprinderilor DSF
Demenagement și Simply Dem pe teritoriul Franței, cu informația privind fondatorii
și administratorul acestora, care sunt în drept de a încheia contracte și a efectua alte
acțiuni în numele persoanelor juridice respective.
Totodată, și în contractul de outsourcing din 10 aprilie 2015 la rubrica
semnătură este aplicată o semnătură al presupusului reprezentant al Simply Dem –
Mr Derouiche Khali, fără a fi stipulată funcția sau împuternicirile acestuia.
Totodată, ambele contracte au fost prezentate în copii efectuate de pe alte copii,
certificate de avocatul.
Instanța a constatat că reclamantul nu a dovedit manifestarea voinței de a
încheia contractele respective de către persoanele juridice DSF Demenagement și
Simply Dem cu Europe Demenagement, or, la materialele cauzei nici nu sunt anexate
înscrisuri confirmătoare despre existența unor astfel de întreprinderi înregistrate pe
teritoriul Franței. Contractele invocate de reclamant nu au fost încheiate între părți,
astfel, întreprinderea Europe Demenagement, a cărei administrator este Groza
Veaceslav, nu și-a asumat nici o obligațiune contractuală față de persoanele juridice
DSF Demenagement și nici față de Simply Dem.
Referitor la prejudiciul material în sumă de 1100 lei suportat pentru cheltuieli de
tratament medical, instanța a reținut că medicamentele invocate de reclamant, au fost
prescrise de către medicul neurochirurg, ceea ce se confirmă prin extrasul din fișa
medicală nr. 5617 din 12 mai 2015 însă, la materialele cauzei civile, nu au fost
prezentate și anexate probe ce confirmă procurarea medicamentelor prescrise de către
medic.
Cu referire la pretenția privind încasarea prejudiciului moral instanța a conchis
că din circumstanțele cauzei și probele anexate la dosar, pentru suferințele fizice și
psihice suportate de reclamant în urma faptei ilicite comise, prevăzute de Codul
Contravențional, suma de 1000 lei este echitabilă și proporțională.
La 18 aprilie 2018, nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Groza
Veaceslav a declarat apel împotriva hotărârii din 2 aprilie 2018 a Judecătoriei Edineț
sediul Briceni, solicitând instanței admiterea apelului, casarea hotărârii contestate și
pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
La 4 mai 2018, nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Ababii Constantin
a declarat apel împotriva hotărârii din 2 aprilie 2018 a Judecătoriei Edineț sediul
Briceni, solicitând instanței admiterea apelului, casarea hotărârii contestate și
pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii
Prin decizia din 15 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, au fost respinse
apelurile declarate de Groza Veaceslav și Ababii Constantin și menținută hotărârea
din 2 aprilie 2018 a Judecătoriei Edineț sediul Briceni.
La 14 ianuarie 2019, Groza Veaceslav, reprezentat de avocatul Gabriela
Moldovan, a declarat recurs împotriva deciziei din 15 noiembrie 2018 a Curții de
Apel Bălți și a hotărârii 2 aprilie 2018 a Judecătoriei Edineț sediul Briceni, solicitând
casarea hotărârilor menționate și transmiterea cauzei spre rejudecare în instanța de a
apel.
4
În motivare a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată, fiind emisă
cu aplicarae eronată a nomelor de drept material.
Ca temei de drept, recurentul a invocat prevederile art.432, alin.(4) din Codul de
procedură civilă care statuează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
Recurentul a indicat că este greșită concluzia instanței de apel precum că la
materialele dosarului nu au fost prezentate probe ce ar confirma valoarea
prejudiciului material.
La examinarea cauzei instanța urma să aplice dispozițiile art. 1418 alin. (4) din
Codul civil și să ia în considerație stabilirea despăgubirilor în cazul în care prin fapta
ilicită s-au cauzat vătămări corporale, și să ia în calcul toate cheltuielile de tratament,
dat fiind faptul că în sensul dat au adus argumente.
În opinia recurentului, la examinarea apelului instanța de apel nu respectat
prevederile art. 373 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă.
A omis să dea un răspuns explicit și să se expună asupra legalității hotărâri
instanței de fond în partea ce ține de încasarea sumei de 1000 de lei din contul
reclamantului, fără a fi supusă controlului temeinicia i corectitudinea soluției.
Recurentul consideră că apelantului Groza Veaceslav instanța nu i-a acordat
posibilitatea de a ști dacă argumentele invocate în cererea sa de apel au fost neglijate
sau respinse, motivul respingerii fiind lăsat într-o stare de incertitudine și creat
impresia că nu a fost auzit, fapt ce contravine art. 6 & 1 al Convenției.
Concluzia instanței de apel are un caracter superficial, ceea ce ar fi temei de
casarea a deciziei și transmiterea acuze spre rejudecare în instanța de apel.
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează
că Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 6 noiembrie 2018.
Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni
de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Cererea de recurs a fost declarată la 14 ianaurie 2019, respectiv în termenul
prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în
conformitate cu alin. (2).
Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)
Cod de procedură civilă.
5
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea
recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de
recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se
încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în
cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform
secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul
de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei
probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în
urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național
și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea
căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt
pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Potrivit art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se constată
existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide
în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității
recursului.
6
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu
privire la fondul recursului.
Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Groza Veaceslav,
reprezentat de avocatul Gabriela Moldovan nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este
inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se declară inadmisibil recursul înaintat de Groza Veaceslav, reprezentat de
avocatul Gabriela Moldovan.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii
Mariana Pitic
Dumitru Mardari
7