2ra-214/19 — Încasarea prejudiciului material, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-214/19 Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (V. Cupcea) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, A. Pahopol și V. Negru) D E C I Z I E 27 februarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecător Tatiana Vieru judecătorii Maria Ghervas Iurie Bejenaru Nina Vascan Nicolae Craiu examinînd recursul declarat de către Donțu Andrei, reprezentat de către avocatul Vasile Stăvilă, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Donțu Andrei împotriva Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, intervenient accesoriu Agenția pentru Protecția Consumatorilor cu privire la încasarea prejudiciului material, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, casată hotărârea din 1 noiembrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, fiind emisă o nouă hotărâre, c o n s t a t ă: Donțu Andrei a depus cerere de chemare în judecată la 11 noiembrie 2016 împotriva Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, intervenient accesoriu Agenția pentru Protecția Consumatorilor cu privire la încasarea prejudiciului material, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Reclamantul în motivarea pretențiilor a indicat că la 31 august 2015 a devenit posesorul unei tablete de model „Vonino Onyx XS”, procurată de la compania „Orange Orhei shop”, la prețul de 3720 lei. La 18 aprilie 2016, pe motiv că tableta se defectase, a prezentat-o pentru reparație oficiului specializat al Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”. Donțu Andrei a specificat că colaboratorul oficiului respectiv, după ce a examinat dispozitivul, i-a comunicat că reparația tabletei va costa 650 lei.

Inițial a achitat suma de 600 lei, fapt confirmat printr-o recipisă eliberată de angajatul oficiului specializat al Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, comunicându-i să revină după tabletă peste o săptămână, adică la 25 aprilie 2016. 1 Reclamantul a menționat că în perioada următoare de trei-patru săptămâni, oficiului specializat al Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service” nu i-a restituit tableta, întorcându-i suma achitată în prealabil – 600 lei, în rate - la 3 și 16 iulie 2016. Donțu Andrei a relevat că ulterior, la 25 august 2016, a depus o plângere la Procuratura raionului Orhei, prin care a solicitat atragerea la răspundere penală angajatul oficiului specializat al Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”.

S-a precizat că în cadrul investigațiilor, la 3 octombrie 2016, ofițerul de urmărire penală din cadrul Inspectoratului de Poliție Orhei, în gestiunea căruia se află cauza respectivă, i-a întors tableta, restituită acestuia de către persoana pe nume Vadim, însă verificând-o la specialist, a depistat că aceasta este descompletată și nu mai putea fi reparată. Reclamantul a specificat că în aceiași zi i-a reîntors tableta ofițerul de urmărire penală din cadrul Inspectoratului de Poliție Orhei, care a refuzat s-o primească, motivând prin faptul că materialele respective le-a expediat Procurorului pentru adoptarea deciziei finale. Donțu Andrei a menționat că pînă la depunerea cererii de chemare în judecată, o decizie finală pe marginea cauzei penale nu a fost adoptată dar, iar materialele au fost remise procurorul cu propunerea de a refuza în pornirea urmăririi penale cu solicitarea de soluționare a litigiului în procedura civilă, în instanța de judecată.

La 26 octombrie 2016 reclamantul a expediat o pretenție în adresa pârâtului cu solicitarea de a soluționa problema pe cale amiabilă, însă nu a recepționat nici un răspuns. A solicitat Donțu Andrei încasarea din contul Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service” în beneficiul său a sumei de 3 720 de lei cu titlu de prejudiciu material, repararea prejudiciului moral estimat la suma de 5 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 1 noiembrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Donțu Andrei împotriva Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, intervenient accesoriu Agenția pentru Protecția Consumatorilor cu privire la încasarea prejudiciului material, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

S-a dispus încasarea din contul Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, în beneficiul lui Donțu Andrei, prejudiciul moral în mărime de 2 000 de lei și cheltuieli de judecată în sumă de 1 500 de lei. În rest, pretențiile au fost respinse. S-a dispus încasarea din contul Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 100 lei (f.d. 55, 59-62). Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 27 noiembrie 2017, Societatea cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, a declarat apel solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii instanței de fond în partea admiterii acțiunii, cu emiterea unei noi hotărâri în acest sens prin care să fie respinse integral pretențiile reclamantului.

Prin decizia din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, casată hotărârea din 1 noiembrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, fiind emisă o nouă hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată depusă de către Donțu Andrei 2 împotriva Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, intervenient accesoriu Agenția pentru Protecția Consumatorilor cu privire la încasarea prejudiciului material, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 86, 87-97). Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că prima instanță nu a elucidat toate circumstanțele pricinii, nu a apreciat obiectiv și sub toate aspectele probele administrate la dosar și în consecință a fost emisă o soluție incorectă.

Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, Donțu Andrei, reprezentat de către avocatul Vasile Stăvilă, fiind împuternicit prin mandatul nr. 0873455 din 23 august 2016 (f.d. 10), la 13 decembrie 2018 a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel, nu a constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a cauzei, fiind încălcate normele de drept procedural și aplicate eronat normele de drept material.

Recurentul a specificat că instanța de apel eronat a constatat că, ...în speță nu au fost stabilite instituirea unor relații de prestare a serviciilor între Donțu Andrei și Societatea cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service” la care ultimul pretinde că s-a adresat pentru reparația tabletei de model „Vonino Onyx XS”..., or la materialele cauzei au fost anexate probe suficiente în acest sens, inclusiv recipisa corespunzătoare din 16 aprilie 2016, dar și declarațiile persoanei pe nume Vădim, care nu neagă acest fapt. Potrivit art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Instanța de recurs constată că la dosar este atașată scrisoarea Curții de Apel Chișinău din 30 iulie 2018, prin care a fost expediată în adresa părților copia deciziei instanței de apel (f.d. 98), însă la dosar nu sunt anexate probe care ar certifica data recepționării de către recurent a copiei deciziei recurate. Prin urmare, Colegiul constată că recursul declarat de către Donțu Andrei, reprezentat de către avocatul Vasile Stăvilă la 13 decembrie 2018, a fost depus în termen. Copia recursului a fost expediată în adresa intimaților la 27 decembrie 2018, însă pînă la data stabilită pentru examinarea admisibilității recureului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care intimatul să-și expună poziția pe marginea motivelor invocate în recurs.

Prin încheierea din 13 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție recursul declarat de către Donțu Andrei, reprezentat de către avocatul Vasile Stăvilă a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră recursul declarat de către 3 Donțu Andrei, reprezentat de către avocatul Vasile Stăvilă întemeiat și care urmează a fi admis.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărîrea primei instanțe. Actele pricinii certifică faptul că Donțu Andrei a depus cerere de chemare în judecată la 11 noiembrie 2016 împotriva Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, intervenient accesoriu Agenția pentru Protecția Consumatorilor, prin care a solicitat încasarea din contul Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service” în beneficiul său a sumei de 3 720 de lei cu titlu de prejudiciu material, repararea prejudiciului moral estimat la suma de 5 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Judecînd cauza dată, prima instanță prin hotărârea din 1 noiembrie 2017 a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Donțu Andrei, dispunînd încasarea din contul Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, în beneficiul lui Donțu Andrei, prejudiciul moral în mărime de 2 000 de lei și cheltuieli de judecată în sumă de 1 500 de lei. În rest, a respins pretențiile. Ulterior, instanța de apel, prin decizia din 12 iunie 2018 a admis apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, a casat hotărârea din 1 noiembrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, emițînd o nouă hotărâre, prin care a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către Donțu Andrei împotriva Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, intervenient accesoriu Agenția pentru Protecția Consumatorilor cu privire la încasarea prejudiciului material, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, analizînd situația de fapt din speța dată, în raport cu normele de drept material pertinente speței, punctează că concluzia primei instanțe despre necesitatea admiterii parțiale a cererii de chemare în judecată depusă de către Donțu Andrei este justă, ea avînd la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită, în conformitate cu prevederile art. 130 Cod de procedură civilă. Actul de dispoziție a primei instanțe a fost adoptat cu respectarea normelor de procedură și cu aplicarea corectă a normelor de drept material. În susținererea poziției respective instanța de recurs menționează că potrivit actelor administrate la dosar, Donțu Andrei, la 18 aprilie 2016, s-a adresat Oficiului specializat din mun.

Orhei str. Negruzzi nr. 2, al Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, pentru a repara tableta ce-i aparține, de model Vonino Onyx XS. În sensul respectiv, angajatul Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, a eliberat o recipisă prin care se confirmă că la 18 aprilie 2016 a primit tableta Vonino Onyx XS, pentru reparația căreia urma să se achite în total suma de 650 lei. De asemenea este indicat că suma parțial a fost achitată, în mărime de 600 lei (f.d. 5). Deoarece tableta de model Vonino Onyx XS, nu a fost restituită reclamantului/recurent, în urma multiplelor solicitări verbale, ca într-un final să-i fie restituit doar avansul de 600 lei.

4 Donțu Andrei la 25 august 2016, s-a adresat cu o plângere la Procuratura raionul Orhei, prin care a solicitat identificarea persoanei angajate a Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, cu prenumele Vădim, căruia i-a fost predată tableta pentru a fi reparată Și tragerea acestuia la răspundere penală pentru acțiunile sale (f.d. 6). Ulterior, în urma examinării plângerii, la 3 octombrie 2016, de către ofițerul de urmărire penală a Inspectoratului de Poliție Orhei, reclamantului/recurent i-a fost restituită tableta. În aceiași zi, Donțu Andrei, prin cerere, a întors tableta ofițerului de urmărire penală, solicitând anexarea acesteia la materialele acumulate, motivând că a verificat-o la un specialist din cadrul întreprinderii Service Center, amplasat în mun.

Orhei, str. Vasile Lupu, nr. 33/8, și s-a stabilit că aceasta a fost descompletată (f.d. 7). La 26 octombrie 2016, reclamantul/recurent, pentru a soluționa litigiul pe cale amiabilă, a expediat în adresa Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service” o pretenție prin care a solicitat repararea prejudiciului material cauzat în sumă de 3720 lei în termen de 14 zile lucrătoare (f.d. 12). Pretenția dată a fost lăsată fără răspuns. Colegiul civil, comercial și de contencios adminsitrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție analizând situația de fapt din speța dată, consideră oportun de a reliefa prevederile art. 514 Cod civil, care statuează expres că obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii.

Conform art. 572 Cod civil, temeiul executării rezidă în existența unei obligații. Obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul stabilit. Potrivit art. 6 lit. a), b), c) și d) din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorului, orice consumator are dreptul la: a) protecția drepturilor sale de către stat; b) protecție împotriva riscului de a achiziționa un produs, un serviciu care ar putea să-i afecteze viața, sănătatea, ereditatea sau securitatea ori să-i prejudicieze drepturile și interesele legitime; c) remedierea sau înlocuirea gratuită, restituirea contravalorii produsului, serviciului ori reducerea corespunzătoare a prețului, repararea prejudiciului, inclusiv moral, cauzat de produsul, serviciul necorespunzător; d) informații complete, corecte și precise privind produsele, serviciile achiziționate.

Instanța de recurs menționează că în conformitate cu prevederile art. 20 din aceeași Lege, consumatorul este în drept să pretindă repararea prejudiciului cauzat de produsele, serviciile necorespunzătoare indiferent de faptul dacă s-a aflat sau nu în relații contractuale cu vînzătorul, prestatorul. Prejudiciul se repară de către vînzător, prestator și în cazul în care livrarea produsului, prestarea serviciului se fac în mod gratuit sau la preț redus ori dacă produsul a fost comercializat ca piese de schimb sau distribuit sub altă formă. Prejudiciul (inclusiv moral) se repară de către vînzător, prestator dacă a fost cauzat pe parcursul: a) termenului de valabilitate – la produsele pentru care se stabilește acest termen; b) duratei de funcționare – la produsele de folosință îndelungată; c) a 2 ani – la produsele pentru care nu este prevăzută stabilirea termenului de valabilitate sau duratei de funcționare.

Prejudiciul moral cauzat consumatorului de către producător, vînzător, prestator prin încălcarea drepturilor lui prevăzute de prezenta lege, precum și de alte acte 5 normative, se repară în mărimea stabilită de instanța judecătorească. Prejudiciul moral se repară indiferent de repararea prejudiciului material cauzat consumatorului. Pentru repararea prejudiciului cauzat consumatorului, acesta trebuie să facă dovada prejudiciului.

În asensul dat, prima instanță corect a stabilit că Donțu Andrei, la 18 aprilie 2016, a predat angatatului Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service” cu prenumele Vădim, o tabletă pentru a fi reparată, iar pentru reparația serviciile respective urma să achite în total suma de 650 lei, inițial achitând parțial suma de 600 lei, fapt confirmat prin recipisa din 18 aprilie 2016. Colegiul menționează că în ședința primei instanțe, reprezentantul pârâtului/intimat, avocatul Serghei Șteliman nu a negat faptul că Donțu Andrei a predat pârâtului tableta menționată pentru a fi reparată, costul serviciilor prestate fiind estimate la suma de 650 lei.

Potrivit art. 1422 alin. (1) și (2) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial. De menționat că prejudiciul moral se compensează numai atunci cînd a fost cauzat prin fapte ce lezează drepturile personale nepatrimoniale ale persoanei vătămate. Atunci cînd există un raport direct între natura valorilor lezate și natura prejudiciului.

Astfel, prejudiciul este moral numai dacă este urmarea încălcării unor valori de aceeași natură. Numai în cazurile expres prevăzute de lege se admite compensarea prejudiciului moral cauzat prin lezarea drepturilor patrimoniale. În conformitate cu art. 1423 Cod civil, mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luînd în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate.

Instanța de recurs punctează că legiuitorul în norma respectivă a stabilit criteriile și metodele în funcție de care instanța de judecată va stabili cuantumul compensației acordate pentru prejudiciul moral. Dificultatea determinării cuantumului despăgubirii este generată de faptul că deși aceasta este patrimonială, ea are ca scop compensarea unui prejudiciul nematerial. Stabilind cuantumul compensației pentru prejudiciul moral, instanța de judecată trebuie să evalueze atît despăgubirea destinată reparării acestuia, cît și prejudiciul moral suferit de persoana vătămată (caracterul și gravitatea suferințelor fizice sau psihice). Evaluarea prejudiciului moral nu presupune determinarea „prețului suferințelor fizice și psihice”, care sînt inestimabile, ci aprecierea multilaterală a tuturor consecințelor negative ale prejudiciului și a implicațiilor acestora pe toate planurile 6 vieții sociale ale persoanei vătămate.

Trebuie să se aprecieze ce a pierdut persoana vătămată pe plan fizic, psihic, social, profesional și familial atît pentru moment, cît și pentru viitor. Astfel, prin prisma celor enunțate, Colegiul precizează că prima instanță corect a concluzionat că ținând cont de suferințele psihice ale reclamantului-recurent legate de faptul că acesta, în rezultatul acțiunilor pârâtului/intimat a suportat suferințe psihice care ș-au reflectat negativ asupra stării lui, urmează a fi încasat prejudiciu moral din contul Societații cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, pe care instanța îl evaluează în cuantum de 2 000 de lei.

Totodată, instanța de fond just a stabilit că contrar art. 118 Cod de procedură civilă, la materialele cauzei nu au fost atașate probe pertinente și incontestabile ce ar demonstra că Donțu Andrei a achitat pentru tableta menționată anume suma de 3 720 de lei, ceea ce constituie contravaloarea tabletei, sumă solicitată de reclamant cu titlu de prejudiciul material. Or, conform art. 18 alin. (18) al Legii nr. 105 din 10 martie 2003 privind protecția consumatorilor, la restituirea contravalorii se ia în calcul prețul produsului la data examinării reclamației – în cazul în care prețul lui s-a majorat, și prețul la data procurării – în cazul în care prețul lui s-a micșorat.

În sensul dat, de menționat că în ședința de judecată s-a stabilit că Donțu Andrei a predat Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, tableta pentru reparație, însă, nu s-a întocmit un act de predare-primire care ar confirma în ce stare se afla tableta la momentul predării și că aceasta ar fi fost descompletată de către pârât. În conformitate cu art. 94 alin. (l) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească la cerere părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pârâtului - proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

Potrivit art. 96 alin. (l) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile. Respectiv, ținând cont de complexitatea pricinii, de numărul de acte procesuale întocmite de avocatul reclamantului, de numărul de ședințe la care avocatul reclamantului/recurent a participat, de complexitatea problemei juridice ridicate în speță, instanța de judecată corect a considerat reale, necesare și rezonabile la caz cheltuielile de asistență juridică în mărime de 1 500 de lei. În conformitate cu art. 85 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, de taxa de stat pentru judecarea pricinilor civile se scutesc reclamanții în acțiunile de protecție a drepturilor consumatorilor.

Instanța de recurs menționează că potrivit art. 98 alin. (l) Cod de procedură civilă, cheltuielile aferente judecării pricinii, suportate de instanța judecătorească, precum și taxa de stat, de a căror plată reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de la pârât proporțional părții admise din acțiune dacă pârâtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată. Prin urmare, prima instanța just a stabilit că în condițiile în care reclamantul/recurent este scutit prin lege de la plata taxei de stat la depunerea cererii 7 de chemare în judecată, taxa de stat în mărime de 100 lei urmează a fi încasată din contul Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service” în beneficiul statului. Astfel, Colegiul concluzionează că este legală hotărârea din 1 noiembrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, din care motive urmează a fi menținută.

Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că, decizia instanței de apel este neîntemeiată, iar hotărârea primei instanțe este legală, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Donțu Andrei, reprezentat de către avocatul Vasile Stăvilă, a casa decizia instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe. În conformitate cu art. 445, alin. (1), lit. f) Ccod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide Se admite recursul declarat de către Donțu Andrei, reprezentat de către avocatul Vasile Stăvilă.

Se casează decizia din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și se menține hotărârea din 1 noiembrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Donțu Andrei împotriva Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, intervenient accesoriu Agenția pentru Protecția Consumatorilor cu privire la încasarea prejudiciului material, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței,judecător Tatiana Vieru judecătorii Maria Ghervas Iurie Bejenaru Nina Vascan Nicolae Craiu 8