2ra-214/19 — Încasarea prejudiciului material, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-214/19 — Încasarea prejudiciului material, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-214/19

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (V. Cupcea)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, A. Pahopol și V. Negru)

D E C I Z I E

27 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecător Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinînd recursul declarat de către Donțu Andrei, reprezentat de către avocatul

Vasile Stăvilă,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Donțu Andrei

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, intervenient accesoriu

Agenția pentru Protecția Consumatorilor cu privire la încasarea prejudiciului material,

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”,

casată hotărârea din 1 noiembrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, fiind emisă

o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă:

Donțu Andrei a depus cerere de chemare în judecată la 11 noiembrie 2016

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, intervenient accesoriu

Agenția pentru Protecția Consumatorilor cu privire la încasarea prejudiciului material,

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Reclamantul în motivarea pretențiilor a indicat că la 31 august 2015 a devenit

posesorul unei tablete de model „Vonino Onyx XS”, procurată de la compania

„Orange Orhei shop”, la prețul de 3720 lei.

La 18 aprilie 2016, pe motiv că tableta se defectase, a prezentat-o pentru reparație

oficiului specializat al Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”.

Donțu Andrei a specificat că colaboratorul oficiului respectiv, după ce a examinat

dispozitivul, i-a comunicat că reparația tabletei va costa 650 lei.

Inițial a achitat suma de 600 lei, fapt confirmat printr-o recipisă eliberată de

angajatul oficiului specializat al Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”,

comunicându-i să revină după tabletă peste o săptămână, adică la 25 aprilie 2016.

1

Reclamantul a menționat că în perioada următoare de trei-patru săptămâni,

oficiului specializat al Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service” nu i-a

restituit tableta, întorcându-i suma achitată în prealabil – 600 lei, în rate - la 3 și 16

iulie 2016.

Donțu Andrei a relevat că ulterior, la 25 august 2016, a depus o plângere la

Procuratura raionului Orhei, prin care a solicitat atragerea la răspundere penală

angajatul oficiului specializat al Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”.

S-a precizat că în cadrul investigațiilor, la 3 octombrie 2016, ofițerul de urmărire

penală din cadrul Inspectoratului de Poliție Orhei, în gestiunea căruia se află cauza

respectivă, i-a întors tableta, restituită acestuia de către persoana pe nume Vadim, însă

verificând-o la specialist, a depistat că aceasta este descompletată și nu mai putea fi

reparată.

Reclamantul a specificat că în aceiași zi i-a reîntors tableta ofițerul de urmărire

penală din cadrul Inspectoratului de Poliție Orhei, care a refuzat s-o primească,

motivând prin faptul că materialele respective le-a expediat Procurorului pentru

adoptarea deciziei finale.

Donțu Andrei a menționat că pînă la depunerea cererii de chemare în judecată, o

decizie finală pe marginea cauzei penale nu a fost adoptată dar, iar materialele au fost

remise procurorul cu propunerea de a refuza în pornirea urmăririi penale cu solicitarea

de soluționare a litigiului în procedura civilă, în instanța de judecată.

La 26 octombrie 2016 reclamantul a expediat o pretenție în adresa pârâtului cu

solicitarea de a soluționa problema pe cale amiabilă, însă nu a recepționat nici un

răspuns.

A solicitat Donțu Andrei încasarea din contul Societății cu Răspundere Limitată

„RAP-3G Service” în beneficiul său a sumei de 3 720 de lei cu titlu de prejudiciu

material, repararea prejudiciului moral estimat la suma de 5 000 de lei și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 1 noiembrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Donțu Andrei împotriva

Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, intervenient accesoriu Agenția

pentru Protecția Consumatorilor cu privire la încasarea prejudiciului material,

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

S-a dispus încasarea din contul Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G

Service”, în beneficiul lui Donțu Andrei, prejudiciul moral în mărime de 2 000 de lei și

cheltuieli de judecată în sumă de 1 500 de lei. În rest, pretențiile au fost respinse.

S-a dispus încasarea din contul Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G

Service”, în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 100 lei (f.d. 55, 59-62).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 27 noiembrie 2017, Societatea

cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, a declarat apel solicitând admiterea

apelului, casarea parțială a hotărârii instanței de fond în partea admiterii acțiunii, cu

emiterea unei noi hotărâri în acest sens prin care să fie respinse integral pretențiile

reclamantului.

Prin decizia din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, casată

hotărârea din 1 noiembrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, fiind emisă o nouă

hotărâre, prin care cererea de chemare în judecată depusă de către Donțu Andrei

2

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, intervenient accesoriu

Agenția pentru Protecția Consumatorilor cu privire la încasarea prejudiciului material,

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată a fost respinsă ca

neîntemeiată (f.d. 86, 87-97).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că prima instanță nu a

elucidat toate circumstanțele pricinii, nu a apreciat obiectiv și sub toate aspectele

probele administrate la dosar și în consecință a fost emisă o soluție incorectă.

Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, Donțu Andrei, reprezentat de către

avocatul Vasile Stăvilă, fiind împuternicit prin mandatul nr. 0873455 din 23 august

2016 (f.d. 10), la 13 decembrie 2018 a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel, nu a constatat toate

circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a cauzei, fiind încălcate normele

de drept procedural și aplicate eronat normele de drept material.

Recurentul a specificat că instanța de apel eronat a constatat că, ...în speță nu au

fost stabilite instituirea unor relații de prestare a serviciilor între Donțu Andrei și

Societatea cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service” la care ultimul pretinde că s-a

adresat pentru reparația tabletei de model „Vonino Onyx XS”..., or la materialele

cauzei au fost anexate probe suficiente în acest sens, inclusiv recipisa corespunzătoare

din 16 aprilie 2016, dar și declarațiile persoanei pe nume Vădim, care nu neagă acest

fapt.

Potrivit art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen

de decădere și nu poate fi restabilit.

Instanța de recurs constată că la dosar este atașată scrisoarea Curții de Apel

Chișinău din 30 iulie 2018, prin care a fost expediată în adresa părților copia deciziei

instanței de apel (f.d. 98), însă la dosar nu sunt anexate probe care ar certifica data

recepționării de către recurent a copiei deciziei recurate.

Prin urmare, Colegiul constată că recursul declarat de către Donțu Andrei,

reprezentat de către avocatul Vasile Stăvilă la 13 decembrie 2018, a fost depus în

termen.

Copia recursului a fost expediată în adresa intimaților la 27 decembrie 2018, însă

pînă la data stabilită pentru examinarea admisibilității recureului, în adresa Curții

Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care intimatul să-și expună poziția pe

marginea motivelor invocate în recurs.

Prin încheierea din 13 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție recursul

declarat de către Donțu Andrei, reprezentat de către avocatul Vasile Stăvilă a fost

considerat admisibil.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se

pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră recursul declarat de către

3

Donțu Andrei, reprezentat de către avocatul Vasile Stăvilă întemeiat și care urmează a

fi admis.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze

decizia instanței de apel și să mențină hotărîrea primei instanțe.

Actele pricinii certifică faptul că Donțu Andrei a depus cerere de chemare în

judecată la 11 noiembrie 2016 împotriva Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G

Service”, intervenient accesoriu Agenția pentru Protecția Consumatorilor, prin care a

solicitat încasarea din contul Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service” în

beneficiul său a sumei de 3 720 de lei cu titlu de prejudiciu material, repararea

prejudiciului moral estimat la suma de 5 000 de lei și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Judecînd cauza dată, prima instanță prin hotărârea din 1 noiembrie 2017 a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Donțu Andrei, dispunînd

încasarea din contul Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, în

beneficiul lui Donțu Andrei, prejudiciul moral în mărime de 2 000 de lei și cheltuieli

de judecată în sumă de 1 500 de lei. În rest, a respins pretențiile.

Ulterior, instanța de apel, prin decizia din 12 iunie 2018 a admis apelul declarat

de către Societatea cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, a casat hotărârea din 1

noiembrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, emițînd o nouă hotărâre, prin care

a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către Donțu Andrei

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, intervenient accesoriu

Agenția pentru Protecția Consumatorilor cu privire la încasarea prejudiciului material,

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizînd situația de fapt din speța dată, în raport cu normele de drept

material pertinente speței, punctează că concluzia primei instanțe despre necesitatea

admiterii parțiale a cererii de chemare în judecată depusă de către Donțu Andrei este

justă, ea avînd la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare,

cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită, în conformitate cu prevederile art.

130 Cod de procedură civilă. Actul de dispoziție a primei instanțe a fost adoptat cu

respectarea normelor de procedură și cu aplicarea corectă a normelor de drept material.

În susținererea poziției respective instanța de recurs menționează că potrivit

actelor administrate la dosar, Donțu Andrei, la 18 aprilie 2016, s-a adresat Oficiului

specializat din mun. Orhei str. Negruzzi nr. 2, al Societății cu Răspundere Limitată

„RAP-3G Service”, pentru a repara tableta ce-i aparține, de model Vonino Onyx XS.

În sensul respectiv, angajatul Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G

Service”, a eliberat o recipisă prin care se confirmă că la 18 aprilie 2016 a primit

tableta Vonino Onyx XS, pentru reparația căreia urma să se achite în total suma de 650

lei. De asemenea este indicat că suma parțial a fost achitată, în mărime de 600 lei (f.d.

5).

Deoarece tableta de model Vonino Onyx XS, nu a fost restituită

reclamantului/recurent, în urma multiplelor solicitări verbale, ca într-un final să-i fie

restituit doar avansul de 600 lei.

4

Donțu Andrei la 25 august 2016, s-a adresat cu o plângere la Procuratura raionul

Orhei, prin care a solicitat identificarea persoanei angajate a Societății cu Răspundere

Limitată „RAP-3G Service”, cu prenumele Vădim, căruia i-a fost predată tableta

pentru a fi reparată Și tragerea acestuia la răspundere penală pentru acțiunile sale (f.d.

6).

Ulterior, în urma examinării plângerii, la 3 octombrie 2016, de către ofițerul de

urmărire penală a Inspectoratului de Poliție Orhei, reclamantului/recurent i-a fost

restituită tableta.

În aceiași zi, Donțu Andrei, prin cerere, a întors tableta ofițerului de urmărire

penală, solicitând anexarea acesteia la materialele acumulate, motivând că a verificat-o

la un specialist din cadrul întreprinderii Service Center, amplasat în mun. Orhei, str.

Vasile Lupu, nr. 33/8, și s-a stabilit că aceasta a fost descompletată (f.d. 7).

La 26 octombrie 2016, reclamantul/recurent, pentru a soluționa litigiul pe cale

amiabilă, a expediat în adresa Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service” o

pretenție prin care a solicitat repararea prejudiciului material cauzat în sumă de 3720

lei în termen de 14 zile lucrătoare (f.d. 12). Pretenția dată a fost lăsată fără răspuns.

Colegiul civil, comercial și de contencios adminsitrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție analizând situația de fapt din speța dată, consideră oportun de a reliefa

prevederile art. 514 Cod civil, care statuează expres că obligațiile se nasc din contract,

fapt ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile

legii.

Conform art. 572 Cod civil, temeiul executării rezidă în existența unei obligații.

Obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în

momentul stabilit.

Potrivit art. 6 lit. a), b), c) și d) din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind

protecția consumatorului, orice consumator are dreptul la: a) protecția drepturilor sale

de către stat; b) protecție împotriva riscului de a achiziționa un produs, un serviciu care

ar putea să-i afecteze viața, sănătatea, ereditatea sau securitatea ori să-i prejudicieze

drepturile și interesele legitime; c) remedierea sau înlocuirea gratuită, restituirea

contravalorii produsului, serviciului ori reducerea corespunzătoare a prețului, repararea

prejudiciului, inclusiv moral, cauzat de produsul, serviciul necorespunzător; d)

informații complete, corecte și precise privind produsele, serviciile achiziționate.

Instanța de recurs menționează că în conformitate cu prevederile art. 20 din

aceeași Lege, consumatorul este în drept să pretindă repararea prejudiciului cauzat de

produsele, serviciile necorespunzătoare indiferent de faptul dacă s-a aflat sau nu în

relații contractuale cu vînzătorul, prestatorul. Prejudiciul se repară de către vînzător,

prestator și în cazul în care livrarea produsului, prestarea serviciului se fac în mod

gratuit sau la preț redus ori dacă produsul a fost comercializat ca piese de schimb sau

distribuit sub altă formă. Prejudiciul (inclusiv moral) se repară de către vînzător,

prestator dacă a fost cauzat pe parcursul:

a) termenului de valabilitate – la produsele pentru care se stabilește acest termen;

b) duratei de funcționare – la produsele de folosință îndelungată;

c) a 2 ani – la produsele pentru care nu este prevăzută stabilirea termenului de

valabilitate sau duratei de funcționare.

Prejudiciul moral cauzat consumatorului de către producător, vînzător, prestator

prin încălcarea drepturilor lui prevăzute de prezenta lege, precum și de alte acte

5

normative, se repară în mărimea stabilită de instanța judecătorească. Prejudiciul moral

se repară indiferent de repararea prejudiciului material cauzat consumatorului. Pentru

repararea prejudiciului cauzat consumatorului, acesta trebuie să facă dovada

prejudiciului.

În asensul dat, prima instanță corect a stabilit că Donțu Andrei, la 18 aprilie 2016,

a predat angatatului Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service” cu

prenumele Vădim, o tabletă pentru a fi reparată, iar pentru reparația serviciile

respective urma să achite în total suma de 650 lei, inițial achitând parțial suma de 600

lei, fapt confirmat prin recipisa din 18 aprilie 2016.

Colegiul menționează că în ședința primei instanțe, reprezentantul

pârâtului/intimat, avocatul Serghei Șteliman nu a negat faptul că Donțu Andrei a

predat pârâtului tableta menționată pentru a fi reparată, costul serviciilor prestate fiind

estimate la suma de 650 lei.

Potrivit art. 1422 alin. (1) și (2) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat

un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei

personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de

judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea

prejudiciului patrimonial.

De menționat că prejudiciul moral se compensează numai atunci cînd a fost

cauzat prin fapte ce lezează drepturile personale nepatrimoniale ale persoanei

vătămate. Atunci cînd există un raport direct între natura valorilor lezate și natura

prejudiciului.

Astfel, prejudiciul este moral numai dacă este urmarea încălcării unor valori de

aceeași natură. Numai în cazurile expres prevăzute de lege se admite compensarea

prejudiciului moral cauzat prin lezarea drepturilor patrimoniale.

În conformitate cu art. 1423 Cod civil, mărimea compensației pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în

care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luînd în

considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al

persoanei vătămate.

Instanța de recurs punctează că legiuitorul în norma respectivă a stabilit criteriile

și metodele în funcție de care instanța de judecată va stabili cuantumul compensației

acordate pentru prejudiciul moral. Dificultatea determinării cuantumului despăgubirii

este generată de faptul că deși aceasta este patrimonială, ea are ca scop compensarea

unui prejudiciul nematerial.

Stabilind cuantumul compensației pentru prejudiciul moral, instanța de judecată

trebuie să evalueze atît despăgubirea destinată reparării acestuia, cît și prejudiciul

moral suferit de persoana vătămată (caracterul și gravitatea suferințelor fizice sau

psihice).

Evaluarea prejudiciului moral nu presupune determinarea „prețului suferințelor

fizice și psihice”, care sînt inestimabile, ci aprecierea multilaterală a tuturor

consecințelor negative ale prejudiciului și a implicațiilor acestora pe toate planurile

6

vieții sociale ale persoanei vătămate. Trebuie să se aprecieze ce a pierdut persoana

vătămată pe plan fizic, psihic, social, profesional și familial atît pentru moment, cît și

pentru viitor.

Astfel, prin prisma celor enunțate, Colegiul precizează că prima instanță corect a

concluzionat că ținând cont de suferințele psihice ale reclamantului-recurent legate de

faptul că acesta, în rezultatul acțiunilor pârâtului/intimat a suportat suferințe psihice

care ș-au reflectat negativ asupra stării lui, urmează a fi încasat prejudiciu moral din

contul Societații cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, pe care instanța îl

evaluează în cuantum de 2 000 de lei.

Totodată, instanța de fond just a stabilit că contrar art. 118 Cod de procedură

civilă, la materialele cauzei nu au fost atașate probe pertinente și incontestabile ce ar

demonstra că Donțu Andrei a achitat pentru tableta menționată anume suma de 3 720

de lei, ceea ce constituie contravaloarea tabletei, sumă solicitată de reclamant cu titlu

de prejudiciul material.

Or, conform art. 18 alin. (18) al Legii nr. 105 din 10 martie 2003 privind protecția

consumatorilor, la restituirea contravalorii se ia în calcul prețul produsului la data

examinării reclamației – în cazul în care prețul lui s-a majorat, și prețul la data

procurării – în cazul în care prețul lui s-a micșorat.

În sensul dat, de menționat că în ședința de judecată s-a stabilit că Donțu Andrei a

predat Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, tableta pentru reparație,

însă, nu s-a întocmit un act de predare-primire care ar confirma în ce stare se afla

tableta la momentul predării și că aceasta ar fi fost descompletată de către pârât.

În conformitate cu art. 94 alin. (l) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească la cerere părții care a

avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă

parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise

din pretenții, iar pârâtului - proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

Potrivit art. 96 alin. (l) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească obligă

partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză

cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și

rezonabile.

Respectiv, ținând cont de complexitatea pricinii, de numărul de acte procesuale

întocmite de avocatul reclamantului, de numărul de ședințe la care avocatul

reclamantului/recurent a participat, de complexitatea problemei juridice ridicate în

speță, instanța de judecată corect a considerat reale, necesare și rezonabile la caz

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 1 500 de lei.

În conformitate cu art. 85 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, de taxa de stat

pentru judecarea pricinilor civile se scutesc reclamanții în acțiunile de protecție a

drepturilor consumatorilor.

Instanța de recurs menționează că potrivit art. 98 alin. (l) Cod de procedură civilă,

cheltuielile aferente judecării pricinii, suportate de instanța judecătorească, precum și

taxa de stat, de a căror plată reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de la pârât

proporțional părții admise din acțiune dacă pârâtul nu este scutit de plata cheltuielilor

de judecată.

Prin urmare, prima instanța just a stabilit că în condițiile în care

reclamantul/recurent este scutit prin lege de la plata taxei de stat la depunerea cererii

7

de chemare în judecată, taxa de stat în mărime de 100 lei urmează a fi încasată din

contul Societății cu Răspundere Limitată „RAP-3G Service” în beneficiul statului.

Astfel, Colegiul concluzionează că este legală hotărârea din 1 noiembrie 2017 a

Judecătoriei Orhei, sediul Central, din care motive urmează a fi menținută.

Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că, decizia instanței de

apel este neîntemeiată, iar hotărârea primei instanțe este legală, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, ajunge la

concluzia de a admite recursul declarat de Donțu Andrei, reprezentat de către avocatul

Vasile Stăvilă, a casa decizia instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 445, alin. (1), lit. f) Ccod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide

Se admite recursul declarat de către Donțu Andrei, reprezentat de către avocatul

Vasile Stăvilă.

Se casează decizia din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și se menține

hotărârea din 1 noiembrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de către Donțu Andrei împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „RAP-3G Service”, intervenient accesoriu Agenția pentru

Protecția Consumatorilor cu privire la încasarea prejudiciului material, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,judecător Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

Nicolae Craiu

8