2ra-320/19 — încasarea primei de asigurare obligatorie de asistentă medicală

Dosarul nr. 2ra-320/19

Prima instanță: Jud. Edineț, sediul Central (jud. M. Iftodi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Garbuz, A. Ciobanu, I. Grosu)

Î N C H E I E R E

27 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Aliona Gîtlan, reprezentată

de avocatul Nicolae Baban,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Compania

Națională de Asigurări în Medicină, Agenția Teritorială Nord împotriva Alionei

Gîtlan, intervenient accesoriu Primăria comunei Parcova cu privire la încasarea primei

de asigurare obligatorie de asistență medicală,

împotriva deciziei din 1 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de către Compania Națională de Asigurări în Medicină, Agenția

Teritorială Nord, s-a casat integral hotărârea din 31 mai 2018 a Judecătoriei Edineț,

sediul Central și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă,

c o n s t a t ă :

La 10 noiembrie 2017, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Agenția

Teritorială Nord a depus cerere de chemare în judecată împotriva Alionei Gîtlan,

intervenient accesoriu Primăria comunei Parcova cu privire la încasarea primei de

asigurare obligatorie de asistență medicală.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în temeiul prevederilor p.41, 44 din

Statutul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 156 din 11 februarie 2002, Agențiile teritoriale reprezintă Compania în

limitele împuternicirilor ce le revin și își desfășoară activitatea cu respectarea

principiului teritorial, specificate în statutele și regulamentele lor, elaborate de

Companie. Conform art. 1. lit. j) din Statutul Companiei și p. 8 alin. (10) din Statutul

Agenției, aprobat prin ordinul directorului general al Companiei Naționale de

Asigurări în Medicină nr. 412-A din 31 decembrie 2013, Agenția are dreptul să

intenteze acțiuni în instanța de judecată persoanelor fizice pentru neachitarea primelor

de asigurare obligatorie de asistență medicală. Respectiv, conform cap. III. pct. 10 alin.

(4) din Statutul Agenției, semnarea cererilor de chemare în judecată ține de competența

directorului Agenției.

1

În baza Legii cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de

asigurare obligatorie de asistență medicală nr. 1593-XV din 26 decembrie 2002 anexa

nr. 2 punct 1. lit. b) fondatorii de întreprinderi individuale, cu excepția pensionarilor

sau persoanelor cu dezabilități severe, accentuate ori medii, au obligația de a achita

prima de asigurare în sumă fixă.

Compania Națională de Asigurări în Medicină a menționat că, pârâta Aliona Gîtlan

este fondator al Gospodăriei Țărănești „Gordei Aliona”, fapt ce se confirmă prin

extrasul de pe pagina web al Inspectoratului Fiscal de Stat, fiind atribuită la categoria

de plătitori în sumă fixă și se asigură în mod individual și care la momentul înaintării

acțiunii are statutul fiscal activ. Conform art. 22. alin. (l) din Legea menționată,

persoanele fizice incluse la începutul anului de gestiune în una din categoriile de

plătitori prevăzute la anexa 2, vor achita integral o primă de asigurare obligatorie de

asistență medicală în sumă fixă până la data de 31 martie a anului de gestiune.

Conform art. 5 din aceeași Lege, mărimea primelor de asigurare obligatorie de

asistență medicală se calculează de către Ministerul Sănătății, conform prevederilor art.

17 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, și se aprobă

anual prin Legea Fondurilor Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală.

Prin Legea Fondurilor Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală pe anul 2017

nr. 285 din 16 decembrie 2016, s-a stabilit prima de asigurare obligatorie de asistență

medicală în sumă fixă în mărime de 4 056 de lei.

Reieșind din prevederile art. 17 Legii nr. 1593-XV din 26 decembrie 2002,

evidența și controlul corectitudinii calculării și virării în termen la contul Companiei

Naționale de Asigurări în Medicină a primelor de asigurare obligatorie de asistență

medicală, precum și încasarea penalităților și sancțiunilor financiare, se efectuează de

către Compania Națională de Asigurări în Medicină, prin intermediul Agențiilor

Teritoriale - pentru primele de asigurare obligatorii de asistență medicală calculate în

formă de sumă fixă.

În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1015 din 5 septembrie 2006, Compania

Națională de Asigurări în Medicină este responsabilă de controlul achitării primelor de

asigurare obligatorii de asistență medicală în sumă fixă.

Reclamanta a relatat că, în urma verificărilor de rigoare, s-a depistat neonorarea

obligațiunii de către Aliona Gîtlan și anume neachitarea în termen a primei de

asigurare obligatorie de asistență medicală. Astfel, la data de 26 iulie 2017 Agenția a

remis în adresa acesteia înștiințarea nr. 06-15-1008, sub formă de scrisoare

recomandată cu aviz de recepție întru soluționarea cazului de neachitare în termen a

primei de asigurare obligatorie de asistență medicală pe cale amiabilă și perfectării

documentelor în vederea respectării legislației din domeniul asigurării obligatorii de

asistență medicală. Primind înștiințarea, fapt confirmat prin semnarea avizului de

recepție, la data stabilită, pârâta nu s-a prezentat, situație ce a servit drept motiv de a se

adresa în instanța de judecată.

A invocat prevederile art. 30 din Legea nr. 1593 - XV din 26 decembrie 2002,

conform cărora neachitarea în termen a primelor de asigurare obligatorie de asistență

medicală atrage după sine calcularea unei majorări de întârziere în proporție de 0.1%

din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere.

2

Compania Națională de Asigurări în Medicină, Agenția Teritorială Nord a solicitat

încasarea din contul Alionei Gîtlan a primei de asigurare obligatorie de asistență

medicală pentru anul 2017 în sumă de 4 056 de lei și a penalității pentru neachitarea în

termen a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în mărime de 0.1 %

din suma datorată pentru fiecare zi de întârziere, în mărime de 892, 32 lei de, precum

și compensarea taxei de stat de care a fost scutita reclamanta la depunerea cererii de

chemare în judecată.

Prin hotărârea din 31 mai 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central acțiunea

depusă de către Compania Națională de Asigurări în Medicină, Agenția Teritorială

Nord a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 1 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul

declarat de către Compania Națională de Asigurări în Medicină, Agenția Teritorială

Nord, s-a casat integral hotărârea din 31 mai 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Central

și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă. S-a încasat de la

Aliona Gîtlan în beneficiul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină prima de

asigurare obligatorie de asistență medicală pentru anul 2017 în sumă de 4 056 de lei și

penalitatea în mărime de 892, 37 de lei. S-a încasat de la Aliona Gîtlan în beneficiul

statului taxa de stat în sumă de 150 de lei.

La 20 decembrie 2018, Aliona Gîtlan, reprezentată de avocatul Nicolae Baban a

declarat recurs împotriva deciziei din 1 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia contestată din

considerentele ce urmează. Instanța de apel nu a analizat materialele cauzei și a

interpretat eronat legea materială.

De asemenea, instanța ierarhic inferioară nu a făcut referire la prevederile art. 266

din Codul contravențional „încălcarea legislației și a regulilor din domeniul asigurării

obligatorii de asistență medicală”.

A mai adăugat că, Aliona Gîtlan locuiește permanent în România, unde activează

în câmpul muncii și achită asigurarea medicală.

În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 429, 430, 432,

436, 437, 445 din Codul de procedură civila.

A solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea

hotărârii instanței de fond.

Prin referința depusă la data de 22 februarie 2019 Compania Națională de

Asigurări în Medicină, Agenția Teritorială Nord a solicitat respingerea recursului

declarat de către Aliona Gîtlan, reprezentată de avocatul Nicolae Baban.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de două luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 1 noiembrie 2018.

Recurenta a recepționat decizia instanței de apel la data de 29 noiembrie 2018.

Astfel, recursul declarat la 20 decembrie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Aliona Gîtlan, reprezentată de

avocatul Nicolae Baban, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil din

următoarele considerente.

3

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost

declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod

eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe

la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i

s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost

încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat

problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar

lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Aliona Gîtlan, reprezentată de

avocatul Nicolae Baban, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

4

(cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către

Aliona Gîtlan, reprezentată de avocatul Nicolae Baban, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Aliona Gîtlan, reprezentată de avocatul Nicolae Baban,

ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Aliona Gîtlan, reprezentată de

avocatul Nicolae Baban.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

5