2rac-71/19 — incasarea datoriei

Dosarul nr. 2rac-71/19 Prima instanță: (Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă) D. Dubcovețchi Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) M. Anton, V. Cotorobai, A. Panov D E C I Z I E 27 februarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Mariana Pitic Dumitru Mardari examinând recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată ”Fersid”, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ”Media Delis” (în proces de lichidare) împotriva Societății cu Răspundere Limitată ”Fersid” cu privire la restituirea sumei și încasarea dobânzii de întârziere, împotriva deciziei din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ”Fersid” și s-a menținut hotărârea din 21 august 2017 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, c o n s t a t ă : La 05 aprilie 2017, lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată ”Media Delis”, Buga Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată ”Fersid” cu privire la declararea nulă a contractului, încasarea sumei și dobânzii de întârziere.

În motivarea acțiunii, cu concretizările ulterioare, lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată ”Media Delis”, Buga Alexandru a menționat că prin sentința din 30 iunie 2014 a Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău, Societatea cu Răspundere Limitată ”Media Delis” a fost declarată culpabilă în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 244 alin. (2) lit. b) Cod penal – evaziunea fiscală prin includerea în documentele contabile, fiscale sau financiare a unor date denaturate privind veniturile sau cheltuielile, a unor cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale ori care au la bază operațiuni ce nu au existat, fie prin tăinuirea unor obiecte impozabile ce au condus la neachitarea impozitului în proporții deosebit de mari, fiindu-i numită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 4 500 unități convenționale sau 9 000 lei, cu lichidarea persoanei juridice.

1 A declarat că prin hotărârea din 04 septembrie 2014 a Judecătoriei Comerciale de Circumscripție, s-a dispus intentarea procedurii de lichidare față de Societatea cu Răspundere Limitată ”Media Delis”, iar în calitate de lichidator a fost numită ÎI ”Buga Alexandru”. Prin încheierea din 16 aprilie 2015 a Judecătoriei Comerciale de Circumscripție, s-a substituit lichidatorul ÎI ”Buga Alexandru” cu persoana fizică, Buga Alexandru. A relatat că în urma inventarierii întreprinderii, lichidatorul a depistat faptul efectuării unor achitări demonstrate prin ordinele de plată nr. 8 din 20 septembrie 2011 pentru suma de 110 000 lei, nr. 13 din 27 septembrie 2011 pentru suma de 96 000 lei, nr. 35 din 11 octombrie 2011 pentru suma de 50 000 lei, nr. 39 din 28 octombrie 2011 pentru suma de 50 lei, în care se indică drept temei de achitare contractul din 19 septembrie 2011, semnat între Societatea cu Răspundere Limitată ”Media Delis” și Societatea cu Răspundere Limitată ”Fersid”.

A specificat că astfel, de către Societatea cu Răspundere Limitată ”Media Delis” pe conturile Societății cu Răspundere Limitată ”Fersid” a fost transferată suma de 256.050 de lei. Totodată, reclamantul a reiterat, conform datelor contabile a întreprinderii, s-a depistat faptul că atât contractul menționat, cât și facturile fiscale lipsesc de la întreprindere și respectiv marfa nu a fost livrată de către Societatea cu Răspundere Limitată ”Fersid” către beneficiar. La fel a menționat, că prin sentința din 30 iunie 2014 a Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău, s-a stabilit faptul că contractele încheiate între Societatea cu Răspundere Limitată ”Media Delis” și alți agenți economici au fost semnate de către o persoană necunoscută, fără împuterniciri, astfel contractul menționat fiind ilegal.

A invocat că în cadrul audierii debitorului Cîrlan Diana, ultima a declarat că în perioada 15 septembrie 2011 – 28 octombrie 2011 și respectiv ulterior, până în luna ianuarie 2013, nu s-a aflat în țară, nu a făcut transferuri către nici o întreprindere, nu a primit bunuri de la aceste întreprinderi, nu a acordat dreptul de semnătură și nu a întocmit procuri pe numele altor persoane. La 16 februarie 2015, lichidatorul Buga Alexandru, acționând în interesele Societății cu Răspundere Limitată ”Media Delis”, a expediat în adresa pârâtului somația, prin care a acordat ultimei termen de 7 zile calendaristice pentru executarea benevolă a prestației – restituirea sumei și dobânzii de întârziere.

Lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată ”Media Delis” a solicitat obligarea Societății cu Răspundere Limitată ”Fersid” de a restitui suma de 256.050 de lei și încasarea sumei de 123.721,25 de lei cu titlu de dobândă de întârziere pe perioada 26 februarie 2015 – 29 martie 2017. Prin hotărârea din 21 august 2017 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ”Media Delis”. S-a încasat de la Societatea cu Răspundere Limitată ”Fersid” în beneficiul Societății cu Răspundere Limitată ”Media Delis” suma de 256.050 de lei cu titlu de datorie.

S-a încasat de la Societatea cu Răspundere Limitată ”Fersid” în beneficiul Societății cu Răspundere Limitată ”Media Delis” suma de 123.721,25 de lei cu titlu de dobândă de întârziere pe perioada 26 februarie 2015 – 29 martie 2017. 2 S-a încasat de la Societatea cu Răspundere Limitată ”Fersid” în beneficiul statului suma de 11 394 de lei cu titlu de taxă de stat. Prin decizia din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ”Fersid” și s-a menținut hotărârea din 21 august 2017 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă. La 28 decembrie 2018, Societatea cu Răspundere Limitată ”Fersid” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă.

Recurentul Societatea cu Răspundere Limitată ”Fersid”, în motivarea recursului a menționat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia aplicată, precum și a interpretat în mod eronat legea. A specificat că nu a avut posibilitatea legală de a prezenta probe suplimentare în motivarea punctului său de vedere, precum și faptul că acționând cu bună-credință, a executat obligațiile stipulate în contract și factura fiscală și a livrat marfa procurată, argument care a fost respins de instanța de apel fără a menționa temeiurile ce au stat la baza respingerii acestuia. A invocat netemeinicia concluziei instanței de apel precum că la Societatea cu Răspundere Limitată ”Media Delis” nu există nici un exemplar al contractului fără număr din 19 septembrie 2011 și facturilor fiscale, ce au fost prezentate de Societatea cu Răspundere Limitată ”Fersid”, iar instanța de apel nu le-a considerat ca probe pertinente și accesibile.

A menționat de asemenea că recurentul nu a cunoscut despre faptul că administratorul Societății cu Răspundere Limitată ”Media Delis” era plecat din țară și contractul a fost semnat de o altă persoană, fiind aplicată ștampila întreprinderii. A relatat că recurentului nu poate fi impusă vina că Societatea cu Răspundere Limitată ”Media Delis” a fost condamnată la lichidare, fiind folosită de persoane terțe și o pseudă activitate. Astfel a specificat recurentul că nu au apărut careva dubii referitor la legalitatea tranzacției la încheierea contractului de către o persoană neîmputernicită și în mod nelegitim și prin urmare referirea instanțelor de judecată la prevederile art. 123 alin. (3) din Codul de procedură civilă, nu este relevant speței, or, tranzacția a fost încheiată din partea Societății cu Răspundere Limitată ”Fersid” în modul stabilit de lege și a produs efectele juridice pentru ultima, fiind executată.

La fel a invocat că transferul de bani a avut loc în baza contractului din 19 septembrie 2011, facturilor fiscale și ca urmare a livrării faptice și efective de către Societatea cu Răspundere Limitată ”Fersid” a fructelor procurate de către intimat, iar argumentul că marfa nu a intrat în posesia Societății cu Răspundere Limitată ”Media Delis”, nu poate fi reținut, deoarece marfa reprezintă fructe ușor alterabile, cu atât mai mutl că de la momentul livrării au expirat mai mult de 4 ani. Suplimentar, recurentul a specificat că în instanța de apel a fost invocată tardivitatea acțiunii depuse de Societatea cu Răspundere Limitată ”Media Delis”.

Totodată recurentul a precizat că contractul din 19 sepembrie 2011 a fost semnat pentru livrarea fructelor în sumă totală de 440 000 lei, pentru care Societatea cu Răspundere Limitată ”Media Delis” a achitat suma de 265 000 lei, iar pentru diferența rămasă neachitată în sumă de 183 950 de lei a fost semnat contractul de 3 cesiune/preluare a datoriei, prin care datoria în partea neachitată a fost preluată de o altă companie. Astfel nu există o datorie ce urmează a fi achitată sau o sumă ce urmează a fi restituită de către recurent, ca primită fără just temei. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 04 octombrie 2018, însă date ce ar confirma recepționarea de către părți a deciziei motivate a instanței de apel, la materialele cauzei lipsesc. Astfel, recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ”Fersid” la 28 decembrie 2018, se consideră depus în termenul prevăzut de lege. Prin încheierea din 20 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ”Fersid” a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile cererii de recurs, Colegiul consideră necesar de a admite recursul din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

După cum rezultă din materialele cauzei, la 19 septembrie 2011 între Societatea cu Răspundere Limitată Media Delis” și Societatea cu Răspundere limitată ”Fersid” a fost încheiat contractul fără număr, în temeiul căruia ultima a eliberat facturi fiscale - la 20 septembrie 2011 în sumă de 110 000 lei pentru cantitatea de 12 222,22 de kg de banane în stare proaspătă, la 21 septembrie 2011 în sumă de 187 000 lei pentru 20 777,78 de kg de banane în stare proaspătă și la 22 septembrie 2011 în sumă de 143 000 lei pentru 15 888,89 de kg de banane în stare proaspătă, iar în total suma de 440 000 lei (f.d. 113-115).

Deci conform contractului în cauză, de către Societatea cu Răspundere Limitată ”Media Delis”, pe contul Societății cu Răspundere Limitată ”Fersid”, prin ordinul de plată nr. 8 din 20 septembrie 2011 a fost transferată suma de 110 000 lei, prin ordinul de plată nr. 13 din 27 septembrie 2011 a fost transferată suma de 96 000 lei, prin ordinul nr. 35 din 11 octombrie 2011 a fost transferată suma de 50 000 lei și prin ordinul nr. 39 din 28 octombrie 2011 a fost transferată suma de 50 de lei, iar în total suma de 256 050 de lei (f.d. 26-29). La fel, din actele cauzei urmează că prin sentința din 30 iunie 2014 a Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău, Societatea cu Răspundere Limitată ”Media Delis” a fost declarată culpabilă în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 244 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i numită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 4 500 unități convenționale sau 9 000 lei, cu lichidarea persoanei juridice.

Prin hotărârea din 04 septembrie 2014 a Judecătoriei Comerciale de Circumscripție, s-a dispus intentarea procedurii de lichidare față de Societatea cu 4 Răspundere Limitată ”Media Delis”, iar în calitate de lichidator a fost numită ÎI ”Buga Alexandru”, iar prin încheierea din 16 aprilie 2015, s-a substituit lichidatorul ÎI ”Buga Alexandru” cu persoana fizică, Buga Alexandru.

În urma efectuării inventarierii la Societatea cu Răspundere Limitată ”Media Delis”, lichidatorul Buga Alexandru a depistat faptul semnării cu Societatea cu Răspundere Limitată ”Fersid” a contractului din 19 septembrie 2011. Înaintând prezenta acțiune, lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată ”Media Delis”, Buga Alexandru a invocat că marfa menționată în contract, nu a fost livrată de către Societatea cu Răspundere Limitată ”Fersid” către beneficiar, precum și faptul că prin sentința din 30 iunie 2014 a Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău, s-a stabilit că contractele încheiate între Societatea cu Răspundere Limitată ”Media Delis” și alți agenți economici, au fost semnate de o persoană necunoscută, fără împuterniciri, astfel că și contractul în cauză este unul ilegal.

Totodată, Colegiul reține că inițial, lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată ”Media Delis” a solicitat declararea nulității contractului din 19 septembrie 2011 încheiat cu Societatea cu Răspundere Limitată ”Fersid”, încasarea sumei de 256 050 de lei cu titlu de datorie și încasarea sumei de 123 721,25 de lei cu titlu de penalitate. Însă, pe parcursul examinării cauzei, lichidatorul Buga Alexandru și-a concretizat pretențiile, solicitând încasarea sumei de 256 050 de lei cu titlu de datorie și încasarea sumei de 123 721,25 de lei cu titlu de penalitate (f.d. 79-82).

Fiind investite cu judecarea pricinii, instanțele de judecată au concluzionat referitor la temeinicia acțiunii, motivându-și concluziile pe faptul că în temeiul contractului din 19 septembrie 2011, Societatea cu Răspundere Limitată ”Media Delis” a transferat pe conturile Societății cu Răspundere Limitată ”Fersid” suma totală de 256 050 de lei, în calitate de plată pentru fructe, în baza ordinelor de plată. Totodată, instanțele au reținut că Societatea cu Răspundere Limitată ”Media Delis” nu deține contractul din 19 septembrie 2011, iar originalul acestuia nici nu a fost anexat la materialele cauzei. Mai mult ca atât, instanțele de judecată au concluzionat că fără a avea careva relații contractuale, Societatea cu Răspundere Limitată ”Media Delis” a transferat pe conturile Societății cu Răspundere Limitată ”Fersid” mijloace bănești în sumă totală de 256 050 lei.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră soluția instanței de apel dată în prezentul litigiu drept una superficială. În conformitate cu art. 373 alin. (2) Codul de procedură civilă, în limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces. În conformitate cu art. 117 alin. (1) și (2) CPC, probe în pricini civile sânt elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a pricinii.

În calitate de probe în pricini civile se admit elementele de fapt constatate din explicațiile părților și ale altor 5 persoane interesate în soluționarea pricinii, din depozițiile martorilor, din înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, din concluziile experților. La caz, instanța de recurs reține că instanțele ierarhic inferioare au reținut că părțile nu au avut careva relații contractuale pentru care puteau fi transferate mijloacele bănești, cu atât mai mult că Societatea cu Răspundere Limitată ”Media Delis” nu deține exemplarul contractului, iar originalul acestuia nici nu a fost anexat la materialele cauzei. Din procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel din 04 octombrie 2018, rezultă că la demersul reprezentantului Societății cu Răspundere Limitată ”Fersid”, instanța de apel a dispus anexarea la materialele cauzei a contractului de vânzare-cumpărare din 19 septembrie 2011 (f.d.

201). La fel, din materialele cauzei urmează că la cererea de apel, Societatea cu Răspundere Limitată ”Fersid” a anexat contractul de cesiune nr. 28 din 28 octombrie 2011, prin care Societatea cu Răspundere Limitată ”Media Delis” a transmis, iar Societatea cu Răspundere Limitată ”Fersid” a preluat dreptul de a solicita de la Societatea cu Răspundere Limitată ”Adonis” datoria în sumă de 183 950 lei (f.d. 164). În asemenea împrejurări, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că instanța de apel, judecând apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată ”Fersid”, nu a cercetat probele anexate în instanța de apel și anume contractul din 19 septembrie 2011 și contractul de cesiune din 28 octombrie 2011, în raport cu cele invocate de către intimat.

Mai mult ca atât, instanța de apel nu s-a expus și asupra faptului că suma totală a contractului din 19 septembrie 2011 a constituit 440 000 lei, iar conform ordinelor de plată, Societatea cu Răspundere Limitată ”Media Delis” a achitat Societății cu Răspundere Limitată ”Fersid”, conform facturilor, suma de 256 050 de lei, iar pentru suma rămasă de 183 950 lei a fost încheiat contractul de cesiune a creanței.

O altă circumstanță care prezintă importanță la soluționarea litigiului dedus judecății, dar nefiind apreciată de instanța de apel reprezintă și faptul că, în cererea de apel, Societatea cu Răspundere Limitată ”Fersid” a invocat netemeinicia pretențiilor reclamantului precum că marfa livrată și ieșită din proprietatea apelantului nu a intrat în posesia Societății cu Răspundere Limitată ”Media Delis”, nu figurează în acte sau nu a fost găsită, indicând în acest sens că marfa livrată reprezintă banane în stare proaspătă, iar din momentul livrării, a trecut termen de 4 ani.

În acest sens, instanța de apel nu a verificat dacă în perioada lunilor septembrie- octombrie 2011, Societatea cu Răspundere Limitată ”Fersid” a încheiat cu alți agenți economici contracte de vânzare-cumpărare a bananelor în stare proaspătă, pentru a stabili cu certitudine dacă în perioada dată ultima dispunea de cantitatea respectivă de banane pe care a invocat că a livrat-o Societății cu Răspundere Limitată Media Delis”. Totodată, audiind înregistrarea audio a ședinței instanței de apel din 04 octombrie 2018, Colegiul a stabilit că în ședința nominalizată, reprezentantul apelantului a invocat omiterea de către Societatea cu Răspundere Limitată ”Media Delis” a termenului de prescripție.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (5) Codul de procedură civilă, instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor 6 de fapt și aplicarea legii în primă instanță. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. În conformitate cu art. 390 alin. (1) lit. e), f) Codul de procedură civilă, decizia instanței de apel trebuie să conțină motivele concluziilor instanței de apel și referirea la legea guvernantă; concluziile instanței de apel în urma examinării apelului. Colegiul menționează că declarând apel împotriva hotărârii primei instanțe, Societatea cu Răspundere Limitată ”Fersid” a invocat totodată și scurgerea termenului de prescripție extinctivă de 3 ani, în interiorul căruia Societatea cu Răspundere Limitată ”Media Delis” poate să-și apere dreptul pretins.

Respectiv, instanța de apel nu s-a expus privitor la termenul depunerii de către Societatea cu Răspundere Limitată ”Media Delis” a cererii de chemare în judecată, iar instanța de recurs este în imposibilitate de a corecta omisiunea de procedură. Colegiul reține că contrar prevederilor legale menționate, instanța de apel în decizia recurată nu s-a expus în privința tuturor argumentelor invocate în apel, fapt ce constituie o încălcare a normelor de drept procedural. Or, abținerea instanței de la furnizarea unui răspuns explicit în privința argumentelor apelului constituie o încălcare a art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, deoarece acestuia nu i-a fost acordată posibilitatea de a ști dacă argumentele invocate în cererea de apel au fost neglijate sau respinse, motivele respingerii acestora, fiind astfel lăsat într-o stare de incertitudine și creată impresia că nu a fost auzit.

Deci, în cazul respingerii apelului, instanța de apel urmează să expună în decizie concluzia cu privire la toate argumentele invocate de apelant, să întemeieze motivele în legătură cu care argumentele apelantului din cererea de apel au fost recunoscute ca neîntemeiate. Instanța nu se va referi la simpla constatare a faptului netemeiniciei apelului, deoarece în acest caz decizia apare ca nemotivată. Deci, decizia atacată cu recurs este una incompletă, iar nemotivarea unei hotărâri judecătorești încalcă dreptul părților la un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanțele de judecată, inclusiv instanțele de apel sunt obligate de a motiva hotărârile sale.

În special, decizia trebuie să conțină circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei referitoare la admiterea sau respingerea acțiunii, alt chestiuni ce au fost soluționate în cadrul judecării pricinii, legea materială și procedurală aplicată în cadrul judecării pricinii, argumentele instanței în caz de respingere a unor probe prezentate de participanți s.a. Prin urmare Curtea de Apel Chișinău, examinând apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ”Fersid”, a omisă să se expună referitor la argumentul invocat de apelant precum că Societatea cu Răspundere Limitată ”Media Delis” a depus cerere de chemare în judecată cu omiterea termenului de prescripție.

Astfel se va remarca, din decizia recurată rezultă că instanța de apel în mod arbitrar a respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ”Fersid”, deoarece aceasta nu conține o analiză amplă și clară în vederea concluziilor stabilite, or judecarea superficială a apelului este evidentă și prin faptul că instanța de apel s-a limitat la o motivare evazivă, fapt ce denotă că decizia contestată nu conține nici o argumentare clară ce ar determina adoptarea soluției la care s-a ajuns. 7 În aceste condiții, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor aspectelor expuse în cererea de apel și nu a stabilit cu certitudine circumstanțele importante întru soluționarea justă a litigiului, situație ce duce la imposibilitatea instanței de recurs să verifice temeinicia și legalitatea deciziei contestate cu recurs.

Prin urmare, Colegiul reține că decizia instanței de apel are un caracter superficial și evaziv, fapt care servește drept temei de casare cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În conformitate cu art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Analizând circumstanțele menționate și având în vedere faptul că, eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul de a casa integral decizia instanței de apel și de a trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și, reexaminând cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ”Fersid”.

Se casează integral decizia din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ”Media Delis” (în proces de lichidare) împotriva Societății cu Răspundere Limitată ”Fersid” cu privire la restituirea sumei și încasarea dobânzii de întârziere, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Mariana Pitic Dumitru Mardari 8