2rac-442/19 — Încasarea sumei

Dosarul nr.2rac-442/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător: N. Arabadji Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: M. Anton, O. Cojocaru, V. Cotorobai ÎNCHEIERE 04 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova examinând admisibilitatea recursului declarat de lichidatorul SRL „Media Delis”, Alexandru Buga, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a SRL „Media Delis” către SRL „MMD” cu privire la declararea nulității contractului, a facturilor fiscale și încasarea sumelor, împotriva deciziei din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de SRL „Media Delis” și menținută hotărârea din 03 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 17 iunie 2016, „Media Delis” SRL, în proces de lichidare, în persoana lichidatorului Buga Alexandru, desemnat în temeiul încheierii Judecătoriei Comerciale de Circumscripție din 16 aprilie 2015, a depus cerere de chemare în judecată împotriva „MMD” SRL, prin care a solicitat declararea nulității contractului nr.20/90 din 20 septembrie 2011, a actelor juridice aferente acestuia, și anume, a facturilor fiscale nr.FB0612599, FB0996207, FB0996210, FB0996228 și încasarea mijloacelor bănești în mărime de 769500 de lei.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 30 iunie 2014, SRL „Media Delis” a fost declarată culpabilă în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 244 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i numită, o pedeapsă sub formă de amendă, cu lichidarea persoanei juridice. Prin hotărârea Judecătoriei Comerciale de Circumscripție Chișinău din 04 septembrie 2014, s-a dispus intentarea procedurii de lichidare față de SRL „Media Delis”, cu sediul în mun. Chișinău, sat. Dumbrava, str. Zăvoiului 13, în calitate de administrator (lichidator) fiind numit ÎI „Buga Alexandru”, cu atribuirea competenței de 1 a finaliza operațiunile în curs ale SRL „Media Delis”, de a prezenta societatea în relații cu terții în litigiile aflate pe rolul instanțelor, de a urmări silit debitorii societății în scopul încasării creanțelor ei, de a transforma în numerar bunurile din patrimoniul societății.

Prin încheierea Judecătoriei Comerciale de Circumscripției din 16 aprilie 2015, s-a dispus substituirea lichidatorului SRL „Media Delis” - ÎI „Buga Alexandru” cu persoana fizică Buga Alexandru, deținător al autorizației nr. 8 din 14 ianuarie 2015, eliberată de Ministerul Justiției. Conform competenței, lichidatorul Buga Alexandru, în urma inventarierii la întreprinderea în cauză, a depistat faptul semnării între SRL „Media Delis” și „MMD” SRL a contractului nr. 20/09 din 20 septembrie 2011, conform căruia de către SRL „Media Delis” a fost transferată pe conturile „MMD” SRL suma de 769500 de lei, fapt confirmat prin ordinile de plată nr. 7 din 20 septembrie 2011, pentru suma de 70000 de lei, nr. 11 din 23 septembrie 2011, pentru suma 98500,00 de lei, nr. 16 din 29 septembrie 2011, pentru suma de 251000 de lei, nr. 19 din 04 octombrie 2011, pentru suma de 200000 de lei, nr. 28 din 06 octombrie 2011 pentru suma de 150000 de lei.

La fel, conform actelor contabile ale întreprinderii SRL „Media Delis” a fost depistat faptul că marfa menționată în contract nu a fost livrată de către „MMD” SRL către beneficiar, mai mult ca atât, conform sentinței Judecătoriei Buiucani, a fost cert determinat faptul că, contractele încheiate între SRL „Media Delis” și alți agenți economici au fost semnate de către o persoană necunoscută, fără împuterniciri, astfel și contractul menționat este unul ilegal, raporturile contractuale între părți neavând la bază operațiuni reale, acestea fiind efectuate fictiv, doar în scop de evaziune fiscală, respectiv toate actele juridice sunt lovite de nulitatea absolută în temeiul legislației civile.

La 13 februarie 2015, a expediat în adresa pârâtului somația nr. 07/02-6 din 13 februarie 2015, care a fost recepționată la 17 februarie 2015, cu solicitarea de a efectua transferul datoriei restante pe contul de acumulare gestionat de către lichidator, însă cerințele nu au fost executate, mai mult ca atât, prin răspunsul din 23 februarie 2015, pârâtul nu recunoaște acțiunea, considerând tranzacția menționată absolut legală, astfel, fiind evidentă imposibilitatea soluționării litigiului pe cale amiabilă. Totodată, partea reclamantă a solicitat aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii și amânarea achitării taxei de stat, motivând aflarea întreprinderii în procedură de lichidare și starea materială precară.

Prin încheierile Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 27 iunie 2016, cererea a fost acceptată și primită în procedură contencioasă, totodată, fiind aplicat sechestrul în limita cuantumului acțiunii de 769500 de lei, pe mijloacele bănești aflate pe conturile bancare și/sau bunurile mobile și imobile ale pârâtului „MMD” SRL, până la etapa în care hotărârea judecătorească devine definitivă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2016, a fost casată încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 27 iunie 2016, fiind soluționată 2 problema în fond și respinsă cererea SRL „Media Delis” de asigurare a acțiunii, prin aplicarea sechestrului pe bunurile mobile, imobile și conturile bancare ale pârâtei „MMD” SRL, în limita valorii acțiunii.

Prin hotărârea din 03 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin hotărârea suplimentară din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a suplinit dispozitivul hotărârii din 03 august 2018 cu sintagma: ,,Se încasează de la „Media Delis” SRL, în proces de lichidare, în beneficiul lui „MMD” SRL cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică în sumă de 25000 de lei, care urmează a fi achitată nu mai târziu de 6 luni din data adoptării hotărârii”. La 21 august 2018, „Media Delis” SRL, în proces de lichidare, în persoana lichidatorului Buga Alexandru, a contestat cu apel hotărârea primei instanțe, solicitând casarea integrală a acesteia, cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie admisă integral acțiunea.

Prin decizia din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat a fost respins și s-a menținut hotărârea primei instanțe. Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, prima instanță, la examinarea cauzei, analizând esența contractului de vânzare-cumpărare nr. 20/90 din 20 septembrie 2011, încheiat între părți, corect a ajuns la concluzia că contractul ce a fost întocmit în scris și semnat de către ambele părți și executat de acestea, a produs efecte juridice, iar careva motive ce ar indica sau ar determina nulitatea acestuia nu au fost stabilite.

Or, pârâtul „MMD” SRL a vândut produse și semiproduse din carne congelată în asortiment, fapt confirmat prin facturile fiscale nr. FB0612599 din 20.09.2011, nr. FB0996206 din 29.09.2011, nr. FB0996207 din 30.09.2011, nr. FB0996210 din 04.10.2011 și nr. FB0996228 din 21.10.2011, iar reclamantul „Media Delis” SRL a primit și s-a achitat pentru marfa dată, fapt confirmat prin ordinile de plată nr. 7 din 20.09.2011 pentru suma de 70000 de lei, nr. 11 din 23.09.2011 pentru suma de 98500 de lei, nr. 16 din 29.09.2011 pentru suma de 251000 de lei, nr. 19 din 04.10.2011 pentru suma de 200000 de lei și nr. 28 din 06.10.2011 pentru suma de 150000 de lei, în total vânzătorul a vândut, iar cumpătătorul a procurat și a achitat marfa în suma de 769500 de lei.

Circumstanțele de fapt, statuate în cauză, atestă că părțile contractuale și-au realizat pe deplin drepturile și obligațiile ce rezultă din actul juridic încheiat, moment ce impune respingerea afirmațiilor apelantului, lichidatorului „Media Delis” SRL, Buga Alexandru, precum că facturile fiscale existente la dosar nu denotă și livrarea în realitate de „MMD” SRL către „Media Delis” SRL a mărfii indicate în facturi. Or, în sensul art. 221 Cod civil, este necesară a fi făcută dovada faptului că, actul juridic a fost încheiat fără intenția de a produce efecte juridice, pe când la caz, nu au fost prezentate probe pertinente în acest sens. Mai mult, Colegiul atestă, că însăși reclamantul/intimat în susținerea poziției sale declară, cum că raportul juridic în realitate a avut scopul de a se eschiva de la achitarea impozitelor și altor plăți la buget.

La fel, reprezentantul „Media Delis” SRL susține, că aceste tranzacții au fost realizate nu de către administratorul societății, ci de o persoană necunoscută și neidentificată și 3 pretinde, că anume pârâtul/intimat urma să verifice identitatea și împuternicirea persoanei, care a semnat contractul, facturile fiscale și a recepționat marfa. Astfel, însăși reclamantul/apelant admite existența în realitate a raporturilor juridice, dar pretinde și încearcă să pună pe seama pârâtului/intimat sarcina probațiunii și diligenței, în partea verificării identității și împuternicirilor persoanei ce a acționat din numele și în interesul „Media Delis” SRL în cadrul raportului juridic litigios.

Instanța de apel, însă nu poate admite o asemenea abordare a lucrurilor, deoarece, din materialele pricinii și potrivit înscrisurilor anexate și, tangențial, chiar prin poziția exprimată de partea apelantă, s-a stabilit cert existența raporturilor juridice, îndeplinirea obligațiilor de către părți și, corespunzător, producerea efectelor juridice urmărite de ambele părți contractante ale contractului de vânzare-cumpărare. Faptul, că nu administratorul „Media Delis” SRL, dar o altă persoană necunoscută, ar fi semnat contractul respectiv, facturile și actele de eliberare și recepție a mărfii, nu constituie și nici nu poate constitui motiv sau temei legal de nulitate a acestor acte, în situația în care acestea au produs efectul juridic și s-au soldat cu rezultatul urmărit de părțile contractante.

Mai mult, ține de diligența și responsabilitatea administratorului societății reclamante, a modului și felului de administrare și gestionare a întreprinderii. Or, chiar din materialele și înscrisurile prezentate de partea reclamantă, reiese că administratorul „Media Delis” SRL de bună voie, intenționat și cu discernământ a transmis toate rechizitele și atributele societății unei persoane terțe, pentru ca acesta să administreze activitatea „Media Delis” SRL, inclusiv ștampila și discurile cu semnătura digitală pentru efectuarea transferurilor bancare, semnarea contractelor și altor acte, cum și în alte scopuri ce au ca gen administrarea societății.

La 02.09.2019, lichidatorul SRL „Media Delis”, Alexandru Buga, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel din 23 mai 2019. În motivarea recursului a indicat că solicitarea de scutire de la achitarea taxei de stat la depunerea apelului este absolut întemeiată și astfel instanța de apel neîntemeiat a încasat taxa de stat, or, starea materială a societății-recurente, fiind în proces de lichidare este precară. Totodată, instanța a interpretat și a aplicat în mod eronat legea, a apreciat arbitrar probele. Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.

La 25.11.2019, SC „MMD” SRL a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat ca recursul să fie considerat inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 23 mai 2019 și expediată pentru comunicare participanților la proces la 02 iulie 2019 (f. d. 133), date despre recepționarea deciziei la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se 4 constată că societatea-recurentă s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, în termen.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către lichidatorul SRL „Media Delis”, Alexandru Buga, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de lichidatorul SRL „Media Delis”, Alexandru Buga, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului societății-recurente cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea 5 tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea societății-recurente, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de către lichidatorul SRL „Media Delis”, Alexandru Buga. Astfel, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către lichidatorul SRL „Media Delis”, Alexandru Buga. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova 6