2r-107/19 — Încetarea proprietătii comune prin atribuirea exclusivă a imobilului în schimbul sultei

Dosarul nr. 2r–107/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani), (jud. G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Vl. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

Î N C H E I E R E

20 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Svetlana Filincova

Examinând recursul declarat de către Ferștman Liudmila reprezentată de

avocatul Iațiuc Irina,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ferștman

Liudmila împotriva lui Nifanov Oleg privind partajarea bunului imobil, prin

atribuirea cotei în schimbul sultei bănești și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost restituit apelul declarat de Ferștman Liudmila reprezentată de avocatul

Iațiuc Irina împotriva hotărârii din 20 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Rîșcani),

c o n s t a t ă:

La 14 martie 2018, Ferștman Liudmila s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva lui Nifanov Oleg privind partajarea bunului imobil –

apartamentul nr.XX din str. XXXX, mun. Chișinău, deținut cu drept de proprietate

comună pe cote părți, de către Ferștman Liudmila – 5/6 cotă parte și de către

Nifanov Oleg – 1/6 cotă parte, prin atribuirea cotei în schimbul sultei bănești în

mărime de 73750 lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 20 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), a

fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Ferștman

Liudmila împotriva lui Nifanov Oleg privind partajarea bunului imobil, prin

atribuirea cotei în schimbul sultei bănești și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 30 iulie 2018, Ferștman Liudmila reprezentată de avocatul Iațiuc Irina a

declarat apel împotriva hotărârii din 20 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Rîșcani), solicitând admiterea apelului și casarea hotărârii instanței de fond cu

emiterea unei soluții de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 26 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat

curs cererii de apel declarată de Ferștman Liudmila reprezentată de avocatul Iațiuc

Irina, fiindu-i stabilit un termen de 15 zile de la recepționarea încheierii pentru

prezentarea apelului motivat, redactat în limba de stat și dovada de plată a taxei de

1

stat în sumă de 1659,37 lei.

La 22 octombrie 2018, apelanta a depus cererea de apel motivată și dovada de

plată a taxei de stat în mărime de 839 lei, indicând că la depunerea acțiunii în

instanță a achitat taxa de stat în mărime de 1118 lei.

Prin încheierea din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost

restituit apelul declarat de Ferștman Liudmila reprezentată de avocatul Iațiuc Irina

împotriva hotărârii din 20 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani).

La 17 decembrie 2018 (prin oficiul poștal), Ferștman Liudmila reprezentată

de avocatul Iațiuc Irina a declarat recurs împotriva încheierii din 14 noiembrie

2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la

rejudecare la etapa de primire a cererii de apel.

În motivarea recursului a indicat că nefiind de acord cu hotărârea primei

instanțe a atacat-o cu apel, iar ulterior în termenul prevăzut a depus o cerere cu

indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul precum și

dovada achitării taxei de stat.

A mai menționat că, fiind convinsă despre corespunderea cererii de apel

depuse cu exigențele legii și că aceasta la 14 noiembrie 2018 va fi examinată în

fond, or a recepționat o citație expediată părților împreună cu cererea de apel, a

depus o cerere de amânare a ședinței de judecată, motivând că nu se va afla pe

teritoriul țării.

A explicat că după consultarea portalului instanțelor de judecată a constatat că

deși fiind plasat rezultatul ședinței, potrivit căruia apelul a fost restituit, textul

încheierii nu se regăsește în baza de date, motiv pentru care la 03 decembrie 2018,

a solicitat eliberarea copiei încheierii din 14 noiembrie 2018.

Recurenta nu contestă legalitatea încheierii instanței de apel prin care nu s-a

dat curs apelului, deoarece în viziunea acesteia, dacă ar primi o astfel de încheiere,

se va conforma dispozițiilor instanței de apel. Încheierea din 26 septembrie 2018

cu indicațiile instanței de apel nu a recepționat-o, deoarece nu a fost expediată în

adresa avocatului pentru corespondență.

Potrivit prevederilor art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Având în vedere că, încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 14

noiembrie 2018, expediată părților la 05 decembrie 2018, fără a se cunoaște cu

certitudine despre recepționarea acesteia de către părți, iar recursul a fost declarat

la 17 decembrie 2018, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recursul în termen.

Conform art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe

baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței

la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Astfel, recursul s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă

data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Colegiul judiciar a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse

în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite

instanței controlul actelor judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu

a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, cauza Auza

2

Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza

Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs

Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 – 34).

Examinând materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs urmează

a fi restituită, din următoarele considerente.

Conform art. 4261 alin. (1) lit. b1) al Codului de procedură civilă, instanța de

recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs

nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1).

Art. 437 alin. (1) al Codului de procedură civilă reglementează elementele pe

care trebuie să le conțină o cerere de recurs.

Astfel, Colegiul constată că Ferștman Liudmila reprezentată de avocatul

Iațiuc Irina a depus cererea de recurs într-o altă limbă decât limba oficială în care

se desfășoară procesul, fără a anexa traducerea acesteia în limba de stat.

În același timp, instanța de recurs remarcă că, prin Hotărârea nr. 17 din 04

iunie 2018 a Curții Constituționale a Republicii Moldova, a fost constatată

desuetudinea Legii nr. 3465 din 01 septembrie 1989 cu privire la funcționarea

limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Curtea a notat că potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie

2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi

presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

În lumina celor indicate, Colegiul reiterează că, unul din principiile

fundamentale ale procesului civil este principiul limbii oficiale de procedură, care

este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 24 al Codului de procedură civilă și

art. 9 din Legea cu privire la organizarea judecătorească.

Prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare pentru

asigurarea respectări drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în

condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și

incorporate în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele

internaționale, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și

Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care

nu impun condiții privind limba în care se desfășoară procesul, prezumând că

ședința de judecată se desfășoară în limba națională a statului.

Conform art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este

limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina Hotărârii

Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 05 decembrie 2013,

urmează a fi înțeleasă ca limba română. Caracterul oficial al limbii instituie

obligativitatea utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în

această limbă fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale

statului.

Din cele menționate, rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă

limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în

limba de stat. Astfel, cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au

dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar și în

ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora.

Totodată, dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor orale

desfășurate în fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta

3

în instanță acte de procedură sau alte cereri în această limbă.

În aceste condiții, Colegiul concluzionează că atunci când cererea de recurs în

Secțiunea 1 este redactată într-o altă limbă decât limba de stat, este aplicabilă

sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de recurs.

Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de

stat din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul

împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația

instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de

actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul

când nu cunosc limba de stat.

Astfel, Colegiul ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat de Ferștman

Liudmila împotriva încheierii din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. b1) și alin. (2) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se restituie recursul declarat de către Ferștman Liudmila reprezentată de

avocatul Iațiuc Irina împotriva încheierii din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ferștman

Liudmila împotriva lui Nifanov Oleg privind partajarea bunului imobil, prin

atribuirea cotei în schimbul sultei bănești și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Svetlana Filincova

4