2r-102/19 — constatarea încălcării dreptului de acces liber la justiție

Dosarul nr. 2r-102/2019

prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud: D. Cristian)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Simciuc, V. Cotorobai, I. Țurcan)

Î N C H E I E R E

13 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de către Igor Mocan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Mocan

împotriva Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani cu privire la constatarea încălcării

dreptului de acces liber la justiție, discriminarea pe criterii de naționalitate, origine

etnică, statut social, încasarea prejudiciului material și moral,

împotriva încheierii din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a restituit apelul declarat de Igor Mocan

c o n s t a t ă :

La 04 octombrie 2017, Igor Mocan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani cu privire la constatarea încălcării

dreptului de acces liber la justiție, discriminarea pe criterii de naționalitate, origine

etnică, statut social, încasarea prejudiciului material și moral.

Prin hotărârea din 07 iunie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Igor Mocan

împotriva Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani cu privire la constatarea încălcării

dreptului de acces liber la justiție, discriminarea pe criterii de naționalitate, origine

etnică, statut social, încasarea prejudiciului material și moral.

La 13 iunie 2018, Igor Mocan a declarat apel împotriva hotărârii din 07 iunie

2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și a solicitat cu casarea acesteia cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 14 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat

curs cererii de apel cu acordarea unui termen de până la 17 octombrie 2018 pentru

înlăturarea neajunsurilor și depunerea unei cereri suplimentare de apel în limba

oficială a statului, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care își întemeiază

apelul.

Prin încheierea din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

apelul declarat de Igor Mocan împotriva hotărârii din 07 iunie 2018 a Judecătoriei

Strășeni, sediul Central, din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile

instanței de apel stabilite prin încheierea din 14 septembrie 2018.

1

Nefiind de acord cu încheierea instanței de apel, la data de 03 decembrie 2018

Igor Mocan a depus cerere de recurs. (f.d. 134-136)

Examinând recursul declarat Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a restitui recursul

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 4261, alin. (1), lit. (b1) al Codului de procedură civilă

instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea

de recurs nu corespunde prevederilor art. 437, alin.(1).

Conform art. 437, alin. (1) al Codului de procedură civilă cererea de recurs

trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă: a) denumirea instanței la care se

depune recursul; b) numele, denumirea, calitatea procesuală a recurentului sau a

persoanei ale cărei interese le reprezintă, adresa lor; c) numele sau denumirea, adresa

intimatului; e) denumirea instanței care a emis decizia în apel, data pronunțării și

dispozitivul deciziei, argumentele admiterii sau respingerii apelului; f) esența și

temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările

recurentului, propunerile respective; g) data declarării recursului și semnătura

recurentului.

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că Igor Mocan a depus cererea de recurs împotriva

încheierii din data de 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, care este

redactată într-o altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul, fără a

anexa traducerea acesteia în limba de stat.

Instanța de recurs remarcă că prin Hotărârea nr. 17 din 04 iunie 2018 a Curții

Constituționale a Republicii Moldova a fost constatată desuetudinea Legii nr. 3465

din data de 01 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe

teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Curtea a notat că potrivit art. 74, alin. (1) al Legii nr. 100 din data de 22

decembrie 2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei

legi presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

În conformitate cu art. 13, alin. (1) al Constituției Republicii Moldova limba de

stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei

latine.

Prin prisma, art. 118, alin. (1) al Constituției Republicii Moldova și art. 9, alin.

(1) al Legii cu privire la organizarea judecătorească procedura judiciară se

desfășoară în limba moldovenească.

Colegiul reține că prevederi similare celor constituționale precizate se conțin și

în art. 24, alin. (1) al Codului de procedură civilă, conform căreia judecarea cauzelor

civile în instanțele judecătorești se desfășoară în limba moldovenească.

Astfel, sensul autentic al normelor citate supra evocă principiul utilizării limbii

oficiale, care impune o condiție ca judecarea cauzelor să aibă loc în limba oficială a

statului.

Din cele menționate rezultă că documentele procesuale judiciare se întocmesc

în mod obligatoriu și în limba moldovenească. Cetățenii care nu posedă sau nu

vorbesc limba de stat au dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul

procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un

beneficiu legal acordat acestora. Totodată, dreptul de a se exprima în limba maternă

în cadrul procedurilor orale desfășurate în fața instanței judecătorești, include și

2

dreptul de a întocmi și înainta în instanță acte de procedură sau alte cereri în această

limbă, însă aceasta trebuie să fie însoțită de o traducere în limba de stat.

Instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de stat

din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul

împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația

instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de

actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul când

nu cunosc limba de stat.

Prin urmare, cererea de recurs redactată într-o altă limbă decât limba oficială a

procesului trebuie însoțită de traducere acesteia, realizată de către un translator

autorizat. Sarcina traducerii cererii formulate într-o altă limbă decât limba oficială a

statului aparține celui care o prezintă, nu instanței de judecată.

Colegiul reține jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului

și anume cauza Ivanov versus Finlanda din 29 mai 2002, în care Curtea a constatat

în cazul unei doamne ce deținea cetățenia rusă, care invocase refuzul accesului la un

tribunal pentru că își formulase cererea în limba rusă și nu în limbile oficiale din

Finlanda - finlandeza și suedeza - că reclamanta fusese liberă să introducă o nouă

acțiune, atât timp cât aceasta era formulată în una din limbile oficiale din Finlanda.

Curtea Europeană a notat că, deși reclamanta nu beneficia de un drept absolut la

gratuitatea asistenței juridice, ea putea solicita subvenționarea asistenței, precum și

numirea unui avocat din oficiu care cunoștea una din limbile oficiale. Curtea

Europeană nu a considerat că reclamantei i s-a îngrădit accesul la un tribunal, în

vederea intentării procedurilor civile.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs depusă

de Igor Mocan împotriva încheierii din 23 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău

este redactată într-o altă limbă decât limba oficială a procesului și nu este însoțită de

traducere, în conformitate cu prevederile art. 4261, alin. (1), lit. (b1) al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat de Igor Mocan,

deoarece nu corespunde prevederilor art. 437, alin. (1) al Codului de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 4261, alin. (1), lit. (b1) al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se restituie recursul declarat de Igor Mocan împotriva încheierii din data de 23

octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

3