2r-40/19 — repararea prejudiciului material și moral.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material şi moral.
- Temei legal
- termenul de declarare a apelului; cazurile în care nu se dă curs cererii de apel;restituirea cererii de apel.
2r-40/19 — repararea prejudiciului material și moral. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.2r-40/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (E. Badan-Melnic)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc)
D E C I Z I E
13 februarie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
examinând recursul declarat de Vasile Ungur, reprezentat de avocatul Veaceslav
Spalatu,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Toia
împotriva lui Vasile Ungur cu privire la încasarea prejudiciului material și moral,
împotriva încheierii din 31 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost restituită cererea de apel, din motivul nelichidării neajunsurilor constatate,
c o n s t a t ă:
La 10 ianuarie 2018, Ion Toia a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui
Vasile Ungur cu privire la repararea prejudiciului material în mărime de 4 550 de lei și
a prejudiciului moral în mărime de 80 000 de lei.
Prin hotărârea din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea
s-a admis parțial.
S-a încasat din contul lui Vasile Ungur în beneficiul lui Ion Toia suma de 10 000
de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, s-a încasat din
contul lui Vasile Ungur în beneficiul stalului taxa de stat în mărime de 300 de lei, în
rest, pretențiile s-au respins ca neîntemeiate.
La 27 iulie 2018, Vasile Ungur, reprezentat de avocatul Veaceslav Spalatu, a
depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe.
Prin încheierea din 31 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit
apelul declarat de Vasile Ungur, reprezentat de avocatul Veaceslav Spalatu, ca fiind
depus în afara termenului legal.
La 04 decembrie 2018, Vasile Ungur, reprezentat de avocatul Veaceslav Spalatu a
declarat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii din 31
octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare.
În susținerea recursului declarat, recurentul a notat că concluzia instanței de apel
este eronată, or la 26 iulie 2018, ora 16:18 min, a depus cererea de apel nemotivată pe
site-ul oficial al instanței de apel.
Prin urmare, a menționat că s-a conformat cerințelor legale și a depus apelul în
termen.
1
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea ei.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 31 octombrie 2018,
fiind expediată în adresa recurentului la 20 noiembrie 2018 (f.d. 79), astfel Vasile
Ungur, reprezentat de avocatul Veaceslav Spalatu, s-a conformat prevederilor legii și a
depus la 04 decembrie 2018, recursul în termen.
Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de
recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Vasile Ungur,
reprezentat de avocatul Veaceslav Spalatu întemeiat și care necesită a fi admis din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită
recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema
soluționată prin încheierea casată.
La caz, se constată că la 27 iulie 2018, Vasile Ungur, reprezentat de avocatul
Veaceslav Spalatu a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 26 iunie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 31
octombrie 2018 a restituit apelul cu toate actele anexate din motivul declarării acestuia
în afara termenului legal și fără a solicita repunerea în termen.
Verificând legalitatea încheierii instanței de apel contestată, în raport cu motivele
recursului și cadrul legal aplicabil speței, instanța de recurs constată că instanța de apel
în mod pripit a ajuns la concluzia de a restitui apelul depus de Vasile Ungur,
reprezentat de avocatul Veaceslav Spalatu.
În susținerea opiniei enunțate instanța de recurs reține prevederile art. 362 alin.
(1) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora termenul de declarare a apelului este
de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede
altfel.
Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs constată că, dispozitivul
hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost pronunțat la 26 iunie 2018, prin
urmare termenul de 30 de zile pentru depunerea cererii de apel, prevăzut de art. 362
alin. (1) din Codul de procedură civilă, a expirat la 26 iulie 2018.
În speță, instanța de recurs constată că Vasile Ungur, reprezentat de avocatul
Veaceslav Spataru a declarat apel împotriva hotărârii din 26 iunie 2018 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru în data de 26 iulie 2018, ora 16:18 (f.d. 96).
Având în vedere faptul că Vasile Ungur, reprezentat de avocatul Veaceslav
Spataru a confirmat că la 26 iulie 2018 a expediat prin intermediul poștei electronice,
cererea de apel, Colegiul consideră incert motivul neanexării la materialele cauzei a
apelului. În mod corespunzător, Colegiul conchide că acest fapt constituie o misiune a
instanței de judecată.
La acest capitol, Colegiul subliniază că jurisprudența Curții Europene a
Drepturilor Omului denotă că riscul unei greșeli făcute de o autoritate de stat trebuie să
fie suportat de stat, iar erorile nu trebuie să fie remediate pe seama persoanei în cauză
(a se vedea Platakou vs Grecia, 11 ianuarie 2001, parag. 39; Freitag vs Germania, 19
iulie 2007, parag. 41; Šimecki vs Croația, 30 aprilie 2014, parag. 46; Čakarevic vs
Croatia, 28 aprilie 2018, parag. 80). În toate aceste cazuri, reclamanții au fost
2
sancționați procedural pentru erorile făcute de organele statului, pentru care nu ar fi
trebuit să-și asume nicio responsabilitate.
Din aceste raționamente, în conformitate cu articolul 368 alin. (2) din Codul de
procedură civilă, apelul depus de Vasile Ungur, reprezentat de avocatul Veaceslav
Spalatu se consideră depus în data de 26 iulie 2018, și nu în data de 27 iulie 2018, așa
cum a reținut Curtea de Apel Chișinău.
Așadar, recurentul a respectat termenul impus de dispozițiile articolului 362 alin.
(1) din Codul de procedură civilă, conform căruia, termenul de declarare a apelului
este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede
altfel.
Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție concluzionează asupra necesității admiterii recursului
declarat de către Vasile Ungur, reprezentat de avocatul Veaceslav Spalatu, casării
încheierii din 31 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și remiterii cauzei spre
rejudecare în instanța de apel, la etapa primirii apelului.
În conformitate cu art. 427 lit. b), 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de Vasile Ungur, reprezentat de avocatul Veaceslav
Spalatu.
Se casează încheierea din 31 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă Ion Toia împotriva lui Vasile
Ungur cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, cu restituirea cauzei spre
rejudecare la Curtea de Apel Chișinău la etapa primirii apelului.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
3