2r-108/19 — transmiterea silită a bunului gajat si evacuarea din imobil

Dosarul nr. 2r-108/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: A. Negru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi) DECIZIE 13 februarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Victor Burduh Tamara Chișca-Doneva examinând recursul declarat de Igor Gribincea și Mariana Gribincea reprezentați de avocatul Oleg Spînu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială ,,Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” Societate pe Acțiuni împotriva lui Igor Gribincea și Marianei Gribincea, intervenienți accesorii Tatiana Mihăeș și notarul privat Rodica Semionova cu privire la transmiterea silită a bunului gajat, evacuarea din imobil și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 3 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea lui Igor Gribincea și Mariana Gribincea privind repunerea în termenul de declarare a apelului și a fost restituită cererea de apel ca fiind depusă în afara termenului legal, c o n s t a t ă : La 14 aprilie 2014 BC ,,Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Igor Gribincea și Marianei Gribincea cu privire la transmiterea silită a bunului gajat, evacuarea din imobil și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 28 iulie 2014 a Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău, în proces în calitate de intervenient accesoriu a fost atrasă Tatiana Mihăeș. Prin încheierea din 14 martie 2016 a Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău, în proces în calitate de intervenient accesoriu a fost atras notarul privat Rodica Semionova. Prin hotărârea din 4 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a fost admisă integral cererea de chemare în judecată. A fost transmis silit de la Igor Gribincea și Tatiana Mihăeș în posesiunea BC ,,Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA, pentru vânzare în scopul acoperirii datoriilor înregistrate în baza contractului de credit nr. I/09/001 din 18 februarie 2009, bunul imobil gajat - apartamentul nr. 3 situat în mun.

Chișinău, str. xxxxx, număr cadastral xxxxx. Au fost evacuate toate persoanele cu bunurile care le aparțin din imobilul respectiv. S- a încasat în mod solidar din contul lui Igor Gribincea și Mariana Gribincea în 1 beneficiul BC ,,Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA suma de 1995 de lei cu titlu de taxă de stat, suma de 170, 88 de lei cu titlu de cheltuieli de citare prin telegramă, suma de 1170 de lei cu titlu de plată a expertizei grafoscopice și suma de 218 lei cu titlu de cheltuieli pentru invitarea expertului în ședința de judecată. La 23 iulie 2018 Igor Gribincea și Mariana Gribincea reprezentați de avocatul Oleg Spînu, au declarat apel împotriva hotărârii din 4 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Prin încheierea din 3 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea lui Igor Gribincea și Mariana Gribincea privind repunerea în termenul de declarare a apelului și a fost restituită cererea de apel ca fiind depusă în afara termenului legal. La 22 noiembrie 2018, Igor Gribincea și Mariana Gribincea reprezentați de avocatul Oleg Spînu, au declarat recurs împotriva încheierii din 3 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată, indicându-se la faptul că au fost încălcate normele de drept procedural, iar concluziile expuse în încheiere contravin probelor din dosar. Au menționat că au luat cunoștință de dispozitivul hotărârii primei instanțe în data de 20 iulie 2018 și prin urmare, întemeiat au omis termenul de declarare a apelului.

Recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea încheierii din 3 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și remiterea cauzei la rejudecare. În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea ei. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 3 octombrie 2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurenți, la dosar lipsesc. Astfel, recursul declarat la 22 noiembrie 2018, este depus cu respectarea termenului prevăzut de lege. Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. În conformitate cu prevederile art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Alineatul (3) al aceluiași articol, prevede că repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116. Instanța de recurs consideră oportun de a reitera și prevederile art. 110 Cod de procedură civilă, care statuează că, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Totodată, conform art. 111 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. Termenul de procedură 2 stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui. Instanța de recurs notează că, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă, or, în conformitate cu art. 15 Cod de procedură civilă, participanții la proces și alte persoane interesate ale căror drepturi, libertăți ori interese legitime au fost încălcate printr-un act judiciar pot exercita căile de atac împotriva acestuia în condițiile legii.

Din materialele dosarului s-a constatat că, la 4 aprilie 2018 a fost pronunțat dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de BC ,,Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” SA împotriva lui Igor Gribincea și Marianei Gribincea, intervenienți accesorii Tatiana Mihăeș și notarul privat Rodica Semionova cu privire la transmiterea silită a bunului gajat, evacuarea din imobil și încasarea cheltuielilor de judecată. Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 4 aprilie 2018, rezultă că la pronunțarea dispozitivului hotărârii, Igor Gribincea și Mariana Gribincea nu au fost prezenți (f.d. 101 Vol.I). În conformitate cu art. 236 alin. (4) Cod de procedură civilă, participanții care nu au fost prezenți la pronunțarea dispozitivului hotărârii primesc copia hotărârii în decurs de 5 zile.

Instanța de recurs constată că, la 4 aprilie 2018 în adresa participanților la proces a fost expediată copia hotărârii pronunțate în cauză, însă Igor Gribincea și Mariana Gribincea nu s-au prezentat la oficiul poștal pentru a primi corespondența, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție a scrisorilor recomandate din care rezultă motivul nereclamării (f.d. 113, 114 Vol. II). Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, în speță, termenul de declarare a apelului și-a început curgerea la 5 aprilie 2018, ziua imediat următoare datei emiterii dispozitivului hotărârii contestate și a expirat la 4 mai 2018, aceasta fiind ultima zi de declarare a apelului.

Actele cauzei atestă că, Igor Gribincea și Mariana Gribincea au contestat cu apel hotărârea din 4 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, la data de 23 iulie 2018 și au solicitat concomitent și repunerea în termenul de declarare a apelului, invocând că au luat cunoștință de dispozitivul hotărârii la 20 iulie 2018. În acest sens, art. 116 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, prevede că persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, instanța de apel prin încheierea din 3 octombrie 2018, întemeiat a respins cererea de repunere în termen a apelului și a restituit cererea de 3 apel, având în vedere că argumentele invocate în susținerea cererii de repunere în termen a apelului sunt neîntemeiate. Astfel, nu poate fi reținut argumentul recurenților precum că, din motive întemeiate au omis termenul de declarare a apelului, deoarece au luat cunoștință de dispozitivul hotărârii primei instanțe în data de 20 iulie 2018. Sub acest aspect, instanța de recurs reiterează că termenul declarării apelului începe a curge din ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii, dar nu de la data comunicării acestuia, indiferent de faptul dacă partea a fost sau nu prezentă la pronunțare.

Totodată, instanța de recurs menționează că Igor Gribincea și Mariana Gribincea au fost citați legal pentru ședințele de judecată în prima instanță, ceea ce se confirmă prin avizele de recepție a scrisorilor recomandate (f.d.45, 118Vol. I). Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consemnează faptul că, Igor Gribincea și Mariana Gribincea au fost în cunoștință despre existența prezentului litigiu și prin urmare, aveau obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorant cu desăvârșire, care în consecință a generat omiterea termenului prescris la depunerea apelului.

Așa fiind, se constată ca întemeiată soluția instanței de apel cu privire la respingerea cererii de repunere a apelului în termen și restituirea acestuia, fiind cert stabilit că Igor Gribincea și Mariana Gribincea, nu au prezentat probe ce ar confirma omiterea din motive întemeiate a termenului de declarare a apelului, motiv din care survin sancțiunile procedurale prevăzute de art. 10 alin. (1) Cod de procedură civilă, pentru subiectul obligat în raport procedural, în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu constituie temei de casare a încheierii recurate.

De altfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că, în cazul admiterii cererii și repunerii apelului în termen, se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În context, instanța de recurs amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut.

În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa 4 contra Spaniei), în carte înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție. Din considerentele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Igor Gribincea și Mariana Gribincea reprezentați de avocatul Oleg Spînu.

Se menține încheierea din 3 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială ,,Mobiasbanca-Groupe Societe Generale” Societate pe Acțiuni împotriva lui Igor Gribincea și Marianei Gribincea, intervenienți accesorii Tatiana Mihăeș și notarul privat Rodica Semionova cu privire la transmiterea silită a bunului gajat, evacuarea din imobil și încasarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Victor Burduh Tamara Chișca-Doneva 5