2rac-54/19 — Încasarea datoriei si cheltuielilor de jduecată

Dosarul nr. 2rac-54/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: S. Ghercavii)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: E. Grumeza, N. Chircu, S. Procopciuc)

ÎNCHEIERE

06 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

Primăria satului Corlăteni, reprezentată de avocatul Vitalie Șleahtițki,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria satului

Corlăteni împotriva Societății Comerciale „Diaserv - Grup” Societate cu răspundere

Limitată cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de Societatea Comercială „Diaserv - Grup” Societate cu

Răspundere Limitată, a fost casată hotărârea din 01 martie 2018 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă:

La data de 30 august 2017 reclamanta Primăria satului Corlăteni, reprezentată

de avocatul Vitalie Șleahtițki a depus cerere de chemare în judecată împotriva SC

„Diaserv - Grup” SRL cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în baza contractului de antrepriză

nr. 43 din 21 august 2014, SC „Diaserv - Grup” SRL urma să efectueze lucrări de

pavare a aleii pietonale „Singureni - Corlăteni” în valoare totală de 1369066 de lei 46

bani. Termenul de onorare a obligațiilor contractuale din partea SC „Diaserv - Grup”

SRL a devenit scadent la 31 decembrie 2015.

A susținut că, și-a onorat obligația cu privire la achitarea valorii contractului în

sumă totală de 1369066 de lei 46 bani, fapt confirmat prin ordinele de plată nr. 497 din

07 noiembrie 2014, nr. 619 din 11 decembrie 2014, nr. 220 din 15 mai 2015, nr. 286

din 17 iunie 2015 și nr. 260 din 09 iunie 2015, însă pârâtul și-a onorat parțial obligația

asumată.

A specificat că, la moment datoria restantă a pîrîtului constituie 150000 de lei,

1

ceea ce reprezintă valoarea lucrărilor neefectuate de antreprenor.

A afirmat că, în scopul soluționării prealabile a litigiului pe cale extrajudiciară,

a expediat în adresa pîrîtului reclamația nr. 86 din 27 ianuarie 2017, prin care a solicitat

executarea de urgență a lucrărilor restante sau restituirea valorii acestora în sumă de

150000 de lei.

A precizat că, pîrîtul nu a dat răspuns la reclamația menționată, iar acest fapt este

tratat drept refuz de a executa obligația de achitare benevolă a datoriei. De altfel, din

momentul recepționării reclamanții de către pârât, ultimul a fost pus în întârziere.

A solicitat încasarea de la SC „Diaserv - Grup” SRL în beneficiul său a datoriei

în mărime de 150000 de lei și a taxei de stat în cuantum de 4500 de lei.

Prin hotărârea din 01 martie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost

admisă acțiunea depusă de Primăria satului Corlăteni și a fost încasat din contul SC

„Diaserv - Grup” SRL în beneficiul Primăriei Corlăteni datoria în sumă de 150000 de

lei și taxa de stat în mărime de 4500 de lei.

Prin decizia din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Societatea Comercială „Diaserv - Grup” Societate cu Răspundere Limitată,

a fost casată hotărârea din 01 martie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și a fost

emisă o nouă hotărâre prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă

de Primăria satului Corlăteni împotriva Societății Comerciale „Diaserv - Grup”

Societate cu răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de

judecată.

Instanța de apel și-a motivat concluzia prin faptul că, dovada existenței viciilor

sau abaterilor de la contract trebuie să fie efectuată prin actul de recepție a lucrărilor,

care în speță lipsește, dar nu print-o anexă la devizul local, care nu poate avea aceeași

valoare juridică ca și recepția, cu atât mai mult că nu este datat și nu s-a adus nici un

argument în concretizarea momentului întocmirii lui, de ce este unul unilateral și de ce

despre vicii antreprenorul a fost informat abia în ianuarie 2017, adică peste 19 luni de

la finalizarea/achitarea lucrărilor, pe când legea impune obligația informării imediate

a antreprenorului despre vicii.

Totodată, ținând cont că lucrările invocate ca fiind neexecutate nu constituie în

sine vicii ascunse (dat fiind că despre lipsa de construcții, borduri, pavaj ș .a.), ci unele

evidente, despre care beneficiarul nu a putut să nu cunoască imediat, la momentul

efectuării plății facturilor fiscale (conform cap. 4 din contract obligă la plata lucrărilor

nelitigioase), Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel

Bălți a constatat că intimatul este decăzut din dreptul de a revendica valoarea lor.

La data de 29 noiembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Primăria satului

Corlăteni, reprezentată de avocatul Vitalie Șleahtițki a declarat recurs împotriva

deciziei din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului recurenta a reiterat aceleași argumente care au fost

susținute și în instanțele ierarhic inferioare, insistând asupra faptului că instanța de apel

a apreciat probele arbitrar, iar soluția adoptată este bazată doar pe declarațiile

neîntemeiate ale intimatului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

2

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 02 octombrie 2018,

iar recurentul a declarat recurs la data de 29 noiembrie 2018.

Astfel, recursul, declarat la data de 29 noiembrie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Primăria satului Corlăteni,

reprezentată de avocatul Vitalie Șleahtițki nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

3

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

Primăria satului Corlăteni, reprezentată de avocatul Vitalie Șleahtițki, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Primăria satului Corlăteni, reprezentată de avocatul

Vitalie Șleahtițki ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Primăria satului Corlăteni, reprezentată de avocatul Vitalie

Șleahtițki se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4