2r-55/19 — declararea nulității testamentului

Dosarul nr. 2r-1036/2018 2r-55/2019 prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central (jud: V. Railean) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu) D E C I Z I E 30 ianuarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Dumitru Mardari Galina Stratulat examinând recursul declarat de Aliona Ciobanu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Ciobanu împotriva lui Alexandru Ciobanu, intervenient accesoriu notarul public Petru Belciug cu privire la declararea nulității testamentului, împotriva încheierii din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău c o n s t a t ă : La 11 noiembrie 2015, Aliona Ciobanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Ciobanu, intervenient accesoriu notarul public Pentru Belciug cu privire la declararea nulității testamentului.

Prin hotărârea din 27 iunie 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Ciobanu. La 27 iulie 2018, Aliona Ciobanu a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, prin care a solicitat casarea hotărârii cu trimiterea cauzei la rejudecare. Prin încheierea din 17 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu a fost dat curs apelului declarat de Aliona Ciobanu și i-a fost acordat apelantei termen de 10 zile, calculat de la data recepționării încheierii, pentru înlăturarea neajunsurilor, și anume pentru prezentarea cererii de apel motivate și a dovezii de achitare a taxei de stat în sumă de 112,50 lei, fiind stabilit că soluționarea chestiunii privind punerea pe rol a cererii de apel va avea loc la data de 17 octombrie 2018, în lipsa părților.

La 15 octombrie 2018, în adresa Curții de Apel a parvenit de la Aliona Ciobanu cererea de apel, însă apelanta a omis să prezinte dovada de achitare a taxei de stat.

Prin încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost prelungit pentru apelanta Aliona Ciobanu, termenul de înlăturarea neajunsurilor, și anume prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat până la 14 noiembrie 2018, fiind stabilit că soluționarea chestiunii privind punerea pe rol a cererii de apel va avea loc la 14 noiembrie 2018. Prin încheierea din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în lipsa dovezii de recepționare a încheierii de a nu da curs cererii de apel, repetat, a fost prelungit pentru apelanta Aliona Ciobanu, termenul de privind înlăturarea neajunsurilor, și anume prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat, fiind stabilit că soluționarea chestiunii privind punerea pe rol a cererii de apel va avea loc pentru data de 05 decembrie 2018. Prin încheierea din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită cererea de apel declarată de Aliona Ciobanu, împotriva hotărârii din 27 iunie 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, pe motiv că apelanta nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței expuse în încheierea din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a fost restituită cererea de apel depusă de Aliona Ciobanu, prin intermediul lui Vladimir Arseni, împotriva hotărârii din 27 iunie 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, ca fiind depus de o persoană care nu este în drept să declare apel.

La 17 decembrie 2018 și la 25 ianuarie 2019, Aliona Ciobanu a declarat recurs împotriva încheierii din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea acesteia cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. În motivarea recursului a invocat că consideră încheierea instanței de apel pasibilă casării, deoarece a fost emisă cu încălcarea normelor procedurale, urmare a interpretării eronate a legii. A relatat apelanta că Vladimir Arseni a fost în drept să depună cererea de scutire de la plata taxei de stat, din numele său, în cazul în care a fost împuternicit prin procură, care este valabilă. În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 05 decembrie 2018, astfel, recursul declarat la 17 decembrie 2018, este în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427, lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

Materialele cauzei atestă că la 11 noiembrie 2015 Aliona Ciobanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Ciobanu, intervenient accesoriu notarul public Pentru Belciug cu privire la declararea nulității testamentului. Fiind învestită cu examinarea cauzei prima instanță prin hotărârea din 27 iunie 2018 a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Ciobanu. La 27 iulie 2018 Aliona Ciobanu a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, prin care a solicitat casarea hotărârii cu trimiterea cauzei la rejudecare.

Prin încheierea din 17 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu a fost dat curs apelului declarat de Aliona Ciobanu și i-a fost acordat apelantei termen de 10 zile, calculat de la data recepționării încheierii, pentru înlăturarea neajunsurilor, și 2 anume prezentarea cererii de apel motivate și a dovezii de achitare a taxei de stat în sumă de 112,50 lei, fiind stabilit că soluționarea chestiunii privind punerea pe rol a cererii de apel va avea loc la 17 octombrie 2018, în lipsa părților. La 15 octombrie 2018, în adresa Curții de Apel a parvenit de la Aliona Ciobanu cererea de apel, însă apelanta a omis să prezinte dovada de achitare a taxei de stat.

Prin încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost prelungit pentru apelanta Aliona Ciobanu, termenul de înlăturarea neajunsurilor, și anume prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat până la 14 noiembrie 2018, fiind stabilit că soluționarea chestiunii privind punerea pe rol a cererii de apel va avea loc pentru data de 14 noiembrie 2018 . Prin încheierea din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în lipsa dovezii de recepționare a încheierii de a nu da curs cererii de apel, repetat, a fost prelungit pentru apelanta Aliona Ciobanu, termenul de înlăturare a neajunsurilor, și anume prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat, fiind stabilit că soluționarea chestiunii privind punerea pe rol a cererii de apel va avea loc pentru data de 05 decembrie 2018. Prin încheierea din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită cererea de apel declarată de Aliona Ciobanu, împotriva hotărârii din 27 iunie 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, pe motiv că apelanta nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței expuse în încheierea din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a fost restituită cererea de apel depusă de Aliona Ciobanu, prin intermediul lui Vladimir Arseni, împotriva hotărârii din 27 iunie 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, ca fiind depus de o persoană care nu este în drept să declare apel.

Astfel, instanța de recurs reține că încheierea din 17 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată apelantei, fiind recepționată de ultima la 03 octombrie 2018, fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d. 211). Tot actele cauzei atestă că, deși, Aliona Ciobanu a cunoscut cu certitudine despre necesitatea înlăturării neajunsurilor la depunerea cererii de apel, până la 05 decembrie 2018 nu a înlăturat neajunsurile menționate în încheierea de a nu da curs cererii de apel, precum și încheierilor de prelungire a termenului. În speță, Colegiul consideră neîntemeiate afirmațiile recurentei prin care a indicat că la materialele cauzei sunt anexate împuternicirile corespunzătoare, care i- ar oferi lui Vladimir Arseni dreptul de a depune cereri din numele său, în cazul în care la materialele cauzei (f.d.

127), într-adevăr se regăsește copia procurii din 13 martie 2017, dar nu este certificată de către parte, pe proprie răspundere, iar din procesul-verbal al ședinței de judecată din prima instanță nu se denotă cert că partea a prezentat originalul procurii respective. Mai mult, în conformitate cu art. 75, alin. (1)-(11) Cod de procedură civilă, în proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. Persoanele fizice pot fi reprezentate în instanța de judecată de către soț/soție, părinți, copii, frați, surori, bunei, nepoți dacă aceștia sunt licențiați în drept și sunt împuterniciți printr-o procură autentificată notarial.

Prin prisma normei precitate, Colegiul constată că Vladimir Arseni nu întrunește exigențele normei procesuale, iar în consecință nu este în drept să reprezinte interesele Alionei Ciobanu în instanța de judecată. 3 Reieșind din cele invocate se atestă că instanța de apel și-a îndeplinit cu diligență atribuțiile prevăzute de legislație pentru a înștiința apelanta despre necesitatea înlăturării neajunsurilor la depunerea cererii de apel, ultima dispunând de un termen suficient pentru înlăturarea acestora. Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că încheierea recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept procedural care reglementau acțiunile instanței la acea fază a procesului.

În susținerea acestei concluzii urmează a reține și prevederile art. 368, alin. (1) Cod de procedură civilă, care statuează că dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr- o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Pornind de la prevederile normelor de drept menționate, Colegiul conchide că instanța de apel corect nu a dat curs cererii de apel și ulterior a restituit cererea de apel depusă de Aliona Ciobanu, în cazul în care aceasta nu s-a conformat dispozițiilor încheierii din 17 septembrie 2018, și nu a prezentat dovada de achitare a taxei de stat, precum nu a solicitat nici scutirea, amânarea sau eșalonarea achitării taxei de stat la depunerea apelului.

În această ordine de idei urmează de specifica că recurenta a cunoscut despre emiterea încheierii instanței de apel din 17 septembrie 2018, deoarece conform materialelor dosarului la 03 octombrie 2018 a recepționat contra semnătură încheierea respectivă, prin urmare a dispus de suficient timp pentru înlăturarea neajunsurilor menționate în actul procedural, necătînd la faptul că termenul de procedură a fost prelungit de instanța de apel, aceasta având obligația pozitivă de a întreprinde măsurile necesare în vederea prezentării actelor în termenul stabilit. În conformitate cu art. 61 Cod de procedură civilă, părțile sânt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. În speță, actul judecătoresc de procedură implică cert obligația pozitivă a apelantei de a prezenta dovada de achitare a taxei de stat, or, sarcina procedurală nu a fost realizată de apelantă în vederea înlăturării neajunsurilor în termenul stabilit.

Totodată, instanța de recurs menționează că, în speță, de către recurentă nu au fost luate măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudența CtEDO, de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007). Mai mult ca atât, instanța de apel este obligată de a crea condiții obiective și reale pentru ca participanții să-și exercite în volum deplin drepturile procedurale, curmând în mod legal orice abuz din partea lor, și înlăturând pe măsură posibilităților omisiunile la acest capitol, depistate în orice fază a procesului. Astfel, Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a emis încheierea din 05 decembrie 2018, deoarece apelanta nu și-a exercitat în volum deplin drepturile procedurale, iar ca consecință a curmat în mod legal orice abuz din partea acesteia.

În susținerea celor relatate, Colegiul consideră necesar a releva și prevederile art. 10 Cod de procedură civilă, care statuează că, sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin 4 pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce.

Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în dependență de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege. Reieșind din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurentă sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Aliona Ciobanu. Se mențin încheierea din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Ciobanu împotriva lui Alexandru Ciobanu, intervenient accesoriu notarul public Petru Belciug cu privire la declararea nulității testamentului. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Dumitru Mardari Galina Stratulat 5 Dosarul nr. 2r-1036/2018 2r-55/2019 prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central (jud: V. Railean) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu) Î N C H E I E R E 30 ianuarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Dumitru Mardari Galina Stratulat examinând recursul declarat de Vladimir Arseni, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Ciobanu împotriva lui Alexandru Ciobanu, intervenient accesoriu notarul public Petru Belciug cu privire la declararea nulității testamentului, împotriva încheierii din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău c o n s t a t ă : La 11 noiembrie 2015, Aliona Ciobanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Ciobanu, intervenient accesoriu notarul public Pentru Belciug cu privire la declararea nulității testamentului.

Prin hotărârea din 27 iunie 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Ciobanu. La 27 iulie 2018, Aliona Ciobanu a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, prin care a solicitat casarea hotărârii cu trimiterea cauzei la rejudecare. Prin încheierea din 17 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu a fost dat curs apelului declarat de Aliona Ciobanu și i-a fost acordat apelantei termen de 10 zile, calculat de la data recepționării încheierii, pentru înlăturarea neajunsurilor, și anume pentru prezentarea cererii de apel motivate și a dovezii de achitare a taxei de stat în sumă de 112,50 lei, fiind stabilit că soluționarea chestiunii privind punerea pe rol a cererii de apel va avea loc la data de 17 octombrie 2018, în lipsa părților.

La 15 octombrie 2018, în adresa Curții de Apel a parvenit de la Aliona Ciobanu cererea de apel, însă apelanta a omis să prezinte dovada de achitare a taxei de stat.

Prin încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost prelungit pentru apelanta Aliona Ciobanu, termenul de înlăturarea neajunsurilor, și anume prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat până la 14 noiembrie 2018, fiind stabilit că soluționarea chestiunii privind punerea pe rol a cererii de apel va avea loc la 14 noiembrie 2018. Prin încheierea din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în lipsa dovezii de recepționare a încheierii de a nu da curs cererii de apel, repetat, a fost prelungit pentru apelanta Aliona Ciobanu, termenul de privind înlăturarea 6 neajunsurilor, și anume prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat, fiind stabilit că soluționarea chestiunii privind punerea pe rol a cererii de apel va avea loc pentru data de 05 decembrie 2018. Prin încheierea din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită cererea de apel declarată de Aliona Ciobanu, împotriva hotărârii din 27 iunie 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, pe motiv că apelanta nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței expuse în încheierea din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a fost restituită cererea de apel depusă de Aliona Ciobanu, prin intermediul lui Vladimir Arseni, împotriva hotărârii din 27 iunie 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, ca fiind depus de o persoană care nu este în drept să declare apel.

La 17 decembrie 2018 și la 25 ianuarie 2019, Aliona Ciobanu, prin intermediul lui Vladimir Arseni a declarat recurs împotriva încheierii din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a solicitat casarea acesteia cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. În motivarea recursului a invocat că consideră încheierea instanței de apel pasibilă casării, deoarece a fost emisă cu încălcarea normelor procedurale, urmare a interpretării eronate a legii. Apelantul Vladimir Arseni a relatat că a fost în drept să depună cererea de scutire de la plata taxei de stat, din numele Alionei Ciobanu, în cazul în care a fost împuternicit prin procură, care este valabilă. În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 05 decembrie 2018, astfel, recursul declarat la 17 decembrie 2018, este în termen. Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl restituie, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 4261 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare recurs.

Materialele cauzei atestă că, prin încheierea din 05 decembrie 2018 Curtea de Apel Chișinău a restituit cererea de apel declarată de Aliona Ciobanu, împotriva hotărârii din 27 iunie 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, pe motiv că apelanta nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței expuse în încheierea din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a restituit cererea de apel depusă de Aliona Ciobanu, prin intermediul lui Vladimir Arseni, împotriva hotărârii din 27 iunie 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, ca fiind depus de o persoană care nu este în drept să declare apel. Astfel, Vladimir Arseni nefiind de acord cu încheierea emisă a declarat recurs, semnând cererea de recurs.

Colegiul notează că, la materialele cauzei lipsește un act ce ar demonstra că Vladimir Arseni are împuterniciri de a contesta cu recurs încheierea din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cazul în care procura din 13 martie 2017 (f.d. 127) la care face referire acesta nu corespunde exigențelor legale. În contextul dat, Colegiul relevă că împuternicirile de reprezentare în instanța de judecată sunt reglementate art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele 7 reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

În conformitate cu art. 75 alin. (1), (11)din Codul de procedură civilă, în proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. Persoanele fizice pot fi reprezentate în instanța de judecată de către soț/ soție, părinți, copii, frați, surori, bunei, nepoți dacă aceștia sunt licențiați în drept și sunt împuterniciți printr-o procură autentificată notarial. Din normele de drept precitate rezultă că, împuternicirile reprezentantului trebuie să fie formulate în procură sau în contract, întocmite în condițiile legii, pentru a îi acorda dreptul de a efectua toate actele legate de reprezentarea în instanța de judecată, iar în lipsa unui astfel de act, reprezentantul este lipsit de dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, în sensul art. 81 din Codul de procedură civilă.

În contextul dat, pornind de la faptul că, Vladimir Arseni la declararea și semnarea recursului împotriva încheierii din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a acționat în lipsa unui act de confirmare a împuternicirilor, Colegiul consideră că cererea de recurs depusă urmează a fi restituită, din motiv că a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare recurs. În conformitate cu prevederile art. 4261, alin. (1), lit. b) și alin. (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se restituie recursul declarat de Vladimir Arseni, împotriva încheierii din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Ciobanu împotriva lui Alexandru Ciobanu, intervenient accesoriu notarul public Petru Belciug cu privire la declararea nulității testamentului.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Dumitru Mardari Galina Stratulat 8