2r-55/19 — declararea nulității testamentului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- declararea nulităţii testamentului
- Temei legal
- cazurile în care nu se dă curs cererii d eapel, restituirea cererii de apel, restituirea recursului împotriva încheierii
2r-55/19 — declararea nulității testamentului (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2r-1036/2018
2r-55/2019
prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central (jud: V. Railean)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)
D E C I Z I E
30 ianuarie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Dumitru Mardari
Galina Stratulat
examinând recursul declarat de Aliona Ciobanu,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Ciobanu
împotriva lui Alexandru Ciobanu, intervenient accesoriu notarul public Petru
Belciug cu privire la declararea nulității testamentului,
împotriva încheierii din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău
c o n s t a t ă :
La 11 noiembrie 2015, Aliona Ciobanu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Alexandru Ciobanu, intervenient accesoriu notarul public Pentru
Belciug cu privire la declararea nulității testamentului.
Prin hotărârea din 27 iunie 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central a fost
respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Ciobanu.
La 27 iulie 2018, Aliona Ciobanu a declarat apel împotriva hotărârii primei
instanțe, prin care a solicitat casarea hotărârii cu trimiterea cauzei la rejudecare.
Prin încheierea din 17 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu a fost dat
curs apelului declarat de Aliona Ciobanu și i-a fost acordat apelantei termen de 10
zile, calculat de la data recepționării încheierii, pentru înlăturarea neajunsurilor, și
anume pentru prezentarea cererii de apel motivate și a dovezii de achitare a taxei de
stat în sumă de 112,50 lei, fiind stabilit că soluționarea chestiunii privind punerea pe
rol a cererii de apel va avea loc la data de 17 octombrie 2018, în lipsa părților.
La 15 octombrie 2018, în adresa Curții de Apel a parvenit de la Aliona Ciobanu
cererea de apel, însă apelanta a omis să prezinte dovada de achitare a taxei de stat.
Prin încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost prelungit
pentru apelanta Aliona Ciobanu, termenul de înlăturarea neajunsurilor, și anume
prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat până la 14 noiembrie 2018, fiind
stabilit că soluționarea chestiunii privind punerea pe rol a cererii de apel va avea loc
la 14 noiembrie 2018.
Prin încheierea din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în lipsa
dovezii de recepționare a încheierii de a nu da curs cererii de apel, repetat, a fost
prelungit pentru apelanta Aliona Ciobanu, termenul de privind înlăturarea
neajunsurilor, și anume prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat, fiind stabilit
că soluționarea chestiunii privind punerea pe rol a cererii de apel va avea loc pentru
data de 05 decembrie 2018.
Prin încheierea din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită
cererea de apel declarată de Aliona Ciobanu, împotriva hotărârii din 27 iunie 2018
a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, pe motiv că apelanta nu a îndeplinit în termen
indicațiile instanței expuse în încheierea din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel
Chișinău și a fost restituită cererea de apel depusă de Aliona Ciobanu, prin
intermediul lui Vladimir Arseni, împotriva hotărârii din 27 iunie 2018 a Judecătoriei
Căușeni, sediul Central, ca fiind depus de o persoană care nu este în drept să declare
apel.
La 17 decembrie 2018 și la 25 ianuarie 2019, Aliona Ciobanu a declarat recurs
împotriva încheierii din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
solicitat casarea acesteia cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel
Chișinău.
În motivarea recursului a invocat că consideră încheierea instanței de apel
pasibilă casării, deoarece a fost emisă cu încălcarea normelor procedurale, urmare a
interpretării eronate a legii.
A relatat apelanta că Vladimir Arseni a fost în drept să depună cererea de scutire
de la plata taxei de stat, din numele său, în cazul în care a fost împuternicit prin
procură, care este valabilă.
În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 05 decembrie
2018, astfel, recursul declarat la 17 decembrie 2018, este în termen.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza
dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără
participarea părților.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care
urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 427, lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul
și să mențină încheierea.
Materialele cauzei atestă că la 11 noiembrie 2015 Aliona Ciobanu a depus
cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Ciobanu, intervenient
accesoriu notarul public Pentru Belciug cu privire la declararea nulității
testamentului.
Fiind învestită cu examinarea cauzei prima instanță prin hotărârea din 27 iunie
2018 a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Aliona
Ciobanu.
La 27 iulie 2018 Aliona Ciobanu a declarat apel împotriva hotărârii primei
instanțe, prin care a solicitat casarea hotărârii cu trimiterea cauzei la rejudecare.
Prin încheierea din 17 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu a fost dat
curs apelului declarat de Aliona Ciobanu și i-a fost acordat apelantei termen de 10
zile, calculat de la data recepționării încheierii, pentru înlăturarea neajunsurilor, și
2
anume prezentarea cererii de apel motivate și a dovezii de achitare a taxei de stat în
sumă de 112,50 lei, fiind stabilit că soluționarea chestiunii privind punerea pe rol a
cererii de apel va avea loc la 17 octombrie 2018, în lipsa părților.
La 15 octombrie 2018, în adresa Curții de Apel a parvenit de la Aliona Ciobanu
cererea de apel, însă apelanta a omis să prezinte dovada de achitare a taxei de stat.
Prin încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost prelungit
pentru apelanta Aliona Ciobanu, termenul de înlăturarea neajunsurilor, și anume
prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat până la 14 noiembrie 2018, fiind
stabilit că soluționarea chestiunii privind punerea pe rol a cererii de apel va avea loc
pentru data de 14 noiembrie 2018 .
Prin încheierea din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în lipsa
dovezii de recepționare a încheierii de a nu da curs cererii de apel, repetat, a fost
prelungit pentru apelanta Aliona Ciobanu, termenul de înlăturare a neajunsurilor, și
anume prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat, fiind stabilit că soluționarea
chestiunii privind punerea pe rol a cererii de apel va avea loc pentru data de 05
decembrie 2018.
Prin încheierea din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită
cererea de apel declarată de Aliona Ciobanu, împotriva hotărârii din 27 iunie 2018
a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, pe motiv că apelanta nu a îndeplinit în termen
indicațiile instanței expuse în încheierea din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel
Chișinău și a fost restituită cererea de apel depusă de Aliona Ciobanu, prin
intermediul lui Vladimir Arseni, împotriva hotărârii din 27 iunie 2018 a Judecătoriei
Căușeni, sediul Central, ca fiind depus de o persoană care nu este în drept să declare
apel.
Astfel, instanța de recurs reține că încheierea din 17 septembrie 2018 a Curții
de Apel Chișinău a fost expediată apelantei, fiind recepționată de ultima la 03
octombrie 2018, fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d. 211).
Tot actele cauzei atestă că, deși, Aliona Ciobanu a cunoscut cu certitudine
despre necesitatea înlăturării neajunsurilor la depunerea cererii de apel, până la 05
decembrie 2018 nu a înlăturat neajunsurile menționate în încheierea de a nu da curs
cererii de apel, precum și încheierilor de prelungire a termenului.
În speță, Colegiul consideră neîntemeiate afirmațiile recurentei prin care a
indicat că la materialele cauzei sunt anexate împuternicirile corespunzătoare, care i-
ar oferi lui Vladimir Arseni dreptul de a depune cereri din numele său, în cazul în
care la materialele cauzei (f.d. 127), într-adevăr se regăsește copia procurii din 13
martie 2017, dar nu este certificată de către parte, pe proprie răspundere, iar din
procesul-verbal al ședinței de judecată din prima instanță nu se denotă cert că partea
a prezentat originalul procurii respective.
Mai mult, în conformitate cu art. 75, alin. (1)-(11) Cod de procedură civilă, în
proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat
stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din
dreptul de a avea avocat. Persoanele fizice pot fi reprezentate în instanța de judecată
de către soț/soție, părinți, copii, frați, surori, bunei, nepoți dacă aceștia sunt licențiați
în drept și sunt împuterniciți printr-o procură autentificată notarial.
Prin prisma normei precitate, Colegiul constată că Vladimir Arseni nu
întrunește exigențele normei procesuale, iar în consecință nu este în drept să
reprezinte interesele Alionei Ciobanu în instanța de judecată.
3
Reieșind din cele invocate se atestă că instanța de apel și-a îndeplinit cu
diligență atribuțiile prevăzute de legislație pentru a înștiința apelanta despre
necesitatea înlăturării neajunsurilor la depunerea cererii de apel, ultima dispunând
de un termen suficient pentru înlăturarea acestora.
Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că încheierea recurată a fost adoptată în conformitate
cu normele de drept procedural care reglementau acțiunile instanței la acea fază a
procesului.
În susținerea acestei concluzii urmează a reține și prevederile art. 368, alin. (1)
Cod de procedură civilă, care statuează că dacă cererea de apel nu întrunește
condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de
stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-
o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii,
acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
Pornind de la prevederile normelor de drept menționate, Colegiul conchide că
instanța de apel corect nu a dat curs cererii de apel și ulterior a restituit cererea de
apel depusă de Aliona Ciobanu, în cazul în care aceasta nu s-a conformat
dispozițiilor încheierii din 17 septembrie 2018, și nu a prezentat dovada de achitare
a taxei de stat, precum nu a solicitat nici scutirea, amânarea sau eșalonarea achitării
taxei de stat la depunerea apelului.
În această ordine de idei urmează de specifica că recurenta a cunoscut despre
emiterea încheierii instanței de apel din 17 septembrie 2018, deoarece conform
materialelor dosarului la 03 octombrie 2018 a recepționat contra semnătură
încheierea respectivă, prin urmare a dispus de suficient timp pentru înlăturarea
neajunsurilor menționate în actul procedural, necătînd la faptul că termenul de
procedură a fost prelungit de instanța de apel, aceasta având obligația pozitivă de a
întreprinde măsurile necesare în vederea prezentării actelor în termenul stabilit.
În conformitate cu art. 61 Cod de procedură civilă, părțile sânt obligate să se
folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească
pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea
procesului sau inducerea sa în eroare.
În speță, actul judecătoresc de procedură implică cert obligația pozitivă a
apelantei de a prezenta dovada de achitare a taxei de stat, or, sarcina procedurală nu
a fost realizată de apelantă în vederea înlăturării neajunsurilor în termenul stabilit.
Totodată, instanța de recurs menționează că, în speță, de către recurentă nu au
fost luate măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudența CtEDO, de a-și
proteja drepturile sale de acces la instanță (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03
din 11 septembrie 2007).
Mai mult ca atât, instanța de apel este obligată de a crea condiții obiective și
reale pentru ca participanții să-și exercite în volum deplin drepturile procedurale,
curmând în mod legal orice abuz din partea lor, și înlăturând pe măsură posibilităților
omisiunile la acest capitol, depistate în orice fază a procesului.
Astfel, Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a emis încheierea din
05 decembrie 2018, deoarece apelanta nu și-a exercitat în volum deplin drepturile
procedurale, iar ca consecință a curmat în mod legal orice abuz din partea acesteia.
În susținerea celor relatate, Colegiul consideră necesar a releva și prevederile
art. 10 Cod de procedură civilă, care statuează că, sancțiunile procedurale sunt
urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin
4
pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de
îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare
abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de
procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către
judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile procedurale
vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la
proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în dependență de
prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din
drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a
completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în
drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de
lege.
Reieșind din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea
instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurentă sunt
neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține
încheierea instanței de apel.
În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de Aliona Ciobanu.
Se mențin încheierea din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Ciobanu împotriva lui
Alexandru Ciobanu, intervenient accesoriu notarul public Petru Belciug cu privire
la declararea nulității testamentului.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Dumitru Mardari
Galina Stratulat
5
Dosarul nr. 2r-1036/2018
2r-55/2019
prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central (jud: V. Railean)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)
Î N C H E I E R E
30 ianuarie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Dumitru Mardari
Galina Stratulat
examinând recursul declarat de Vladimir Arseni,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Ciobanu
împotriva lui Alexandru Ciobanu, intervenient accesoriu notarul public Petru
Belciug cu privire la declararea nulității testamentului,
împotriva încheierii din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău
c o n s t a t ă :
La 11 noiembrie 2015, Aliona Ciobanu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Alexandru Ciobanu, intervenient accesoriu notarul public Pentru
Belciug cu privire la declararea nulității testamentului.
Prin hotărârea din 27 iunie 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central a fost
respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Ciobanu.
La 27 iulie 2018, Aliona Ciobanu a declarat apel împotriva hotărârii primei
instanțe, prin care a solicitat casarea hotărârii cu trimiterea cauzei la rejudecare.
Prin încheierea din 17 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu a fost dat
curs apelului declarat de Aliona Ciobanu și i-a fost acordat apelantei termen de 10
zile, calculat de la data recepționării încheierii, pentru înlăturarea neajunsurilor, și
anume pentru prezentarea cererii de apel motivate și a dovezii de achitare a taxei de
stat în sumă de 112,50 lei, fiind stabilit că soluționarea chestiunii privind punerea pe
rol a cererii de apel va avea loc la data de 17 octombrie 2018, în lipsa părților.
La 15 octombrie 2018, în adresa Curții de Apel a parvenit de la Aliona Ciobanu
cererea de apel, însă apelanta a omis să prezinte dovada de achitare a taxei de stat.
Prin încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost prelungit
pentru apelanta Aliona Ciobanu, termenul de înlăturarea neajunsurilor, și anume
prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat până la 14 noiembrie 2018, fiind
stabilit că soluționarea chestiunii privind punerea pe rol a cererii de apel va avea loc
la 14 noiembrie 2018.
Prin încheierea din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în lipsa
dovezii de recepționare a încheierii de a nu da curs cererii de apel, repetat, a fost
prelungit pentru apelanta Aliona Ciobanu, termenul de privind înlăturarea
6
neajunsurilor, și anume prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat, fiind stabilit
că soluționarea chestiunii privind punerea pe rol a cererii de apel va avea loc pentru
data de 05 decembrie 2018.
Prin încheierea din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită
cererea de apel declarată de Aliona Ciobanu, împotriva hotărârii din 27 iunie 2018
a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, pe motiv că apelanta nu a îndeplinit în termen
indicațiile instanței expuse în încheierea din 14 noiembrie 2018 a Curții de Apel
Chișinău și a fost restituită cererea de apel depusă de Aliona Ciobanu, prin
intermediul lui Vladimir Arseni, împotriva hotărârii din 27 iunie 2018 a Judecătoriei
Căușeni, sediul Central, ca fiind depus de o persoană care nu este în drept să declare
apel.
La 17 decembrie 2018 și la 25 ianuarie 2019, Aliona Ciobanu, prin intermediul
lui Vladimir Arseni a declarat recurs împotriva încheierii din 05 decembrie 2018 a
Curții de Apel Chișinău și a solicitat casarea acesteia cu restituirea cauzei spre
rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.
În motivarea recursului a invocat că consideră încheierea instanței de apel
pasibilă casării, deoarece a fost emisă cu încălcarea normelor procedurale, urmare a
interpretării eronate a legii.
Apelantul Vladimir Arseni a relatat că a fost în drept să depună cererea de
scutire de la plata taxei de stat, din numele Alionei Ciobanu, în cazul în care a fost
împuternicit prin procură, care este valabilă.
În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 05 decembrie
2018, astfel, recursul declarat la 17 decembrie 2018, este în termen.
Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție îl restituie, din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 4261 lit. b) din Codul de procedură civilă,
instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea
de recurs a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare recurs.
Materialele cauzei atestă că, prin încheierea din 05 decembrie 2018 Curtea de
Apel Chișinău a restituit cererea de apel declarată de Aliona Ciobanu, împotriva
hotărârii din 27 iunie 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, pe motiv că
apelanta nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței expuse în încheierea din 14
noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a restituit cererea de apel depusă de
Aliona Ciobanu, prin intermediul lui Vladimir Arseni, împotriva hotărârii din 27
iunie 2018 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central, ca fiind depus de o persoană care
nu este în drept să declare apel.
Astfel, Vladimir Arseni nefiind de acord cu încheierea emisă a declarat recurs,
semnând cererea de recurs.
Colegiul notează că, la materialele cauzei lipsește un act ce ar demonstra că
Vladimir Arseni are împuterniciri de a contesta cu recurs încheierea din 05
decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cazul în care procura din 13 martie
2017 (f.d. 127) la care face referire acesta nu corespunde exigențelor legale.
În contextul dat, Colegiul relevă că împuternicirile de reprezentare în instanța
de judecată sunt reglementate art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă, împuternicirea
de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele
7
reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și
de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a
renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul
acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a
recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de
a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de
a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta
un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii
judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura
eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.
În conformitate cu art. 75 alin. (1), (11)din Codul de procedură civilă, în proces
civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat
stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din
dreptul de a avea avocat. Persoanele fizice pot fi reprezentate în instanța de judecată
de către soț/ soție, părinți, copii, frați, surori, bunei, nepoți dacă aceștia sunt licențiați
în drept și sunt împuterniciți printr-o procură autentificată notarial.
Din normele de drept precitate rezultă că, împuternicirile reprezentantului
trebuie să fie formulate în procură sau în contract, întocmite în condițiile legii, pentru
a îi acorda dreptul de a efectua toate actele legate de reprezentarea în instanța de
judecată, iar în lipsa unui astfel de act, reprezentantul este lipsit de dreptul de a
exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, în sensul art. 81 din
Codul de procedură civilă.
În contextul dat, pornind de la faptul că, Vladimir Arseni la declararea și
semnarea recursului împotriva încheierii din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel
Chișinău a acționat în lipsa unui act de confirmare a împuternicirilor, Colegiul
consideră că cererea de recurs depusă urmează a fi restituită, din motiv că a fost
depusă de o persoană care nu este în drept să declare recurs.
În conformitate cu prevederile art. 4261, alin. (1), lit. b) și alin. (2) din Codul
de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se restituie recursul declarat de Vladimir Arseni, împotriva încheierii din 05
decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în
judecată depusă de Aliona Ciobanu împotriva lui Alexandru Ciobanu, intervenient
accesoriu notarul public Petru Belciug cu privire la declararea nulității testamentului.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Dumitru Mardari
Galina Stratulat
8