2ra-203/19 — cu privire la ridicarea sechestrelor de pe bunul imobil

Dosarul nr. 2ra-203/19

Instanța de fond: Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani – I. Rabei

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza

ÎNCHEIERE

30 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Zinaida Lupescu,

reprezentată de avocatul Valeriu Terr,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Zinaida

Lupescu împotriva Mariei Sîrbu și a executorilor judecătorești Natalia Covalciuc,

Aurica Molodoi, Maxim Romaliischi, Oxana Burlac, Sergiu Plitoc, intervenienților

accesorii Asociația de Economii și Împrumut „Hiliuți -Rîșcani”, Întreprinderea

Mixtă ,,Credit Rapid” Societate cu Răspundere Limitată, Organizația de

Microfinanțare „Ideea Credit” Societate cu Răspundere Limitată și Banca

Comercială ,,ProCredit Bank” Societate pe Acțiuni cu privire la ridicarea

sechestrelor de pe bunul imobil,

împotriva deciziei din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

admis apelul declarat de către Asociația de Economii și Împrumut „Hiliuți -

Rîșcani”, s-a casat hotărârea din 03 aprilie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul

Rîșcani și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii,

constată:

La 23 martie 2017 Zinaida Lupescu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Mariei Sîrbu și a executorilor judecătorești Natalia Covalciuc, Aurica

Molodoi, Maxim Romaliischi, Oxana Burlac, Sergiu Plitoc, Mariei Sîrbu, cu

privire la ridicarea sechestrelor de pe bunul imobil.

Prin încheierea din 11 octombrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani

s-a atras în proces în calitate de intervenienți accesorii Asociația de Economii și

Împrumut „Hiliuți - Rîșcani” (în continuare AEÎ „Hiliuți -Rîșcani”), Întreprinderea

Mixtă ,,Credit Rapid” Societate cu Răspundere Limitată (în continuare ÎM „Credit

Rapid” SRL), Organizația de Microfinanțare „Ideea Credit” Societate cu

Răspundere Limitată (în continuare OM „Ideea Credit” SRL) și Banca Comercială

,,ProCredit Bank” Societate pe Acțiuni BC „ProCreditBank” SA.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că la 06 aprilie 2016 a încheiat cu

Maria Sîrbu un contract de vânzare - cumpărare nr. 3079, potrivit căruia Maria

1

Sîrbu în calitate de vânzător i-a vândut în întregime bunul imobil format din

terenul pentru construcții cu suprafața de 0,0963 ha, casa de locuit individuală cu

suprafața de 99,3 m2, construcția accesorie cu suprafața de 6,0 m2, situate în

XXXXX. Reclamanta a mai menționat că la momentul încheierii contractului de

vânzare - cumpărare Maria Sîrbu a declarat în formă scrisă că bunul imobil nu a

fost la nimeni înstrăinat, sechestrat sau gajat și nu formează obiectul unui litigiu,

fapt confirmat prin extrasul din registrul bunurilor imobile.

Zinaida Lupescu a susținut că la 28 februarie 2017 s-a prezentat la OCT

Rîșcani cu scopul înregistrării dreptului său de proprietate în baza contractului de

vânzare-cumpărare a bunului imobil, unde i s-a refuzat în înregistrare în temeiul

art. 31, lit. h) al Legii nr.1543 din 25 februarie 1998 cu privire la cadastrul

bunurilor imobile și anume că pe bunul dat sunt aplicate cinci sechestre la cererea

creditorilor Mariei Sîrbu.

A menționat că primul sechestru a fost aplicat la 06 aprilie 2016 de către

executorul judecătoresc Natalia Covaliciuc în baza documentului executoriu

nr.2-334/l6 din 06 aprilie 2016 cu privire la încasarea de la Maria Sîrbu în

beneficiul AEÎ „Hiliuți” a datoriei în sumă de 56 268,18 lei. Al doilea sechestru a

fost aplicat prin încheierea din 19 iulie 2016 a executorului judecătoresc Aurica

Molodoi în baza documentului executoriu nr.2-452/16 din 20 mai 2016 privind

încasarea de la Maria Sîrbu în beneficiul ÎM „Credit Rapid” SRL a datoriei în

sumă de 1558,02 dolari SUA. Al treilea sechestru a fost aplicat prin încheierea din

21 octombrie 2016 a executorului judecătoresc Maxim Romaliischi în baza

documentului executoriu nr.2-3134/15 din 27 iunie 2016 privind încasarea de la

Maria Sîrbu în beneficiul OM „Ideea Credit” SRL a datoriei în sumă de

22 379,44 lei. Al patrulea sechestru a fost aplicat prin încheierea din 11 noiembrie

2016 a executorului judecătoresc Oxana Burlac în baza documentului executoriu

nr.2-3133/15 din 23 martie 2016 privind încasarea de la Maria Sîrbu în beneficiul

OM „Ideea Credit” SRL a datoriei în sumă de 32 832,14 lei. Ultimul, al cincilea

sechestru a fost aplicat prin încheierea din 31 ianuarie 2017 a executorului

judecătoresc Serghei Plitoc în baza documentului executoriu nr. 2-834/16 din

04 noiembrie 2016 privind încasarea de la Maria Sîrbu în beneficiul

BC „ProCreditBank” SA a datoriei în sumă de 101 628,00 lei.

Zinaida Lupescu a susținut că toate sechestrele au fost aplicate după

înstrăinarea bunului dat de către Maria Sîrbu în folosul său. Consideră că deși

sechestrele au fost aplicate asupra bunului imobil până la înregistrarea a

contractului de vânzare - cumpărare în registrul bunurilor imobile, debitorul Maria

Sîrbu nu mai avea dreptul de proprietate asupra acestui bun. Prin aplicarea

sechestrelor pe bunul imobil, ce-i aparține conform contractului de vânzare -

cumpărare, îi este încălcat dreptul ei ca posesor de bună credință.

Prin încheierea din 07 noiembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani

s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Zinaida Lupescu. (f.d.

120,121-123, vol.I)

Prin decizia din 12 decembrie 2017 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul

declarat de către Zinaida Lupescu, s-a casat încheierea din 07 noiembrie 2017 a

Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, cu remiterea cauzei civile la rejudecare, în

instanța de fond, în alt complet de judecată. (f.d. 138,140, vol.I)

Prin hotărârea din 03 aprilie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani s-a

admis integral acțiunea depusă de către Zinaida Lupescu. (f.d. 192, 215-217, vol.I)

2

Prin decizia din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul

declarat de către AEÎ „Hiliuți -Rîșcani”, s-a casat integral hotărârea din

03 aprilie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani și s-a emis o nouă hotărâre de

respingere integrală a cererii de chemare în judecată depusă de către Zinaida

Lupescu. (f.d. 10, 11-15, vol.II)

La 12 decembrie 2018 Zinaida Lupescu, reprezentată de avocatul Valeriu Terr,

a declarat recurs împotriva deciziei din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei ca fiind ilegală și neîntemeiată

menținerea hotărârii din 03 aprilie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani.

(f.d.33-35, vol. II)

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat, că instanța de judecată a

interpretat în mod greșit legea și în acest sens a aplicat eronat normele de drept

material, ceea ce a dus la soluționarea greșită a cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la

16 octombrie 2018. Zinaida Lupescu, reprezentată de avocatul Valeriu Terr, a

declarat recurs la 12 decembrie 2018, în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat Zinaida Lupescu,

reprezentată de avocatul Valeriu Terr, este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că Zinaida Lupescu, reprezentată de avocatul Valeriu Terr, a indicat argumente ce

țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și

a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste

argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

3

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Zinaida Lupescu, reprezentată de avocatul Valeriu Terr, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Zinaida Lupescu, reprezentată de avocatul Valeriu Terr, și,

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Zinaida Lupescu, reprezentată de avocatul

Valeriu Terr, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Zinaida Lupescu, reprezentată de avocatul Valeriu

Terr, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

4