3ra-98/19 — contestarea actului administrativ

dosarul nr.3ra-98/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (V. Holban)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)

ÎNCHEIERE

30 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Sorinlux”, reprezentată de Natalia Covaliov,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea

cu Răspundere Limitată „Sorinlux” împotriva Biroului Vamal Centru cu privire la

anularea actelor administrative,

împotriva deciziei din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care s-

a respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Sorinlux” și s-a

menținut hotărârea din 08 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 19 octombrie 2017, SRL „Sorinlux” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Biroului Vamal Centru, prin care a solicitat anularea actelor de inspecție

nr. 2070 I 77516 din 25 august 2017, nr. 2070 I 80036 din 01 septembrie2017, nr.

2070 I 83075 din 08 septembrie 2017, nr. 2070 I 81853 din 06 septembrie2017 și nr.

2070 I 82357 din 07 septembrie 2017 cu restituirea drepturilor de import achitate

supra în sumă de 368 918,18 lei.

În motivarea acțiunii depuse, reclamanta a indicat că, conform contractului nr.

TR-l/H2H din 19 septembrie 2016 și invoce 053493 din 23 august 2017, a procurat

mai multe bunuri. La traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova, conform

declarației vamale nr. 2070 I 77516 din 25 august 2017 de către SRL „Sorinlux” au

fost achitate plățile vamale în sumă de 131 370,22 de lei pentru produsele procurate.

În baza actului de inspecție din 25 august 2017 (pentru declarația vamală 2070 I

77516 din 25 august 2017) privind calculul (recalculul) drepturilor de import/export,

a fost majorată valoarea în vamă a sumei până la 172 147,64 de lei și au fost

calculate suplimentar drepturile de import în mărime de 40 787,42 de lei (achitate

suplimentar).

Conform contractului f/n din 10 iulie 2010 și Invoce YK70707A din 07 iulie

2017 SRL „Sorinlux” a procurat botine, ghete, adidași, ciorapi și lenjerie de pat.

La traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova, conform declarației

vamale nr. 2070 I 800036 din 01 septembrie 2017 - de către SRL „Sorinlux” au fost

1

achitate plățile vamale în sumă de 340215,41 de lei pentru marfa procurată.

În baza actului de inspecție din 01 septembrie 2017 (pentru declarația vamală nr.

2070 I 800036 din 01 septembrie 2017) privind calculul (recalculul) drepturilor de

import/export, a fost majorată valoarea în vamă a mărfii până la suma de 499 535 de

lei și au fost calculate suplimentar drepturile de import în mărime de 159 319,59 de

lei (achitate suplimentar).

SRL „Sorinlux” a notat că în data de 04 septembrie 2017, a depus cerere

prealabilă nr. 87 cu privire la anularea actelor de inspecție și restituirea drepturilor de

import achitate suplimentar, însă nu a primit răspuns.

La fel, a notat că conform contractului f/n din 10 iulie 2010 și Invoce

YK70714A din 10 iulie 2017 SRL„Sorinlux” a procurat ghete, adidași, pantofi,

ciorapi și ștrampi.

La traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova, conform declarației

vamale nr. 2070 I 83075 din 08 septembrie 2017 de către SRL „Sorinlux” au fost

achitate plățile vamale în sumă de 295 025,90 de lei pentru bunurile procurate.

În baza actului de inspecție din 08 septembrie 2017 (pentru declarația vamală

2070 I 83075 din 08 septembrie 2017) privind calculul (recalculul) drepturilor de

import/export, a fost majorată valoarea în vamă a mărfii până la suma de 391 322,09

lei și au fost calculate suplimentar drepturile de import în mărime de 96296,19 lei

(achitate suplimentar).

Conform contractului MD17/16 din 01 iulie 2016 și Invoce LHH20170714 din

14 iulie 2017, SRL „Sorinlux” a procurat ștrampi în asortiment, lenjerie de

toaletă/bucătărie din fibre sintetice.

La traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova, conform declarației

vamale nr. 2070 I 81853 din 06 septembrie 2017 de către SRL „Sorinlux” au fost

achitate plățile vamale în sumă de 157 979,98 de lei pentru bunurile procurate.

În baza actului de inspecție din 06 septembrie 2017 (pentru declarația vamală

2070 I 81853 din 06 septembrie 2017) privind calculul (recalculul) drepturilor de

import/export, a fost majorată valoarea în vamă a mărfii până la suma de 178976,26

de lei și au fost calculate suplimentar drepturile de import în mărime de 20996,28 de

lei (achitate suplimentar).

La traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova, conform declarației

vamale 2070 I 82357 din 07 septembrie 2017 au fost achitate plățile vamale în sumă

de 197360,21 de lei pentru bunurilor procurate.

În baza actului de inspecție din 07 septembrie 2017 (pentru declarația vamală nr.

2070 I 82357 din 07 septembrie 2017) privind calculul (recalculul) drepturilor de

import/ export, a fost majorată valoarea în vamă a mărfii până la suma de 248 878,92

de lei, suplimentar fiind achitată suma de 51 518,71 de lei pentru marfa procurată.

Astfel, în data de 15 septembrie 2017, reclamanta a expediat cererea prealabilă,

sub nr. 88, cu privire la anularea actelor de inspecție și restituirea sumelor

menționate, însă nu a primit răspuns.

În opinia reclamantei, organul vamal prin actele de inspecție privind calculul

(recalculul) drepturilor de import/ export a majorat valoarea în vamă, aplicând

flexibil metoda șase, în baza tranzacțiilor cu marfa similară, deși în cazul în care în

urma îndeplinirii declarației vamale conform metodei unu, colaboratorul vamal a

considerat că s-a comis o încălcare, pârâta urmă să argumenteze încălcările depistate

și să prezinte probe în acest sens.

2

În drept, SRL „Sorinlux” și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 126 din

Constituția Republicii Moldova, Protocolului de aderare a Republicii Moldova la

Acordul de la Marrakesh privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului din

08 mai 2001, art. 127 din Codul vamal, art.6 al.(l). art.7 al.(l), art.l7 pct.3(a) din

Legea nr.l380-XII din 20 noiembrie 1997, art. 10 al.(2), art. 17 din Legea cu privire la

tariful vamal, pct. 19 din Regulament cu privire la modul de declarare a valorii în

vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, art. 14, 16, 26, 27 din

Legea contenciosului administrativ, art. 277, 278 din Codul de procedură civilă și a

solicitat admiterea integrală a acțiunii.

Prin hotărârea din 08 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Sorinlux” a fost respinsă.

La 12 decembrie 2017, SRL „Sorinlux” a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii contestate cu

emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea depusă să fie admisă integral.

Prin decizia din 02 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de SRL „Sorinlux” și s-a menținut hotărârea din 08 decembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

La 22 noiembrie 2018, SRL „Sorinlux”, reprezentată de Natalia Covaliov, a

declarat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei din 02

octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii primei instanțe cu

pronunțarea unei hotărâri noi prin care acțiunea depusă să fie admisă integral.

În susținerea recursului declarat, recurenta a menționând că în speță, eronat s-a

aplicat art. 11 din Legea cu privire la tariful vamal și pct.3.3. 34 din Regulamentul

privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 974 din 15 august 2016, fapt ce a dus la emiterea unei decizii ilegale.

Astfel, a notat că la materialele cauzei, de către Biroiu Vamal Centru nu a fost

anexată vreo probă care ar demonstra că există divergențe/discrepanțe între datele

prezentate de recurentă acesteia.

Identificarea subevaluării prin compararea valorii în vamă a mărfii de evaluat cu

valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare la fel nu a fost demonstrată.

În opinia recurentei, la aplicarea metodei a șasea, intimata a folosit informația

privind importurile de către alte persoane, însă nu a anexat nicio probă ce ar confirma

prețul la importul de către alți agenți economici a mărfurilor similare și identice, după

cum prevăd actele normative.

Totodată, recurenta a reiterat argumentele expuse în cererea de chemare în

judecată și în cererea de apel.

Instanța de recurs constată că, decizia din data de 02 octombrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată în adresa participanților la proces în data de 05

noiembrie 2018. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 434 din Codul de

procedură civilă, consideră recursul depus de către SRL „Sorinlux”, reprezentată de

Natalia Covaliov, în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil,

din motivele ce succed.

3

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că,

asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

Argumentele recurentei precum că, instanțele de judecată eronat au aplicat

normele de drept material se resping, deoarece circumstanțele cauzei au fost

determinate de prima instanță și de instanța de apel și apreciate corect de instanța de

apel cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul

juridic în litigiu.

Astfel, instanța de recurs notează că, recurenta nu a invocat niciun argument

plauzibil în vederea ilegalității deciziei instanței de apel.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a

precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt în

primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu,

competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest

tip (Doorson împotriva Olandei, 26 martie 1996, §67). La acest capitol completul

reține că, recursul declarat nu s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar

cuprinde încălcări esențiale sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

4

normelor de drept procedural, iar ca urmare nu corespunde cerinței de a fi „efectiv”,

fiind lipsit de șanse de succes și nu este capabil să ofere îndreptarea situației din

decizia recurată.

Completul de admisibilitate relevă că, prezenta cerere de recurs a fost depusă

după ce recurenta a avut posibilitatea de a fi auzită de prima instanță și de instanța

de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se vedea mutatis mutandis

„Levages Prestations Services” împotriva Franței, cererea nr.21920/93 din 23

octombrie 1996, §48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că, recurentei i-a fost asigurat dreptul

de acces la o instanță și dreptul de a fi auzită combinat cu dreptul la un recurs

efectiv. De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea echității

procedurii din perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că participanții au reușit să

pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care le

considerau necesare în vederea apărării punctului său de vedere (Blücher împotriva

Cehiei, cererea nr.58580/00 din 11 aprilie 2005, §65-67)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel a

examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele

prezentate,a aplicat și a interpretat elocvent normele de drept material și procedural,

iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul de admisibilitate

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă,completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Sorinlux”, reprezentată de Natalia Covaliov împotriva deciziei din 02

octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Sorinlux”

împotriva Biroului Vamal Centru cu privire la anularea actelor administrative.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

5