2r-82/19 — repararea prejudiciului moral

2r-82/19 — repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2r-82/19

Prima instanță - (Judecătoria Orhei, sediul Telenești) L. Iarmaliuc

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) N. Budăi, I. Cotruță, I. Muruianu

D E C I Z I E

30 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Galina Stratulat

judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Anatolie Jurcov,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie

Jurcov împotriva Penitenciarului nr. 17 Rezina cu privire la repararea prejudiciului

moral,

împotriva încheierii din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 9 noiembrie 2017, prin intermediul oficiului poștal, Anatolie Jurcov a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Penitenciarului nr. 17 Rezina cu privire la

repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 13 martie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, cererea

de chemare în judecată depusă de Anatolie Jurcov împotriva Penitenciarului nr. 17

Rezina cu privire la repararea prejudiciului moral, s-a respins.

La 28 martie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Anatolie Jurcov a depus

cerere de apel nemotivată, redactată în limba rusă, împotriva hotărârii din 13 martie

2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești.

Prin încheierea din 5 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel depusă de Anatolie Jurcov.

S-a comunicat apelantului despre necesitatea prezentării apelului motivat,

redactat în limba română, până la data de 27 iunie 2018.

S-a explicat apelantului că în caz contrar, cererea de apel nu va fi considerată

depusă și va fi restituită conform art. 369 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

La 15 iunie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Anatolie Jurcov a depus

cererea de apel motivată, redactată în limba rusă, solicitând casarea hotărârii din 13

martie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești.

Totodată, a solicitat înlocuirea avocatului Gheorghe Ursan, care i-a reprezentat

interesele în prima instanță.

Prin încheierea din 28 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit cererea

de apel depusă de către Anatolie Jurcov, cu toate actele anexate, deoarece apelantul

1

nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în

conformitate cu art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

La 13 august 2018, Anatolie Jurcov a declarat recurs împotriva încheierii din

28 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Prin decizia din 24 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis

recursul declarat de Anatolie Jurcov și s-a casat încheierea din 28 iunie 2018 a Curții

de Apel Chișinău, cauza fiind restituită spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău,

în același complet de judecată, de la etapa soluționării chestiunii cu privire la

punerea pe rol a cererii de apel.

Prin încheierea 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins, ca

neîntemeiat, demersul apelantului Anatolie Jurcov cu privire la solicitarea de către

instanța de apel a acordării asistenței juridice garantate de stat și înlocuirea

reprezentantului Gheorghe Ursan cu alt avocat.

S-a restituit cererea de apel depusă de Anatolie Jurcov împotriva hotărârii din

13 martie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, cu toate actele anexate, din

motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din

încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

La 19 decembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal (f.d. 189), Anatolie

Jurcov a declarat recurs împotriva încheierii din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului și casarea încheierii.

În motivarea recursului, Anatolie Jurcov a exprimat dezacordul cu încheierea

contestată, invocând că instanța de apel a încălcat normele de drept material și

normele de drept procedural.

Recurentul a indicat că este de naționalitate rusă și nu cunoaște limba română,

iar deoarece este condamnat și își ispășește pedeapsa în penitenciar, nu are

posibilitate de a beneficia de serviciile unui traducător pentru a depune cererea de

apel redactată în limba de stat.

A menționat că, în acest sens, pentru a înlătura neajunsurile cererii de apel, a

solicitat instanței de apel să-i fie asigurat un avocat care să-i acorde asistență juridică

garantată de stat, însă cerința dată a fost respinsă, fapt prin care i-a încălcat dreptul la

apărare și dreptul de acces la justiție.

Anatolie Jurcov a reținut că, deși anterior omisiunile date au fost menționate de

instanța de recurs prin decizia din 24 octombrie 2018, prin care cauza a fost remisă

la rejudecare, acestea au rămas fără soluționare, fiind ignorate de instanța de apel.

Totodată, a reținut că Curtea de Apel Chișinău i-a expediat încheierea din 22

noiembrie 2018 abia la data de 12 decembrie 2017, deși aceasta urma să-i fie trimisă

în cel mult 5 zile de la emitere.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Potrivit scrisorii cu nr. de ieșire 12600 (f.d. 181), copia încheierii contestate a

fost expediată recurentului la 5 decembrie 2018, fiind recepționată la 14 decembrie

2018 (f.d. 186).

Din aceste considerente, Colegiul consideră că recursul declarat la 20

decembrie 2018, este în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

2

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Verificând legalitatea încheierii atacate, prin prisma argumentelor invocate în

cererea de recurs, în raport cu materialele cauzei, Colegiul consideră recursul

întemeiat și care urmează a fi admis, din considerentele ce urmează.

Conform art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după

ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să

caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluționată

prin încheierea casată.

Astfel, din materialele cauzei rezultă că la 9 noiembrie 2018 Anatolie Jurcov a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Penitenciarului nr. 17 Rezina cu

privire la repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 13 martie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, cererea

de chemare în judecată depusă de Anatolie Jurcov împotriva Penitenciarului nr. 17

Rezina cu privire la repararea prejudiciului moral, s-a respins ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la 28 martie 2018 Anatolie

Jurcov a depus cerere de apel nemotivată, redactată în limba rusă, solicitând casarea

acesteia.

Prin încheierea din 5 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel depusă de Anatolie Jurcov și s-a comunicat apelantului despre

necesitatea prezentării apelului motivat, redactat în limba română, până la data de 27

iunie 2018.

La 15 iunie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Anatolie Jurcov a depus

cererea de apel motivată, redactată în limba rusă, solicitând casarea hotărârii din 13

martie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești. Totodată, apelantul a solicitat

înlocuirea avocatului Gheorghe Ursan.

Prin încheierea din 28 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit cererea

de apel depusă de către Anatolie Jurcov, cu toate actele anexate, deoarece apelantul

nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în

conformitate cu art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

La 13 august 2018, Anatolie Jurcov a declarat recurs împotriva încheierii din

28 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Iar, prin decizia din 24 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis

recursul declarat de Anatolie Jurcov, s-a casat încheierea din 28 iunie 2018 a Curții

de Apel Chișinău și s-a restituit cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în

același complet de judecată, de la etapa soluționării chestiunii cu privire la punerea

pe rol a cererii de apel.

La rândul său, Curtea de Apel Chișinău, soluționând chestiunea privind

acceptarea spre examinare a cererii de apel, prin încheierea 22 noiembrie 2018, a

respins ca fiind neîntemeiat demersul apelantului Anatolie Jurcov cu privire la

solicitarea de către instanța de apel a acordării asistenței juridice garantate de stat și

înlocuirea reprezentantului Gheorghe Ursan cu alt avocat și a restituit cererea de

apel depusă de Anatolie Jurcov împotriva hotărârii din 13 martie 2018 a Judecătoriei

Orhei, sediul Telenești, cu toate actele anexate, din motiv că apelantul nu a

îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel menționate în încheierea din 5 iunie

2018.

3

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră justificată critica adusă în cererea de recurs, iar soluția instanței de

apel de a restitui apelul pentru motivele indicate, una neîntemeiată și care urmează a

fi apreciată ca o limitare a dreptului reclamantului Anatolie Jurcov la un proces

echitabil.

Așadar, în speță, analizând materialele cauzei, Colegiul constată că recurentul

Anatolie Jurcov este de naționalitate rusă, nu cunoaște limba de stat și își ispășește

pedeapsa în Penitenciarul nr. 17 Rezina.

Pornind de la aceste împrejurări, instanța de recurs ține să menționeze că, fiind

vorbitor de limbă rusă și aflându-se în custodia statului, Anatolie Jurcov, nu a avut

posibilitatea reală de a beneficia de serviciile unui traducător autorizat pentru a

prezentarea cererea de apel redactată în limba de stat.

Astfel, având drept scop înlăturarea neajunsurilor cererii de apel, Anatolie

Jurcov a solicitat să-i fie acordată asistență juridică garantată de stat, însă prin

încheierea 22 noiembrie 2018, demersul apelantului Anatolie Jurcov cu privire la

solicitarea de către instanța de apel a acordării asistenței juridice garantate de stat și

înlocuirea reprezentantului Gheorghe Ursan cu alt avocat, s-a respins ca fiind

neîntemeiat.

La capitolul dat, Colegiul reține că art. 8 din Codul de procedură civilă

statuează că, părțile, alți participanți la proces au dreptul să fie asistați în judecată de

către un avocat ales ori desemnat de coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului

Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat sau de un alt reprezentant, în

cazurile prevăzute de prezentul cod.

Asistența juridică poate fi acordată în orice instanță de judecată și în orice fază

a procesului.

Modul de acordare a asistenței juridice se stabilește de prezentul cod și de alte

legi.

În conformitate cu art. 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în procesul

civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat

stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din

dreptul de a avea avocat.

Conform art. 77 din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească solicită

oficiului teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat

desemnarea unui avocat pentru parte sau intervenient: a) dacă domiciliul pârâtului

nu este cunoscut; c) în condițiile art. 306, 316 și 2786; d) în alte cazuri prevăzute de

lege.

Condițiile, volumul și modul de acordare a asistenței juridice garantate de stat,

întru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, intereselor lui

legitime sînt reglementate prin Legea nr. 198-XVI din 26 iulie 2007 cu privire la

asistența juridică garantată de stat.

Astfel, art. 19 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 198-XVI din 26 iulie 2007, prevede

că, au dreptul la asistență juridică calificată persoanele specificate la art. 6, care au

nevoie de asistență juridică în cauze contravenționale, civile și de contencios

administrativ, însă nu dispun de suficiente mijloace pentru a plăti aceste servicii,

cauzele fiind complexe din punct de vedere juridic sau procesual.

Conform art. 26 alin. (4) din Legea menționată, în cazul prevăzut la art. 19 alin.

(1) lit. e), solicitantul asistenței juridice calificate prezintă oficiului teritorial o cerere

4

cu respectarea prevederilor art. 25. Decizia privind acordarea asistenței juridice

calificate se adoptă de către coordonatorul oficiului teritorial și se comunică

solicitantului în decursul a 3 zile lucrătoare.

În situația descrisă, Colegiul relevă că, coroborarea prevederilor legale sus

indicate instituie că, pentru a nu-i îngrădi apelantului dreptul de acces la instanța

civilă, acestuia urma a-i fi acordat termen pentru a depune cererea către Consiliul

Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat în vederea desemnării unui

avocat, conform 19 alin. (1) lit. e) din Legea cu privire la asistența juridică garantată

de stat nr. 198-XVI din 26 iulie 2007.

Însă, instanța de apel nu a apreciat acest aspect, iar această omisiune poate

aduce atingere esenței dreptului reclamantului de acces la instanță și, respectiv, la un

proces echitabil.

Drept urmare, în speță este important de menționat că, în temeiul Convenției

europene, drepturile participanților la proces trebuie să fie „concrete și efective” mai

degrabă decât „teoretice și iluzorii”.

Pentru ca dreptul de acces la instanță să fie unul efectiv, statele pot fi obligate

să asigure asistență judiciară, traducere sau alt sprijin de natură practică astfel încât

să permită persoanelor accesul la procedurile judiciare.

Efectivitatea dreptului de acces la instanță impune ca un individ să beneficieze

de o posibilitate clară și concretă de a contesta un act ce constituie o ingerință în

drepturile sale (Bellet împotriva Franței, Hotărârea din 4 decembrie 1995, pct. 42,

36, Cañete de Goñi împotriva Spaniei, nr. 55.782/00, pct. 34, CEDO 2002-VIII).

Instanța de recurs notează, că dreptul de acces la un tribunal constituie un

element inerent al tuturor garanțiilor procedurale prevăzute în Convenție (CEDO,

hot. Campbell și Fell vs. Marea Britanie din 25.02.1982), or drepturile fundamentale

trebuie garantate într-o manieră concretă, reală și nu iluzorie sau teoretică, iar

imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de către persoana interesată

constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiție (CEDO, hot. Airey vs.

Irlanda din 09.10.1979).

De asemenea, la caz, Colegiul consideră oportun de a evoca faptul că dreptul

procedural de a ataca hotărârea judecătorească este unul special, de care beneficiază

doar părțile în dosarul civil și reprezentanții acestora, care au fost împuterniciți în

mod expres cu acest drept.

Articolul 80 din Codul de procedură civilă statuează în alin. (7) că,

împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat,

eliberat de reprezentat și certificat de avocat.

La fel și art. 60 alin. (2) din Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la

avocatură, prevede că împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă

prin mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidență.

Conținutul, forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.

Pct. 6 alin. (2) lit. b) din Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea

formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar

nr. 158 din 28 februarie 2013, prevede că formularul mandatului avocatului conține

următoarele elemente obligatorii: pe verso se inserează: a) împuternicirile

avocatului; a1) numele și prenumele clientului; b) semnătura clientului sau, după caz,

a avocatului.

5

Aderent, pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013

consemnează că, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul civil,

stabilite conform art. 81 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova,

urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în procura întocmită

la cererea clientului, în modul stabilit de lege.

În speță, instanța de recurs denotă că pe verso mandatului avocațial seria MA

nr. 0895980 din 31 ianuarie 2018 sunt enumerate împuternicirile acordate de

reprezentat avocatului, însă acestea nu sunt certificate prin semnătura olografă a

reprezentatului Anatoli Jurcov și/sau a avocatului Gheorghe Ursan, conform pct. 6

alin. (2) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013.

Astfel, coroborarea prevederilor art. 80 alin. (7) din Codul de procedură civilă

cu dispozițiile pct. 6 alin. (2), pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28

februarie 2013, instituie semnătura olografă a reprezentatului și ale avocatului

aplicate pe versoul mandatului ca fiind un element imperativ de valabilitate al

împuternicirilor.

Cu titlu subsecvent, Colegiul evocă faptul că, avocatul Gheorghe Ursan a fost

desemnat doar ca reprezentant al lui Anatoli Jurcov, dar fără împuterniciri speciale.

Or, Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat nu poate substitui

voința lui Anatoli Jurcov în partea împuternicirilor procesuale cu care urmează să fie

învestit reprezentantul său, avocatul Gheorghe Ursan, în prezenta cauză civilă.

În conjunctura ipotezelor relevate, Colegiul desprinde că, prin prisma art. 81

alin. (1) din Codul de procedură civilă, avocatul Gheorghe Ursan a fost împuternicit

de a exercita în numele reprezentatului său Anatoli Jurcov toate actele procedurale,

cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la

arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din

acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul

sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia

tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte

persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de

a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire,

de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătorești, drept care trebuie

menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului

persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

În această ordine de idei, instanța de recurs conchide că, în speță,

împuternicirile au fost acordate într-un mod defectuos și nu întrunesc toate

elementele de valabilitate, deoarece nu au fost certificate prin semnătura olografă a

reprezentatului Anatoli Jurcov, sau după caz ale avocatului Gheorghe Ursan.

Drept consecință, nu poate fi reținut raționamentul instanței de apel că avocatul

Gheorghe Ursan a fost împuternicit de către Consiliul Național pentru Asistență

Juridică Garantată de Stat să acorde asistență juridică lui Anatoli Jurcov, inclusiv cu

dreptul de a contesta hotărârile și de a semna cererea de apel.

Inevitabil, la caz, este de menționat toate aceste circumstanțe au rămas

neelucidate de către instanța de apel, având în vedere că anterior aceste omisiuni au

fost menționate de Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție prin decizia din 24 octombrie 2018, prin care cauza a fost

remisă la rejudecare, în același complet de judecată, de la etapa soluționării

chestiunii cu privire la punerea pe rol a cererii de apel.

6

Prin decizia menționată instanța de recurs a specificat aspectele importante ce

urmează a fi examinate de către instanța de apel la soluționarea chestiunii privind

acceptarea spre judecare a cererii de apel.

În această ordine de idei, faptele relatate generează casarea încheierii

contestate, or, menținerea acesteia în condițiile sus-enunțate, nu ar constitui pentru

Anatolie Jurcov decât o îngrădire a posibilității de a-și valorifica drepturile

procedurale conform normelor în vigoare.

Astfel, soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată nu este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor

art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care statuează că orice

persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen

rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de

lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter

civil.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că argumentele

invocate de către recurent sunt întemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul

declarat de Anatolie Jurcov, a casa încheierea din 22 noiembrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Anatolie Jurcov împotriva Penitenciarului nr. 17 Rezina cu privire la repararea

prejudiciului moral, și a restitui cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău,

în același complet de judecată, de la etapa soluționării chestiunii privind acceptarea

spre examinare a cererii de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. b) și art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Anatolie Jurcov.

Se casează încheierea din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Jurcov

împotriva Penitenciarului nr. 17 Rezina cu privire la repararea prejudiciului moral,

cu restituirea cauzei spre rejudecare, în Curtea de Apel Chișinău, în același complet

de judecată, de la etapa soluționării chestiunii privind acceptarea spre examinare a

cererii de apel.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Galina Stratulat

judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

7