3ra-175/19 — contestarea actului administrativ

3ra-175/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-175/19

prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (Viorica Mihaila)

DECIZIE

25 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

Victor Burduh

Valeriu Doagă

examinând recursurile declarate de Consiliul Audiovizualului și societatea

cu răspundere limitată „Reforma Art”, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel,

în cauza civilă intentată la contestația depusă de Partidul Democrat din

Moldova împotriva Consiliului Audiovizualului, intervenienți accesorii societatea

pe acțiuni „Cotidian” și societatea cu răspundere limitată „Reforma Art” cu

privire la anularea parțială a deciziei nr. 4/7 din 14 ianuarie 2019 a Consiliului

Audiovizualului,

împotriva hotărârii din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis acțiunea depusă de Partidul Democrat din Moldova și s-a anulat decizia

nr. 4/7 din 14 ianuarie 2019 a Consiliului Audiovizualului și s-a obligat acesta să

reexamineze contestația depusă de Partidul Democrat din Moldova,

constată:

La 17 ianuarie 2019, reprezentantul cu drept de vot consultativ în Comisia

Electorală Centrală al concurentului electoral Partidul Democrat din Moldova

(denumirea prescurtată PDM), Vadim Moțarschi, a depus contestație împotriva

Consiliului Audiovizualului, intervenienți accesorii societatea pe acțiuni

„Cotidian” (denumirea prescurtată SA „Cotidian”) și societatea cu răspundere

limitată „Reforma Art” (denumirea prescurtată SRL „Reforma Art”) cu privire la

anularea parțială a deciziei nr. 4/7 din 14 ianuarie 2019 a Consiliului

Audiovizualului.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 05 ianuarie 2019, PDM a depus o

contestație în adresa Consiliului Audiovizualului, prin care a solicitat efectuarea

controlului respectării prevederilor articolului 13 din Codul serviciilor media

audiovizuale și articolelor 69 și 91 din Codul electoral de către radiodifuzorii

„Jurnal TV” și „TVC 21”.

În acest sens a menționat că, atât în contestație, cât și în ședința Consiliului

Audiovizualului din 14 ianuarie 2019, a invocat că în cadrul ședinței din 02

ianuarie 2019, Comisia Electorală Centrală a înregistrat primii concurenți electorali

1

în circumscripția națională la alegerile parlamentare din 24 februarie2019: Partidul

Democrat din Moldova; Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova”; Blocul electoral ,,ACUM Platforma DA și PAS”; și Partidul

Comuniștilor din Republica Moldova.

Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” a fost înregistrat în calitate

de concurent electoral în baza hotărârii CEC nr. 2025 din 02 ianuarie 2019, care a

intrat în vigoare la data adoptării. Primii doi candidați la funcția de deputat în

Parlamentul Republicii Moldova pe lista Blocului electoral „ACUM Platforma DA

și PAS” sunt Maia Sandu și Andrei Năstase.

Astfel, din 02 ianuarie 2019, Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”

și candidații pe lista națională la funcția de deputat în Parlamentul Republicii

Moldova au obținut statut special de concurenți electorali, în conformitate articolul

1 din Codul electoral, fapt care presupune nu doar drepturi, dar și obligații.

La capitolul dat, reprezentantul reclamantului a remarcat că, prin prisma

Capitolului 7 (art. 50-art. 52) din Codul electoral, campania electorală pentru

alegerile Parlamentului începe nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua

alegerilor.

Cu toate acestea, imediat în ziua înregistrării în calitate de concurenți

electorali, candidații Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, Maia

Sandu și Andrei Năstase, au fost invitații mai multor radiodifuzori, participând în

cadrul unor emisiuni televizate în care au discutat despre programul electoral al

acestui concurent electoral și ce vor face în condițiile în care vor ajunge la

guvernare.

În concret, co-președinții Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”,

Maia Sandu și Andrei Năstase, au fost invitați ai emisiunii „Ora Expertizei”,

difuzată de „Jurnal TV” la 02 ianuarie 2019.

Deopotrivă, la 03 ianuarie 2019, Maia Sandu a fost invitata emisiunii

„Главное”, difuzată de postul „TVC 21, iar la 04 ianuarie 2019, Andrei Năstase a

fost invitatul emisiunii „Important”, difuzată la ora 20.00, tot la „TVC 21”.

În această consecvență, reprezentantul reclamantului a constatat, de fapt,

demararea unei campanii electorale, mai devreme de termenul legal de 30 de zile

înainte de ziua alegerilor, circumstanță ce constituie o încălcare a prevederilor

articolului 69 alin. (1), (2) și (4) din Codul electoral.

Totodată, și acțiunile radiodifuzorilor vin în contradicție cu prevederile

articolului 13 alin. (6) lit. a) din Codul serviciilor media audiovizuale, care

statuează că, în cadrul programelor audiovizuale de știri și de dezbateri, de

informare în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau

culturală trebuie sa fie respectată asigurarea imparțialității, echilibrului și

favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de

vedere aflate în opoziție, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică.

Implicit ilegalităților Consiliului Audiovizualului, reclamantul a relevat că în

ședința din 14 ianuarie 2019, contestația sa a fost admisă parțial, însă, nu a fost

constatată încălcarea de către radiodifuzori a prevederilor articolului 69 și 91 din

Codul electoral. Ba mai mult decât atât, actul administrativ emis pe marginea

contestației sale nici nu a fost publicat undeva și nici nu i s-a adus la cunoștință în

orice altă modalitate.

În această ordine de idei, reprezentantul cu drept de vot consultativ în

Comisia Electorală Centrală al concurentului electoral Partidul Democrat din

2

Moldova, Vadim Moțarschi, a solicitat anularea parțială a deciziei din 14 ianuarie

2019 a Consiliului Audiovizualului, pronunțată pe marginea contestației depuse de

Partidul Democrat din Moldova.

Prin cererea de concretizare a pretențiilor din acțiune, depusă la 21 ianuarie

2019 (f.d. 37-38, 69-70), reprezentantul cu drept de vot consultativ în Comisia

Electorală Centrală al concurentului electoral Partidul Democrat din Moldova,

Vadim Moțarschi, a solicitat:

- anularea deciziei nr. 4/7 din 14 ianuarie 2019 a Consiliului Audiovizualului

„Cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării posturilor de televiziune:

„Jurnal TV” și „TVC 21”, urmare a contestației Partidului Democrat din Moldova”

în partea constatării „că pe parcursul difuzării emisiunilor nu s-a făcut agitație

electorală pentru Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” sau membrii

acestuia”; și

- obligarea Consiliului Audiovizualului să reexamineze contestația Partidului

Democrat din Moldova din 05 ianuarie 2019 în partea constatării sale din decizia

nr. 4/7 din 14 ianuarie 2019 „că pe parcursul difuzării emisiunilor nu s-a făcut

agitație electorală pentru Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” sau

membrii acestuia”, cu efectuarea în această parte a unui control repetat al

respectării de către radiodifuzorii „Jurnal TV” și „TVC 21” a prevederilor art. 13

din Codul serviciilor media audiovizuale și art. 69 și 91 din Codul electoral.

Prin hotărârea din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 99, 100-

112) s-a admis acțiunea depusă de Partidul Democrat din Moldova;

s-a anulat decizia nr. 4/7 din 14 ianuarie 2019 a Consiliului Audiovizualului

„Cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării posturilor de televiziune:

„Jurnal TV” și „TVC 21”, în partea constatării „că pe parcursul difuzării

emisiunilor nu s-a făcut agitație electorală pentru Blocul electoral „ACUM

Platforma DA și PAS” sau membrii acestuia”; și

s-a obligat Consiliul Audiovizualului să reexamineze contestația Partidului

Democrat din Moldova din 05 ianuarie 2019 în partea constatării sale din decizia

nr. 4/7 din 14 ianuarie 2019 „că pe parcursul difuzării emisiunilor nu s-a făcut

agitație electorală pentru Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” sau

membrii acestuia”, cu efectuarea în acest sens a unui control repetat al respectării

prevederilor art. 13 din Codul serviciilor media audiovizuale și art. 69 și 91 din

Codul electoral de către radiodifuzorii „Jurnal TV” și „TVC 21”.

Prima instanță și-a întemeiat soluția adoptată pe dispozițiile art. 1 alin. (2),

art. 14, art. 24 alin. (3), art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ

nr. 793 din 10 februarie 2000; art. 123 alin. (6) din Codul de procedură civilă;

art. 1, art. 69 alin. (1), (2), (4), (5), art. 71 alin. (3), art. 72 alin. (3) și art. 91 din

Codul electoral; art. 13 alin. (6) lit. a) și b) din Codul serviciilor media

audiovizuale; și pct.5 din Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la

alegerile parlamentare și referendumul republican din 24 februarie 2019 în

mijloacele de informare în masă din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea

Comisiei Electorale Centrale nr. 1992 din 21 decembrie 2018.

Curtea de Apel Chișinău și-a argumentat concluzia prin faptul că, afirmațiile

făcute de către Maia Sandu și Andrei Năstase în cadrul emisiunilor televizate „Ora

Expertizei”, difuzată de postul de televiziune „Jurnal Tv”; ,,Главное” și

,,Important”, difuzate de postul de televiziune „TVC 21” la 02 ianuarie 2019, ora

20.00-20.55, 03 ianuarie 2019, ora 20.00-21.05 și respectiv 04 ianuarie 2019, ora

3

20.00-21.10, sunt degrevate de probațiune, deoarece nu au fost negate de către

participanții la proces și nici combătute prin probe admisibile și pertinente.

Respectiv, aceste circumstanțe au fost acceptate tacit.

La fel, instanța inferioară a notat că, partea motivată a deciziei nr. 4/7 din 14

ianuarie 2019 a Consiliului Audiovizualului contravine dispozitivului acesteia. Or,

deși, Consiliul Audiovizualului a admis contestația depusă de Partidul Democrat

din Moldova, în motivarea soluției sale a remarcat că nu a constatat încălcarea de

către radiodifuzorii „Jurnal TV” și „TVC 21” a art. 69 și art. 91 din Codul

electoral, motivându-și soluția că pe parcursul difuzării emisiunilor enunțate nu s-

a făcut agitație electorală pentru Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”,

sau membrii acestuia.

Mai mult decât atât, această constatare a Consiliului Audiovizualului

contravine prevederilor pct. 5 din Regulamentul privind reflectarea campaniei

electorale la alegerile parlamentare și referendumul republican din 24 februarie

2019 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova, aprobat prin

Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1992 din 21 decembrie 2018. Or, la

aceste emisiuni au participat co-președinții Blocului electoral „ACUM Platforma

DA și PAS”, iar potrivit Planului calendaristic al Comisiei Electorale Centrale,

campania electorală a concurenților înregistrați începe din data de 25 ianuarie

2019.

La 23 ianuarie 2019, Consiliul Audiovizualului a declarat recurs împotriva

hotărârii din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 119-124).

În motivarea recursului a invocat că, prima instanță nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, iar hotărârea a

fost pronunțată cu încălcarea competentei jurisdicționale.

În acest sens, recurentul a reiterat circumstanțele faptice ale cauzei,

menționând suplimentar că, articolul 84 din Codul serviciilor media audiovizuale

prevede în mod exhaustiv încălcările pentru care Consiliul Audiovizualului poate

aplica sancțiuni. Astfel, conform acestui articol, poate fi supusă sancționării

nerespectarea prevederilor articolului 69 doar în partea alin. (5) și (6) din Codul

electoral.

În condițiile speței, însă, Partidul Democrat din Moldova nu a invocat în

contestația depusă careva acțiuni ale posturilor TV care să se refere la încălcarea

articolului 69 alin. (5) și (6) din Codul electoral, încălcarea cărora ar duce la

aplicarea de sancțiuni din partea Consiliul Audiovizualului.

Respectiv, articolul 84 din Codul serviciilor media audiovizuale nu prevede

aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea altor aliniate ale art. 69 din Codul electoral,

decât alin. (5) și (6).

Subsecvent, recurentul Consiliul Audiovizualului a remarcat că, în

coroborarea normelor articolelor 71 alin. (3), 73 alin. (3) și 91 din Codul electoral,

contestația depusă de Partidul Democrat din Moldova la 09 ianuarie 2019 nu poate

fi reținută spre examinare sub forma unei contestații privind reflectarea campaniei

electorale de către radiodifuzori, deoarece normele ce reglementează conduita în

cadrul proceselor electorale sunt opozabile față de radiodifuzori doar în faza

reflectării campaniei electorale.

Prin urmare, această sesizare nu poate fi examinată prin prisma procedurii

specifice reflectării campaniei electorale, din motiv că nu a fost demarat însuși

procesul de reflectare a campaniei electorale de către radiodifuzori, iar

4

monitorizarea posturilor TV privind reflectarea campaniei electorale conform

legislației în vigoare urmează a fi realizată odată cu începerea campaniei

electorale.

Astfel, deși sesizarea Partidului Democrat din Moldova a fost depusă sub

forma unei contestații în temeiul articolului 71 din Codul electoral, aceasta a fost

recepționată de autoritatea audiovizuală în ordine generală, în condițiile

articolului 83 alin. (4) din Codul serviciilor media audiovizuale. Respectiv,

monitorizarea posturilor de televiziune „Jurnal TV” și „TVC 21” a fost efectuată

prin prisma verificării respectării Codului serviciilor media audiovizuale, iar

încălcarea constatată la postul de televiziune „TVC 21” nu se referă la campania

electorală.

Generalizând circumstanțele relevate, recurentul Consiliul Audiovizualului a

conchis că la adoptarea hotărârii din 22 ianuarie 2019 Curtea de Apel Chișinău nu

a aplicat legile care trebuiau să fie aplicate la judecarea cauzei și anume Legea

contenciosului administrativ, Codul serviciilor media audiovizuale, Codul de

procedură civilă și a aplicat prevederile unei legi care nu trebuia să fie aplicată –

Codul electoral.

Subsecvent, a notat, deoarece sesizarea Partidului Democrat din Moldova a

fost examinată în condițiile articolului 83 alin. (4) din Codul serviciilor media

audiovizuale, cererea de chemare în judecată urma a fi depusă în conformitate cu

prevederile articolelor 14–16 din Legea contenciosului administrativ, cu

respectarea obligatorie a procedurii prealabile.

În asemenea condiții, recurentul a opinat că prezenta cerere de chemare în

judecată urmează a fi scoasă de pe rol, din motiv că reclamantul nu a respectat

procedura de soluționare prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară, în temeiul

articolului 267 lit. a) din Codul de procedură civilă.

Ba mai mult decât atât, acțiunea nici nu putea fi reținută spre examinare de

către Curtea de Apel Chișinău, deoarece obiectul acțiunii nu se referă la campania

electorală, iar această circumstanță atestă competența jurisdicțională a prezentei

cauze.

În această ordine de idei, recurentul Consiliul Audiovizualului a solicitat

admiterea recursului și casarea integrală a hotărârii din 22 ianuarie 2019 a Curții

de Apel Chișinău, dispunând scoaterea cererii de pe rol.

La 23 ianuarie 2019, SRL „Reforma Art”, reprezentată de avocatul Dumitru

Pavel, a declarat recurs împotriva hotărârii din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău (f.d. 128-133).

În motivarea recursului a invocat că, prima instanță nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, iar hotărârea a

fost pronunțată cu încălcarea competentei jurisdicționale.

În acest sens, recurentul a reiterat circumstanțele faptice ale cauzei și

argumente similare celor formulate în cererea de recurs depusă de Consiliul

Audiovizualului.

Suplimentar, a menționat că, prima instanță a preluat mot-a-mot textul cererii

de chemare în judecată, păstrând chiar și erorile gramaticale admise în aceasta de

autorul ei, evidențiindu-se indicarea greșită a denumirilor posturilor de televiziune

„JurnalTV” și „Tvc21”, pe când corect ar fi „Jurnal TV” și „TVC 21”.

Mai mult decât atât, foaia pe care a fost imprimat dispozitivul hotărârii

judecătorești are semne de îndoituri, fapt ce denotă că a fost împăturită și a fost

5

prezentată judecătorului în variantă imprimată, deoarece în camera de consiliu nici

nu ar fi instalat un computer și o imprimantă care să permită redactarea și

imprimarea dispozitivului hotărârii judecătorești.

La fel, a considerat că, dispoziția primei instanțe expusă în aliniatul 3 al

dispozitivului hotărârii este contradictorie dispoziției expuse în aliniatul 2. Or, deși

instanța a anulat decizia nr. 4/7 din 14 ianuarie 2019 a Consiliului Audiovizualului

doar în partea constatării că „pe parcursul difuzării emisiunilor nu s-a făcut agitație

electorală pentru Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” sau membrii

acestuia”, totuși a obligat Consiliul Audiovizualului să efectueze o verificare

repetată privind respectarea articolului 13 din Codul serviciilor media

audiovizuale, care, de fapt, nici nu are tangență cu agitația electorală.

În acest sens, reprezentantul recurentului a remarcat că obligarea Consiliul

Audiovizualului de a efectua o verificare repetată trebuia să fie precedată de o

invocare din partea reclamantului a încălcării procedurii de examinare a

sesizării/contestației sale. Însă, în cererea de chemare în judecată/contestație nu

este reflectat niciun argument în vederea unei asemenea încălcări. Respectiv, este

neîntemeiată obligarea privind reexaminarea unui act, fără a constata încălcarea

procedurii ce a stat la baza emiterii acestuia.

Cât privește fondul cauzei, a opinat că prima instanță nu a aplicat prevederile

pct. 5 din Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile

parlamentare și referendumul republican din 24 februarie 2019 în mijloacele de

informare în masă din Republica Moldova, aprobat prin hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 1992 din 21 decembrie 2018. Or, conduita postului „Jurnal

TV” este în strictă concordanță cu aceste prevederi legale.

O altă eroare admisă asupra fondului cauzei reprezentantul recurentului

pretinde a fi obligarea verificării respectării prevederilor întregului articol 69 din

Codul electoral, or, reclamantul în cererea de chemare în judecată a invocat doar

nerespectarea alin. (l), (2) și (4) al acestui articol.

Mai mult decât atât, conform prevederilor articolului 84 alin. (6) lit. e) din

Codul serviciilor media audiovizuale, de competența Consiliului audiovizualului

sunt încălcările articolului 69 alin. (5) și (6) din Codul electoral. Prin urmare,

legislația națională nu acordă posibilitatea Consiliului audiovizual de a verifica

respectarea prevederilor articolului 69 alin. (l), (2) și (4) din Codul electoral.

Respectiv, instanța de judecată a impus Consiliul audiovizual să depășească

limitele competențelor legale.

Dealtfel, prima instanța nu a ținut cont de faptul că nu „Jurnal TV” ar fi comis

pretinsa acțiune de agitație electorală, ci liderii Blocului electoral „ACUM

Platforma DA și PAS”, care sunt concurenți electorali.

Ba mai mult, în lipsa constatării pretinsei agitații electorale din partea acestor

concurenți electorali, care ar fi fost comisă la postul de televiziune „Jurnal TV”, nu

poate fi stabilită existenta abaterii în activitatea postului de televiziune, ele fiind

două lucruri interdependente.

Pe de altă parte, articolul 91 din Codul electoral nu intră în competențele

Consiliului audiovizualului și această instituție nu are atribuția de a verifica dacă

cineva a respectat sau nu acest articol.

În această ordine de idei, recurentul SRL „Reforma Art”, reprezentată de

avocatul Dumitru Pavel, a solicitat admiterea recursului și casarea integrală a

hotărârii din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, dispunând scoaterea

6

cererii de pe rol sau pronunțarea unei hotărâri noi, prin care să fie respinsă acțiunea

depusă de Partidul Democrat din Moldova.

Primordial, Colegiul consideră oportun de a verifica dacă recurenții au

respectat procedura de demarare a căii de atac îndreptate împotriva hotărârii primei

instanțe.

În acest sens, articolul 74 alin. (6) din Codul electoral prescrie că, împotriva

hotărârii instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la

pronunțare, iar împotriva deciziei instanței de apel – un recurs în termen de o zi de

la pronunțare.

Astfel, se constată că în condițiile speței, calea de atac în ordine de recurs a

fost demarată de ambii recurenți în interiorul termenului legal, deoarece hotărârea

primei instanțe a fost pronunțată public la 22 ianuarie 2019 (f.d. 95-98, 99, 100),

iar cererile de recurs au fost înregistrate în Secția scrisori și audiență a Curții

Supreme de Justiție la 22 ianuarie 2019 și respectiv 23 ianuarie 2019, fapt

confirmat prin amprenta sigiliului aplicată pe acestea (f.d. 119, 128).

Verificând hotărârea supusă controlului judiciar, prin prisma criticilor

formulate în cererile de recurs, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție le consideră neîntemeiate și care

urmează a fi respinse, cu menținerea hotărârii din 22 ianuarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, din motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 73 alin. (7) din Codul electoral, contestațiile

depuse la instanțele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile

Codului de procedură civilă și ale Legii contenciosului administrativ.

Conform articolului 30 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ

nr. 793 din 10 februarie 2000, recursul se judecă în condițiile Codului de procedură

civilă.

În sensul art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă prescrie că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină

decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și

încheierile atacate cu recurs.

În debutul analizei temeiurilor de recurs, Colegiul subliniază, cu titlu de

principii generale, că recursul este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate

legalitatea actului de dispoziție contestat.

Prin urmare, criticile formulate de reprezentantul recurentului în cererea de

recurs, în privința faptului că prima instanță a preluat mot-a-mot textul cererii de

chemare în judecată, păstrând chiar și erorile gramaticale admise în aceasta de

autorul ei, evidențiindu-se indicarea greșită a denumirilor posturilor de televiziune

„JurnalTV” și „Tvc21”, pe când corect ar fi „Jurnal TV” și „TVC 21”, nu sunt

relevante cauzei, deoarece nu se referă la fondul litigiului.

7

Or, în conformitate cu articolul 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea

hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

Astfel, având în vedere că obiect al recursului îl constituie hotărârea

pronunțată de Curtea de Apel Chișinău ca primă instanță, instanța de recurs

urmează să efectueze un control judiciar al acestei hotărâri judecătorești, fără a da

apreciere greșelilor gramaticale admise de instanța inferioară. Cu atât mai mult

că, acest argument nu poate fi încadrat în temeiurile declarării recursului, instituite

la articolul 432 din Codul de procedură civilă, deoarece nu are relevanță cu

obiectul material al cauzei civile în contencios administrativ, și respectiv nu poate

în niciun fel influența soluția adoptată asupra fondului cauzei. Dealtfel, se atestă

că, la materialele cauzei nu au fost administrate probe verosimile care să certifice

denumirea exactă a acestor radiodifuzori.

La fel, Colegiul apreciază ca fiind lipsite de substanță argumentele

reprezentantului recurentului SRL „Reforma Art”, avocatului Dumitru Pavel,

precum că foaia pe care a fost imprimat dispozitivul hotărârii judecătorești are

semne de îndoituri, fapt ce denotă că a fost împăturită și a fost prezentată

judecătorului în variantă imprimată, deoarece în camera de consiliu nici nu este

instalat un computer și o imprimantă care să permită redactarea și imprimarea

dispozitivului hotărârii judecătorești. Or, în conformitate cu articolul 118 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele

pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune

altfel.

La aspectul dat, Colegiul apreciază argumentele indicate supra ca fiind o

critică adusă de recurent în privința imparțialității judecătorului ce a examinat

prezenta cauză civilă în prima instanță.

Urmează a fi evocat că imparțialitatea judecătorilor este definită prin absența

prejudecăților sau a părerilor preconcepute. Din perspectiva articolului 6 paragraf 1

al CEDO, Curtea Europeană a Drepturilor Omului notează că imparțialitatea unui

tribunal trebuie determinată potrivit unui demers subiectiv și a unuia obiectiv,

analizate în raport cu fiecare magistrat din complet (cauza Klein și alții vs Olanda).

Conform criteriului subiectiv, imparțialitatea personală a fiecărui judecător al

completului este prezumată până la proba contrară, astfel că cel care invocă

încălcarea articolul 6 din Convenție trebuie să facă dovada că judecătorul a fost

influențat în mod personal, că a avut interes să soluționeze cauza într-un anumit

mod.

Criteriului obiectiv presupune analiza existenței unor fapte determinate și

verificabile care pot ridica îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorului,

independent de comportamentul său personal. Se are în vedere deci competența sa

funcțională. Scopul acestei analize este acela de a se stabili dacă judecătorul a

oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauza respectivă.

La acest capitol, Colegiul constată că, recurentul nu a făcut dovada existenței

unor circumstanțe ce ar pune la îndoială imparțialitatea judecătorului și precum că,

i-a fost transmis pe suport de hârtie dispozitivul hotărârii judecătorești care urma a

fi pronunțat și că, acesta ar fi fost influențat să adopte o soluție contrar voinței și

convingerilor sale și că a avut interes personal să soluționeze litigiul într-un anumit

mod, altul decât cel legal.

8

Ba mai mult decât atât, recurentul SRL „Reforma Art”, reprezentată de

avocatul Dumitru Pavel, nici nu a încadrat aceste argumente în temeiurile de recurs

instituite la articolul 432 din Codul de procedură civilă. Or, prin prisma articolului

437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs trebuie să fie

dactilografiată și trebuie să cuprindă […] esența și temeiurile recursului […].

Prin urmare, această poziție a reprezentantului recurentului este incertă și din

perspectiva faptului că, a avut acces în camera de deliberare pentru a constata că în

aceasta nu sunt instalate un computer și o imprimantă care să permită redactarea și

imprimarea dispozitivului hotărârii judecătorești. Or, lipsa calculatorului și

imprimantei în camera de deliberare nu demonstrează lipsa imparțialității

magistratului.

Astfel, coroborarea concluziilor expuse supra profilează ipoteza că, în

condițiile speței, nu a fost probat faptul imparțialității magistratului, astfel încât

fiind valabilă prezumția imparțialității aceastuia.

Succesiv, instanța de recurs apreciază ca fiind lipsite de substanță criticile

formulate de recurenții Consiliul Audiovizualului și SRL „Reforma Art”,

reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, cu privire la judecarea cauzei în Curtea

de Apel Chișinău cu încălcarea competenței jurisdicționale, precum și a faptului

că reclamantul nu a respectat procedura, prevăzută prin lege, de soluționare

prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară.

La caz, Colegiul atestă că, obiectul material al prezentei acțiuni civile îl

formează efectuarea controlului judecătoresc al legalității deciziei nr. 4/7 din 14

ianuarie 2019 a Consiliul Audiovizualului.

Sub acest aspect, este de notat că, la 05 ianuarie 2019, reprezentantul cu drept

de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală al concurentului electoral

Partidul Democrat din Moldova, Vadim Moțarschi, a depus o contestație în adresa

Consiliului Audiovizualului, prin care a solicitat efectuarea controlului respectării

prevederilor articolului 13 din Codul serviciilor media audiovizuale și articolelor

69 și 91 din Codul electoral de către radiodifuzorii „Jurnal TV” și „TVC 21”, în

concret, în cadrul emisiunilor: „Ora Expertizei”, difuzată de „Jurnal TV” la 02

ianuarie 2019, cu invitații co-președinții Blocului electoral „ACUM Platforma DA

și PAS”, Maia Sandu și Andrei Năstase; „Главное”, difuzată de postul „TVC 21”

la 03 ianuarie 2019, cu invitatul Maia Sandu; și „Important”, difuzată de postul

„TVC 21” la 04 ianuarie 2019, ora 20.00, cu invitatul Andrei Năstase (f.d. 13-14

recto-verso).

Prin decizia nr. 4/7 din 14 ianuarie 2019, Consiliul Audiovizualului a admis

contestația depusă de Partidul Democrat din Moldova; a sancționat cu avertizare

publică SA „Cotidian”, fondatoarea postului de televiziune „TVC 21”, pentru

încălcarea prevederilor articolului 13 alin. (6) lit. a) din Codul serviciilor media

audiovizuale; în conformitate cu prevederile articolului 84 alin. (11) și (12) din

Codul serviciilor media audiovizuale, s-a obligat SA „Cotidian” să difuzeze textul

sancțiunii în următoarele 48 de ore de la data adoptării deciziei privind aplicarea

sancțiunii, sonor și/sau vizual, de cel puțin 3 ori, în orele de maximă audiență, din

care o dată în principalul program audiovizual de știri, în cazul serviciilor media

audiovizuale generaliste și/sau de știri […] (f.d. 31-35 /

http://audiovizual.md/files/D.%204-7%20din%2014.01.2019%20-

%20Cu%20privire%20la%20examinarea%20rezultatelor%20monitoriz%C4%83rii

%20posturilor%20de%20televiziune%20Jurnal%20TV%20%C8%99i%20TVC%2

9

021%20urmare%20a%20contesta%C8%9Biei%20Partidului%20Democrat%20din

%20Moldova.pdf).

Colegiul constată că, din contestația depusă la Consiliul Audiovizualului de

reprezentantul cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală al

concurentului electoral Partidul Democrat din Moldova, Vadim Moțarschi, rezultă

că aceasta a fost depusă în temeiul articolului 71 alin. (3) din Codul electoral,

conform căruia contestațiile privind reflectarea campaniei electorale de către

radiodifuzori aflați sub jurisdicția Republicii Moldova se examinează de către

Consiliul Coordonator al Audiovizualului în termen de 5 zile calendaristice de la

depunerea contestației, dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor.

La fel, însăși autoritatea administrativă, recurentul Consiliului

Audiovizualului indică în partea dispozitivă a deciziei nr. 4/7 din 14 ianuarie 2019

că soluția este adoptată în conformitate cu prevederile Regulamentului privind

reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare și referendumul

republican din 24 februarie 2019 în mijloacele de informare în masă, aprobat prin

Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1992 din 21 decembrie 2018.

Prin urmare, instanța de recurs apreciază ca fiind corecte concluziile primei

instanțe în privința faptului că prezenta acțiune civilă a fost intentată în temeiul

articolului 72 alin. (3) din Codul electoral. Această circumstanță, de fapt, instituie

competența Curții de Apel Chișinău de a soluționa prezentul litigiu și exonerează

reclamantul de obligația respectării procedurii prealabile de soluționare a litigiului

pe cale extrajudiciară, în conformitate cu prevederile articolului 14 din Legea

contenciosului administrativ.

În această ordine de idei, Colegiul conchide că recurenții, încercând să inducă

instanța de recurs în eroare, neîntemeiat pretind asupra scoaterii de pe rol a

contestației depuse de reprezentantul cu drept de vot consultativ în Comisia

Electorală Centrală al concurentului electoral Partidul Democrat din Moldova,

Vadim Moțarschi, împotriva deciziei nr. 4/7 din 14 ianuarie 2019, Consiliul

Audiovizualului. Or, acest act administrativ a fost emis în materie electorală, fapt

ce impune efectuarea controlului judecătoresc prin prisma legislației din ramura

electorală și în primul rând a Codului electoral.

Astfel, conjunctura relevată supra denotă netemeinicia argumentelor

recurenților, precum că sesizarea Partidului Democrat din Moldova a fost

recepționată de autoritatea audiovizuală în ordine generală, în condițiile

articolului 83 alin. (4) din Codul serviciilor media audiovizuale, astfel încât

monitorizarea posturilor de televiziune „Jurnal TV” și „TVC 21” a fost efectuată

prin prisma verificării respectării Codului serviciilor media audiovizuale, iar

încălcarea constatată la postul de televiziune „TVC 21” nu se referă la campania

electorală.

Cu titlu subsecvent, Colegiul nu poate accepta nici criticile recurentul

SRL „Reforma Art”, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, în partea

caracterului contradictoriu al dispozițiilor primei instanțe expuse în aliniatele 3 și

2 ale hotărârii judecătorești, din motiv că instanța de judecată nu poate obliga

autoritatea administrativă să reexamineze un act, fără a constata încălcarea

procedurii ce a stat la baza emiterii acestuia.

Or, viciul de ilegalitate al actului administrativ, invocat de reclamant, nu ține

de nerespectarea procedurii de elaborare a actului administrativ. În astfel de

circumstanțe, se reliefează netemeinicia alegațiile recurentului privind

10

contradictorialitatea dintre dispozițiile expuse în aliniatele 3 și 2 ale hotărârii din

22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Implicit criticilor formulate de recurenți pe marginea fondului cauzei, instanța

de recurs decelează că, prin hotărârea nr. 2025 din 02 ianuarie 2019 a Comisiei

Electorale Centrale, Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” a fost

înregistrat în calitate de concurent electoral, iar primii 2 candidați la funcția de

deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista acestuia sunt co-președinții

Maia Sandu și Andrei Năstase.

La fel, Colegiul constată că Maia Sandu și Andrei Năstase au fost invitați, atât

împreună cât și separat, în cadrul emisiunilor televizate „Ora Expertizei”, difuzată

de postul de televiziune „Jurnal TV” la 02 ianuarie 2019; ,,Главное”, difuzată de

postul de televiziune „TVC 2” la 03 ianuarie 2019; și ,,Important”, difuzată de

postul de televiziune „TVC 21” la 04 ianuarie 2019.

Colegiul consideră că prima instanța corect a apreciat că faptul expunerii

afirmaților enunțate de candidații Maia Sandu și Andrei Năstase în cadrul acestor

emisiuni televizate într-adevăr s-a produs, din moment ce acesta nu a fost negat de

către participanții la proces și nu a fost combătut prin probe admisibile și

pertinente. Or, în conformitate cu prevederile articolului 123 alin. (6) din Codul de

procedură civilă, faptele invocate de una din părți nu trebuie dovedite în măsura în

care cealaltă parte nu le-a negat.

Mai mult decât, autoritatea audiovizuală, exercitând controlul asupra

programelor audiovizuale menționate supra, a constatat că „[…] au fost semnalate

cazuri în care moderatorii emisiunilor interveneau, atenționând invitații privind

restricțiile în care se desfășoară emisiunile. În acest context, este oportun de a

menționa prevederile pct. 5 din Regulamentul privind reflectarea campaniei

electorale la alegerile parlamentare și referendumul republican din 24 februarie

2019 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova, aprobat prin

Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1992 din 21 decembrie 2018 […].”

„[…] Astfel, în cadrul emisiunii „Important” din 04 ianuarie 2019, invitatul

emisiunii, președintele „Platforma DA”, Andrei Năstase, a făcut afirmații dure,

expunându-și propria opinie vizavi de alți concurenți electorali, iar moderatorul

emisiunii Liviu Moraru nu a intervenit suficient pentru a echilibra situația […]

astfel, neasigurându-se imparțialitatea și echilibrul informației difuzate în vederea

liberei formări de opinie […]”.

La capitolul dat, Colegiul consideră oportun de a evoca faptul că articolul 1

din Codul electoral definește „agitația electorală” ca acțiuni de pregătire și difuzare

a informației, care au scopul de a-i determina pe alegători să voteze pentru unii sau

pentru alți concurenți electorali.

Aderent, articolul 52 din Codul electoral statuează în alineatul (1) că, cetățenii

Republicii Moldova, partidele și alte organizații social-politice, blocurile

electorale, candidații și persoanele de încredere ale candidaților au dreptul de a

supune discuțiilor libere și sub toate aspectele programele electorale ale

concurenților electorali, calitățile politice, profesionale și personale ale

candidaților, precum și de a face agitație electorală în cadrul adunărilor,

mitingurilor, întîlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mijloacelor de informare în

masă, prin expunerea de afișe electorale sau prin intermediul altor forme de

comunicare.

11

Distinct acestor prevederi, articolul 52 alin. (2) din Codul electoral instituie

că, exercițiul acestui drept (agitație politică) poate fi supus unor formalități,

condiții, restricții sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare

într-o societate democratică, pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau

siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, ocrotirea sănătății

sau protecția moralei, protecția reputației, apărarea drepturilor altora, pentru a

împiedica divulgarea de informații confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și

imparțialitatea puterii judecătorești.

Sub acest aspect, Colegiul vădește că articolul 91 din Codul electoral impune

restricții în timp a campaniei electorale. Astfel, prin prisma acestei norme,

campania electorală pentru alegerile Parlamentului începe nu mai devreme de 30

de zile înainte de ziua alegerilor și se desfășoară în conformitate cu capitolul 7

(art.50–art.52), care se aplică în modul corespunzător.

În acest context, se certifică justețea concluziei primei instanțe precum că

„invitații emisiunilor televizate „Ora Expertizei”, difuzată de postul de televiziune

„Jurnal TV” la 02 ianuarie 2019; ,,Главное”, difuzată de postul de televiziune

„TVC 2” la 03 ianuarie 2019; și ,,Important”, difuzată de postul de televiziune

„TVC 21” la 04 ianuarie 2019, candidații Blocului electoral „ACUM Platforma

DA și PAS”, Maia Sandu și Andrei Năstase, imediat în ziua înregistrării în calitate

de concurenți electorali, au discutat despre programul electoral al Blocului ACUM

și ce vor face în condițiile în care vor veni la guvernare, fapt ce contravine

dispozițiilor articolul 91 din Codul electoral”. Or, această circumstanță este

confirmată prin extrasele din emisiune, care nu au fost negate de reprezentanții

recurenților și nici de către ceilalți participanți la proces.

În consecință, instanța de recurs apreciază ca fiind temeinică și concluzia

Curții de Apel Chișinău precum că „deși, Consiliul Audiovizualului a admis

contestația depusă de Partidul Democrat din Moldova, nu a constatat încălcarea de

către radiodifuzorii „Jurnal TV” și „TVC 21” a articolului 69 și 91 din Codul

electoral”.

Or, conform articolului 84 alin. (6) lit. e) din Codul serviciilor media

audiovizuale al Republicii Moldova, se sancționează cu amendă de la 10000 de lei

la 15000 de lei furnizorii de servicii media și distribuitorii de servicii media care au

comis nerespectarea prevederilor art. 69 alin.(5) și (6) și ale art.70 alin.(3)–(5) din

Codul electoral.

La rândul său, articolul 69 alin. (5) și (6) din Codul electoral prevede că, în

perioada electorală, radiodifuzorii și mijloacele de informare în masă scrise vor

face distincție clară în materialele lor jurnalistice între exercitarea funcțiilor

oficiale și activitatea electorală a persoanelor care nu cad sub incidența art.13

alin.(3). Concurenții electorali și/sau candidații care se consideră lezați în drepturi

beneficiază de dreptul la replică. Cererea scrisă privind acordarea dreptului la

replică se depune la mijlocul de informare în masă în termen de 2 zile

calendaristice de la difuzarea/publicarea informației. În cazul radiodifuzorilor,

refuzul de a acorda dreptul la replică se contestă la Consiliul Coordonator al

Audiovizualului, iar în cazul mijloacelor de informare în masă scrise – în instanțele

de judecată. Dreptul la replică se acordă în termen de 3 zile calendaristice de la

depunerea cererii/contestației, dar nu mai tîrziu de ziua precedentă zilei votării, în

condiții egale cu cele în care au fost lezate drepturile legitime.

12

Coroborat cu normele precitate, articolul 13 din Codul serviciilor media

audiovizuale al Republicii Moldova consemnează în alineatul (6) că, în cadrul

programelor audiovizuale de știri și de dezbateri, de informare în probleme de

interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală trebuie sa fie

respectate următoarele cerințe: a) asigurarea imparțialității, echilibrului și

favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de

vedere aflate în opoziție, în perioada în care problemele sînt în dezbatere publică;

b) evitarea oricăror forme de discriminare.

Sub acest aspect urmează a fi învederat faptul că, Regulamentul privind

reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare și referendumul

republican din 24 februarie 2019 în mijloacele de informare în masă din Republica

Moldova, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1992 din 21

decembrie 2018, instituie reguli speciale față de radiodifuzori privind reflectarea

informației publice ce ține de campania electorală.

Astfel, conform dispozițiilor pct. 5 din acest Regulament, până la începerea

campaniei electorale pentru alegerile parlamentare și referendum, radiodifuzorii au

dreptul să reflecte și să informeze publicul cu privire la:

- activitatea partidelor și a altor organizații social-politice în conformitate cu

principiile reflectării echitabile, echilibrate și imparțiale a alegerilor parlamentare;

- toate aspectele electorale, liber de orice amestec din partea autorităților

publice, partidelor și a altor organizații social-politice sau a altor entități;

- desemnarea candidaților și înregistrarea concurenților electorali.

Prin urmare, coroborarea normelor legale precitate impune obligația

Consiliului Audiovizualului de a verifica controlul respectării legislației electorale

în cadrul emisiunilor „Ora Expertizei”, difuzată de postul de televiziune „Jurnal

TV” la 02 ianuarie 2019; ,,Главное”, difuzată de postul de televiziune „TVC 2” la

03 ianuarie 2019; și ,,Important”, difuzată de postul de televiziune „TVC 21” la 04

ianuarie 2019.

Astfel, Colegiul taxează că, dispozițiile articolului 84 alin. (6) lit. e) din Codul

serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, într-adevăr nu atribuie

Consiliului Audiovizualului competența de a verifica respectarea prevederilor

articolului 91 din Codul electoral. Însă, aplicabilitatea acestei norme este într-o

interconexiune obligatorie cu dispozițiile legale care guvernează agitația electorală.

Așadar, certificarea respectării de către radiodifuzori a prevederilor articolului

69 alin.(5) și (6) și ale articolului 70 alin.(3)–(5) din Codul electoral, urmează a fi

efectuată în mod obligatoriu de către Consiliul Audiovizualului în coroborare cu

dispozițiile articolului 91 din Codul electoral și ale Regulamentului privind

reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare și referendumul

republican din 24 februarie 2019 în mijloacele de informare în masă din Republica

Moldova, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1992 din 21

decembrie 2018.

În acest sens, Colegiul consideră oportun de a reitera că, în condițiile speței,

Consiliul Audiovizualului a exercitat controlul asupra programelor audiovizuale,

prin prisma Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale la alegerile

parlamentare și referendumul republican din 24 februarie 2019 în mijloacele de

informare în masă din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 1992 din 21 decembrie 2018. De asemenea, trebuia să țină

cont de faptul că radiodifuzorii „Jurnal TV” și „TVC 21” trebuiau să respecte

13

prevederile pct. 5 din Regulamentul menționat supa coroborate cu prevederile

articolului 13 din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova.

În acest context, instanța de recurs apreciază ca fiind reprehensibilă alegația

recurentului SRL „Reforma Art”, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel,

precum că „[…] „Jurnal TV” nu ar fi comis pretinsa acțiune de agitație electorală,

ci liderii Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, care sunt concurenți

electorali […]”.

Or, prin prisma pct. 5 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 1992 din 21 decembrie 2018, coroborat cu articolului 13 din

Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, radiodifuzorii au

obligația pozitivă de a respecta principiile reflectării echitabile, echilibrate și

imparțiale a alegerilor parlamentare, în cadrul desfășurării activității profesionale

de informare a publicul cu privire la activitatea partidelor și a altor organizații

social-politice; aspectele electorale, liber de orice amestec din partea autorităților

publice, partidelor și a altor organizații social-politice sau a altor entități; și

desemnarea candidaților și înregistrarea concurenților electorali.

În condițiile din speță, este constatat înafara oricărui dubiu că, radiodifuzorii

„Jurnal TV” și „TVC 21”, până la începerea oficială a campaniei electorale, au

difuzat în cadrul emisiunilor sale informații privind programul electoral al Blocului

electoral „ACUM Platforma DA și PAS”.

Finalmente, instanța de recurs apreciază critic argumentele recurentului

SRL „Reforma Art”, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, precum că instanța

de judecată a impus Consiliul Audiovizual să depășească limitele competențelor

legale, deoarece conform prevederilor articolului 84 alin. (6) lit. e) din Codul

serviciilor media audiovizuale, Consiliului Audiovizualului poate aplica sancțiuni

doar pentru încălcările articolului 69 alin. (5) și (6) din Codul electoral, nu și

pentru cele prevăzute de alin. (l), (2) și (4) ale acestui articol.

Sub acest aspect, Colegiul notează că, prin efectul legii, Consiliul

Audiovizualului urmează să execute hotărârea judecătorească doar în limita

competențelor sale atribuite de Lege. Prin urmare, indiferent dacă a fost sau nu

stipulat expres în hotărârea judecătorească, Consiliul Audiovizualului urmează să

verifice respectarea prevederilor articolului 69 din Codul electoral, doar în partea

competențelor sale.

Cu atât mai mult că, însăși contestatarul – reprezentantul cu drept de vot

consultativ în Comisia Electorală Centrală al concurentului electoral Partidul

Democrat din Moldova (denumirea prescurtată PDM), Vadim Moțarschi, a

solicitat atât în contestația adresată Consiliul Audiovizual, cât și în cererea de

chemare în judecată și în cadrul ședinței de judecată din 22 ianuarie 2019, a

solicitat exercitarea controlului asupra programelor audiovizuale difuzare de

radiodifuzorii „Jurnal TV” și „TVC 21”, doar în privința respectării prevederilor

articolului 69 alin. (5) și (6) din Codul electoral, nu și ale alineatelor (l), (2) și (4)

din acest articol.

Din această perspectivă, Colegiul apreciază ca fiind injuste alegațiile

recurentului SRL „Reforma Art”, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, în

privința depășirii limitatelor competențelor legale de către Curtea de Apel

Chișinău.

Astfel, ținând cont de concluziile expuse supra, instanța de recurs apreciază că

hotărârea din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău cuprinde examinarea

14

chestiunilor în fapt și în drept și aplicarea corectă a cadrului legal ce guvernează

raportul material litigios, astfel încât fiind asigurată securitatea juridică ce

garantează previzibilitatea atât a conținutului regulii de drept cât și a aplicării sale,

iar constatările primei instanțe conținând o argumentare clară și bazată pe suportul

probator existent la materialele cauzei coroborat cu cadrul legal pertinent.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide necesitatea respingerii

recursurilor declarate de Consiliul Audiovizualului și societatea cu răspundere

limitată „Reforma Art”, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, și menținerii

hotărârii din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 73, art. 74 alin. (7) din Codul electoral, art. 24, art. 30

alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, art. 277-278, art. 445 alin. (1)

lit. a), art. 445 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se resping recursurile declarate de Consiliul Audiovizualului și societatea cu

răspundere limitată „Reforma Art”, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel,

împotriva hotărârii din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Se menține hotărârea din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, adoptată

în cauza civilă intentată la contestația depusă de Partidul Democrat din Moldova

împotriva Consiliului Audiovizualului, intervenienți accesorii societatea pe

acțiuni „Cotidian” și societatea cu răspundere limitată „Reforma Art” cu privire

la anularea parțială a deciziei nr. 4/7 din 14 ianuarie 2019 a Consiliului

Audiovizualului.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

Victor Burduh

Valeriu Doagă

15