3ra-175/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-175/19 prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (Viorica Mihaila) DECIZIE 25 ianuarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție În componență: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan Victor Burduh Valeriu Doagă examinând recursurile declarate de Consiliul Audiovizualului și societatea cu răspundere limitată „Reforma Art”, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, în cauza civilă intentată la contestația depusă de Partidul Democrat din Moldova împotriva Consiliului Audiovizualului, intervenienți accesorii societatea pe acțiuni „Cotidian” și societatea cu răspundere limitată „Reforma Art” cu privire la anularea parțială a deciziei nr. 4/7 din 14 ianuarie 2019 a Consiliului Audiovizualului, împotriva hotărârii din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis acțiunea depusă de Partidul Democrat din Moldova și s-a anulat decizia nr. 4/7 din 14 ianuarie 2019 a Consiliului Audiovizualului și s-a obligat acesta să reexamineze contestația depusă de Partidul Democrat din Moldova, constată: La 17 ianuarie 2019, reprezentantul cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală al concurentului electoral Partidul Democrat din Moldova (denumirea prescurtată PDM), Vadim Moțarschi, a depus contestație împotriva Consiliului Audiovizualului,

intervenienți accesorii societatea pe acțiuni „Cotidian” (denumirea prescurtată SA „Cotidian”) și societatea cu răspundere limitată „Reforma Art” (denumirea prescurtată SRL „Reforma Art”) cu privire la anularea parțială a deciziei nr. 4/7 din 14 ianuarie 2019 a Consiliului Audiovizualului. În motivarea acțiunii a invocat că, la 05 ianuarie 2019, PDM a depus o contestație în adresa Consiliului Audiovizualului, prin care a solicitat efectuarea controlului respectării prevederilor articolului 13 din Codul serviciilor media audiovizuale și articolelor 69 și 91 din Codul electoral de către radiodifuzorii „Jurnal TV” și „TVC 21”.

În acest sens a menționat că, atât în contestație, cât și în ședința Consiliului Audiovizualului din 14 ianuarie 2019, a invocat că în cadrul ședinței din 02 ianuarie 2019, Comisia Electorală Centrală a înregistrat primii concurenți electorali 1 în circumscripția națională la alegerile parlamentare din 24 februarie2019: Partidul Democrat din Moldova; Partidul Politic ,,Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”; Blocul electoral ,,ACUM Platforma DA și PAS”; și Partidul Comuniștilor din Republica Moldova. Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” a fost înregistrat în calitate de concurent electoral în baza hotărârii CEC nr. 2025 din 02 ianuarie 2019, care a intrat în vigoare la data adoptării.

Primii doi candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS” sunt Maia Sandu și Andrei Năstase. Astfel, din 02 ianuarie 2019, Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” și candidații pe lista națională la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova au obținut statut special de concurenți electorali, în conformitate articolul 1 din Codul electoral, fapt care presupune nu doar drepturi, dar și obligații. La capitolul dat, reprezentantul reclamantului a remarcat că, prin prisma Capitolului 7 (art. 50-art. 52) din Codul electoral, campania electorală pentru alegerile Parlamentului începe nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua alegerilor.

Cu toate acestea, imediat în ziua înregistrării în calitate de concurenți electorali, candidații Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, Maia Sandu și Andrei Năstase, au fost invitații mai multor radiodifuzori, participând în cadrul unor emisiuni televizate în care au discutat despre programul electoral al acestui concurent electoral și ce vor face în condițiile în care vor ajunge la guvernare. În concret, co-președinții Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, Maia Sandu și Andrei Năstase, au fost invitați ai emisiunii „Ora Expertizei”, difuzată de „Jurnal TV” la 02 ianuarie 2019. Deopotrivă, la 03 ianuarie 2019, Maia Sandu a fost invitata emisiunii „Главное”, difuzată de postul „TVC 21, iar la 04 ianuarie 2019, Andrei Năstase a fost invitatul emisiunii „Important”, difuzată la ora 20.00, tot la „TVC 21”.

În această consecvență, reprezentantul reclamantului a constatat, de fapt, demararea unei campanii electorale, mai devreme de termenul legal de 30 de zile înainte de ziua alegerilor, circumstanță ce constituie o încălcare a prevederilor articolului 69 alin. (1), (2) și (4) din Codul electoral. Totodată, și acțiunile radiodifuzorilor vin în contradicție cu prevederile articolului 13 alin. (6) lit. a) din Codul serviciilor media audiovizuale, care statuează că, în cadrul programelor audiovizuale de știri și de dezbateri, de informare în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală trebuie sa fie respectată asigurarea imparțialității, echilibrului și favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziție, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică.

Implicit ilegalităților Consiliului Audiovizualului, reclamantul a relevat că în ședința din 14 ianuarie 2019, contestația sa a fost admisă parțial, însă, nu a fost constatată încălcarea de către radiodifuzori a prevederilor articolului 69 și 91 din Codul electoral. Ba mai mult decât atât, actul administrativ emis pe marginea contestației sale nici nu a fost publicat undeva și nici nu i s-a adus la cunoștință în orice altă modalitate. În această ordine de idei, reprezentantul cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală al concurentului electoral Partidul Democrat din 2 Moldova, Vadim Moțarschi, a solicitat anularea parțială a deciziei din 14 ianuarie 2019 a Consiliului Audiovizualului, pronunțată pe marginea contestației depuse de Partidul Democrat din Moldova.

Prin cererea de concretizare a pretențiilor din acțiune, depusă la 21 ianuarie 2019 (f.d.

37-38, 69-70), reprezentantul cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală al concurentului electoral Partidul Democrat din Moldova, Vadim Moțarschi, a solicitat: - anularea deciziei nr. 4/7 din 14 ianuarie 2019 a Consiliului Audiovizualului „Cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării posturilor de televiziune: „Jurnal TV” și „TVC 21”, urmare a contestației Partidului Democrat din Moldova” în partea constatării „că pe parcursul difuzării emisiunilor nu s-a făcut agitație electorală pentru Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” sau membrii acestuia”; și - obligarea Consiliului Audiovizualului să reexamineze contestația Partidului Democrat din Moldova din 05 ianuarie 2019 în partea constatării sale din decizia nr. 4/7 din 14 ianuarie 2019 „că pe parcursul difuzării emisiunilor nu s-a făcut agitație electorală pentru Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” sau membrii acestuia”, cu efectuarea în această parte a unui control repetat al respectării de către radiodifuzorii „Jurnal TV” și „TVC 21” a prevederilor art. 13 din Codul serviciilor media audiovizuale și art. 69 și 91 din Codul electoral.

Prin hotărârea din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

99, 100- 112) s-a admis acțiunea depusă de Partidul Democrat din Moldova; s-a anulat decizia nr. 4/7 din 14 ianuarie 2019 a Consiliului Audiovizualului „Cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării posturilor de televiziune: „Jurnal TV” și „TVC 21”, în partea constatării „că pe parcursul difuzării emisiunilor nu s-a făcut agitație electorală pentru Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” sau membrii acestuia”; și s-a obligat Consiliul Audiovizualului să reexamineze contestația Partidului Democrat din Moldova din 05 ianuarie 2019 în partea constatării sale din decizia nr. 4/7 din 14 ianuarie 2019 „că pe parcursul difuzării emisiunilor nu s-a făcut agitație electorală pentru Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” sau membrii acestuia”, cu efectuarea în acest sens a unui control repetat al respectării prevederilor art. 13 din Codul serviciilor media audiovizuale și art. 69 și 91 din Codul electoral de către radiodifuzorii „Jurnal TV” și „TVC 21”.

Prima instanță și-a întemeiat soluția adoptată pe dispozițiile art. 1 alin. (2), art. 14, art. 24 alin. (3), art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000; art. 123 alin. (6) din Codul de procedură civilă; art. 1, art. 69 alin. (1), (2), (4), (5), art. 71 alin. (3), art. 72 alin. (3) și art. 91 din Codul electoral; art. 13 alin. (6) lit. a) și b) din Codul serviciilor media audiovizuale; și pct.5 din Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare și referendumul republican din 24 februarie 2019 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1992 din 21 decembrie 2018. Curtea de Apel Chișinău și-a argumentat concluzia prin faptul că, afirmațiile făcute de către Maia Sandu și Andrei Năstase în cadrul emisiunilor televizate „Ora Expertizei”, difuzată de postul de televiziune „Jurnal Tv”; ,,Главное” și ,,Important”, difuzate de postul de televiziune „TVC 21” la 02 ianuarie 2019, ora 20.00-20.55, 03 ianuarie 2019, ora 20.00-21.05 și respectiv 04 ianuarie 2019, ora 3 20.00-21.10, sunt degrevate de probațiune, deoarece nu au fost negate de către participanții la proces și nici combătute prin probe admisibile și pertinente.

Respectiv, aceste circumstanțe au fost acceptate tacit. La fel, instanța inferioară a notat că, partea motivată a deciziei nr. 4/7 din 14 ianuarie 2019 a Consiliului Audiovizualului contravine dispozitivului acesteia. Or, deși, Consiliul Audiovizualului a admis contestația depusă de Partidul Democrat din Moldova, în motivarea soluției sale a remarcat că nu a constatat încălcarea de către radiodifuzorii „Jurnal TV” și „TVC 21” a art. 69 și art. 91 din Codul electoral, motivându-și soluția că pe parcursul difuzării emisiunilor enunțate nu s- a făcut agitație electorală pentru Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, sau membrii acestuia.

Mai mult decât atât, această constatare a Consiliului Audiovizualului contravine prevederilor pct. 5 din Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare și referendumul republican din 24 februarie 2019 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1992 din 21 decembrie 2018. Or, la aceste emisiuni au participat co-președinții Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, iar potrivit Planului calendaristic al Comisiei Electorale Centrale, campania electorală a concurenților înregistrați începe din data de 25 ianuarie 2019. La 23 ianuarie 2019, Consiliul Audiovizualului a declarat recurs împotriva hotărârii din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

119-124). În motivarea recursului a invocat că, prima instanță nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, iar hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competentei jurisdicționale. În acest sens, recurentul a reiterat circumstanțele faptice ale cauzei, menționând suplimentar că, articolul 84 din Codul serviciilor media audiovizuale prevede în mod exhaustiv încălcările pentru care Consiliul Audiovizualului poate aplica sancțiuni. Astfel, conform acestui articol, poate fi supusă sancționării nerespectarea prevederilor articolului 69 doar în partea alin. (5) și (6) din Codul electoral. În condițiile speței, însă, Partidul Democrat din Moldova nu a invocat în contestația depusă careva acțiuni ale posturilor TV care să se refere la încălcarea articolului 69 alin. (5) și (6) din Codul electoral, încălcarea cărora ar duce la aplicarea de sancțiuni din partea Consiliul Audiovizualului.

Respectiv, articolul 84 din Codul serviciilor media audiovizuale nu prevede aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea altor aliniate ale art. 69 din Codul electoral, decât alin. (5) și (6). Subsecvent, recurentul Consiliul Audiovizualului a remarcat că, în coroborarea normelor articolelor 71 alin. (3), 73 alin. (3) și 91 din Codul electoral, contestația depusă de Partidul Democrat din Moldova la 09 ianuarie 2019 nu poate fi reținută spre examinare sub forma unei contestații privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzori, deoarece normele ce reglementează conduita în cadrul proceselor electorale sunt opozabile față de radiodifuzori doar în faza reflectării campaniei electorale.

Prin urmare, această sesizare nu poate fi examinată prin prisma procedurii specifice reflectării campaniei electorale, din motiv că nu a fost demarat însuși procesul de reflectare a campaniei electorale de către radiodifuzori, iar 4 monitorizarea posturilor TV privind reflectarea campaniei electorale conform legislației în vigoare urmează a fi realizată odată cu începerea campaniei electorale. Astfel, deși sesizarea Partidului Democrat din Moldova a fost depusă sub forma unei contestații în temeiul articolului 71 din Codul electoral, aceasta a fost recepționată de autoritatea audiovizuală în ordine generală, în condițiile articolului 83 alin. (4) din Codul serviciilor media audiovizuale. Respectiv, monitorizarea posturilor de televiziune „Jurnal TV” și „TVC 21” a fost efectuată prin prisma verificării respectării Codului serviciilor media audiovizuale, iar încălcarea constatată la postul de televiziune „TVC 21” nu se referă la campania electorală.

Generalizând circumstanțele relevate, recurentul Consiliul Audiovizualului a conchis că la adoptarea hotărârii din 22 ianuarie 2019 Curtea de Apel Chișinău nu a aplicat legile care trebuiau să fie aplicate la judecarea cauzei și anume Legea contenciosului administrativ, Codul serviciilor media audiovizuale, Codul de procedură civilă și a aplicat prevederile unei legi care nu trebuia să fie aplicată – Codul electoral. Subsecvent, a notat, deoarece sesizarea Partidului Democrat din Moldova a fost examinată în condițiile articolului 83 alin. (4) din Codul serviciilor media audiovizuale, cererea de chemare în judecată urma a fi depusă în conformitate cu prevederile articolelor 14–16 din Legea contenciosului administrativ, cu respectarea obligatorie a procedurii prealabile.

În asemenea condiții, recurentul a opinat că prezenta cerere de chemare în judecată urmează a fi scoasă de pe rol, din motiv că reclamantul nu a respectat procedura de soluționare prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară, în temeiul articolului 267 lit. a) din Codul de procedură civilă. Ba mai mult decât atât, acțiunea nici nu putea fi reținută spre examinare de către Curtea de Apel Chișinău, deoarece obiectul acțiunii nu se referă la campania electorală, iar această circumstanță atestă competența jurisdicțională a prezentei cauze. În această ordine de idei, recurentul Consiliul Audiovizualului a solicitat admiterea recursului și casarea integrală a hotărârii din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, dispunând scoaterea cererii de pe rol.

La 23 ianuarie 2019, SRL „Reforma Art”, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, a declarat recurs împotriva hotărârii din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 128-133). În motivarea recursului a invocat că, prima instanță nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, iar hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competentei jurisdicționale. În acest sens, recurentul a reiterat circumstanțele faptice ale cauzei și argumente similare celor formulate în cererea de recurs depusă de Consiliul Audiovizualului. Suplimentar, a menționat că, prima instanță a preluat mot-a-mot textul cererii de chemare în judecată, păstrând chiar și erorile gramaticale admise în aceasta de autorul ei, evidențiindu-se indicarea greșită a denumirilor posturilor de televiziune „JurnalTV” și „Tvc21”, pe când corect ar fi „Jurnal TV” și „TVC 21”.

Mai mult decât atât, foaia pe care a fost imprimat dispozitivul hotărârii judecătorești are semne de îndoituri, fapt ce denotă că a fost împăturită și a fost 5 prezentată judecătorului în variantă imprimată, deoarece în camera de consiliu nici nu ar fi instalat un computer și o imprimantă care să permită redactarea și imprimarea dispozitivului hotărârii judecătorești.

La fel, a considerat că, dispoziția primei instanțe expusă în aliniatul 3 al dispozitivului hotărârii este contradictorie dispoziției expuse în aliniatul 2. Or, deși instanța a anulat decizia nr. 4/7 din 14 ianuarie 2019 a Consiliului Audiovizualului doar în partea constatării că „pe parcursul difuzării emisiunilor nu s-a făcut agitație electorală pentru Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” sau membrii acestuia”, totuși a obligat Consiliul Audiovizualului să efectueze o verificare repetată privind respectarea articolului 13 din Codul serviciilor media audiovizuale, care, de fapt, nici nu are tangență cu agitația electorală. În acest sens, reprezentantul recurentului a remarcat că obligarea Consiliul Audiovizualului de a efectua o verificare repetată trebuia să fie precedată de o invocare din partea reclamantului a încălcării procedurii de examinare a sesizării/contestației sale.

Însă, în cererea de chemare în judecată/contestație nu este reflectat niciun argument în vederea unei asemenea încălcări. Respectiv, este neîntemeiată obligarea privind reexaminarea unui act, fără a constata încălcarea procedurii ce a stat la baza emiterii acestuia. Cât privește fondul cauzei, a opinat că prima instanță nu a aplicat prevederile pct. 5 din Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare și referendumul republican din 24 februarie 2019 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1992 din 21 decembrie 2018. Or, conduita postului „Jurnal TV” este în strictă concordanță cu aceste prevederi legale.

O altă eroare admisă asupra fondului cauzei reprezentantul recurentului pretinde a fi obligarea verificării respectării prevederilor întregului articol 69 din Codul electoral, or, reclamantul în cererea de chemare în judecată a invocat doar nerespectarea alin. (l), (2) și (4) al acestui articol. Mai mult decât atât, conform prevederilor articolului 84 alin. (6) lit. e) din Codul serviciilor media audiovizuale, de competența Consiliului audiovizualului sunt încălcările articolului 69 alin. (5) și (6) din Codul electoral. Prin urmare, legislația națională nu acordă posibilitatea Consiliului audiovizual de a verifica respectarea prevederilor articolului 69 alin. (l), (2) și (4) din Codul electoral.

Respectiv, instanța de judecată a impus Consiliul audiovizual să depășească limitele competențelor legale. Dealtfel, prima instanța nu a ținut cont de faptul că nu „Jurnal TV” ar fi comis pretinsa acțiune de agitație electorală, ci liderii Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, care sunt concurenți electorali. Ba mai mult, în lipsa constatării pretinsei agitații electorale din partea acestor concurenți electorali, care ar fi fost comisă la postul de televiziune „Jurnal TV”, nu poate fi stabilită existenta abaterii în activitatea postului de televiziune, ele fiind două lucruri interdependente. Pe de altă parte, articolul 91 din Codul electoral nu intră în competențele Consiliului audiovizualului și această instituție nu are atribuția de a verifica dacă cineva a respectat sau nu acest articol.

În această ordine de idei, recurentul SRL „Reforma Art”, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, a solicitat admiterea recursului și casarea integrală a hotărârii din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, dispunând scoaterea 6 cererii de pe rol sau pronunțarea unei hotărâri noi, prin care să fie respinsă acțiunea depusă de Partidul Democrat din Moldova. Primordial, Colegiul consideră oportun de a verifica dacă recurenții au respectat procedura de demarare a căii de atac îndreptate împotriva hotărârii primei instanțe. În acest sens, articolul 74 alin. (6) din Codul electoral prescrie că, împotriva hotărârii instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva deciziei instanței de apel – un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Astfel, se constată că în condițiile speței, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată de ambii recurenți în interiorul termenului legal, deoarece hotărârea primei instanțe a fost pronunțată public la 22 ianuarie 2019 (f.d. 95-98, 99, 100), iar cererile de recurs au fost înregistrate în Secția scrisori și audiență a Curții Supreme de Justiție la 22 ianuarie 2019 și respectiv 23 ianuarie 2019, fapt confirmat prin amprenta sigiliului aplicată pe acestea (f.d. 119, 128). Verificând hotărârea supusă controlului judiciar, prin prisma criticilor formulate în cererile de recurs, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție le consideră neîntemeiate și care urmează a fi respinse, cu menținerea hotărârii din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, din motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 73 alin. (7) din Codul electoral, contestațiile depuse la instanțele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și ale Legii contenciosului administrativ. Conform articolului 30 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, recursul se judecă în condițiile Codului de procedură civilă. În sensul art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. Articolul 444 din Codul de procedură civilă prescrie că, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs. În debutul analizei temeiurilor de recurs, Colegiul subliniază, cu titlu de principii generale, că recursul este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat.

Prin urmare, criticile formulate de reprezentantul recurentului în cererea de recurs, în privința faptului că prima instanță a preluat mot-a-mot textul cererii de chemare în judecată, păstrând chiar și erorile gramaticale admise în aceasta de autorul ei, evidențiindu-se indicarea greșită a denumirilor posturilor de televiziune „JurnalTV” și „Tvc21”, pe când corect ar fi „Jurnal TV” și „TVC 21”, nu sunt relevante cauzei, deoarece nu se referă la fondul litigiului. 7 Or, în conformitate cu articolul 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

Astfel, având în vedere că obiect al recursului îl constituie hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Chișinău ca primă instanță, instanța de recurs urmează să efectueze un control judiciar al acestei hotărâri judecătorești, fără a da apreciere greșelilor gramaticale admise de instanța inferioară. Cu atât mai mult că, acest argument nu poate fi încadrat în temeiurile declarării recursului, instituite la articolul 432 din Codul de procedură civilă, deoarece nu are relevanță cu obiectul material al cauzei civile în contencios administrativ, și respectiv nu poate în niciun fel influența soluția adoptată asupra fondului cauzei. Dealtfel, se atestă că, la materialele cauzei nu au fost administrate probe verosimile care să certifice denumirea exactă a acestor radiodifuzori.

La fel, Colegiul apreciază ca fiind lipsite de substanță argumentele reprezentantului recurentului SRL „Reforma Art”, avocatului Dumitru Pavel, precum că foaia pe care a fost imprimat dispozitivul hotărârii judecătorești are semne de îndoituri, fapt ce denotă că a fost împăturită și a fost prezentată judecătorului în variantă imprimată, deoarece în camera de consiliu nici nu este instalat un computer și o imprimantă care să permită redactarea și imprimarea dispozitivului hotărârii judecătorești. Or, în conformitate cu articolul 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

La aspectul dat, Colegiul apreciază argumentele indicate supra ca fiind o critică adusă de recurent în privința imparțialității judecătorului ce a examinat prezenta cauză civilă în prima instanță. Urmează a fi evocat că imparțialitatea judecătorilor este definită prin absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute. Din perspectiva articolului 6 paragraf 1 al CEDO, Curtea Europeană a Drepturilor Omului notează că imparțialitatea unui tribunal trebuie determinată potrivit unui demers subiectiv și a unuia obiectiv, analizate în raport cu fiecare magistrat din complet (cauza Klein și alții vs Olanda). Conform criteriului subiectiv, imparțialitatea personală a fiecărui judecător al completului este prezumată până la proba contrară, astfel că cel care invocă încălcarea articolul 6 din Convenție trebuie să facă dovada că judecătorul a fost influențat în mod personal, că a avut interes să soluționeze cauza într-un anumit mod.

Criteriului obiectiv presupune analiza existenței unor fapte determinate și verificabile care pot ridica îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorului, independent de comportamentul său personal. Se are în vedere deci competența sa funcțională. Scopul acestei analize este acela de a se stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauza respectivă. La acest capitol, Colegiul constată că, recurentul nu a făcut dovada existenței unor circumstanțe ce ar pune la îndoială imparțialitatea judecătorului și precum că, i-a fost transmis pe suport de hârtie dispozitivul hotărârii judecătorești care urma a fi pronunțat și că, acesta ar fi fost influențat să adopte o soluție contrar voinței și convingerilor sale și că a avut interes personal să soluționeze litigiul într-un anumit mod, altul decât cel legal.

8 Ba mai mult decât atât, recurentul SRL „Reforma Art”, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, nici nu a încadrat aceste argumente în temeiurile de recurs instituite la articolul 432 din Codul de procedură civilă. Or, prin prisma articolului 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă […] esența și temeiurile recursului […]. Prin urmare, această poziție a reprezentantului recurentului este incertă și din perspectiva faptului că, a avut acces în camera de deliberare pentru a constata că în aceasta nu sunt instalate un computer și o imprimantă care să permită redactarea și imprimarea dispozitivului hotărârii judecătorești.

Or, lipsa calculatorului și imprimantei în camera de deliberare nu demonstrează lipsa imparțialității magistratului. Astfel, coroborarea concluziilor expuse supra profilează ipoteza că, în condițiile speței, nu a fost probat faptul imparțialității magistratului, astfel încât fiind valabilă prezumția imparțialității aceastuia. Succesiv, instanța de recurs apreciază ca fiind lipsite de substanță criticile formulate de recurenții Consiliul Audiovizualului și SRL „Reforma Art”, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, cu privire la judecarea cauzei în Curtea de Apel Chișinău cu încălcarea competenței jurisdicționale, precum și a faptului că reclamantul nu a respectat procedura, prevăzută prin lege, de soluționare prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară.

La caz, Colegiul atestă că, obiectul material al prezentei acțiuni civile îl formează efectuarea controlului judecătoresc al legalității deciziei nr. 4/7 din 14 ianuarie 2019 a Consiliul Audiovizualului.

Sub acest aspect, este de notat că, la 05 ianuarie 2019, reprezentantul cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală al concurentului electoral Partidul Democrat din Moldova, Vadim Moțarschi, a depus o contestație în adresa Consiliului Audiovizualului, prin care a solicitat efectuarea controlului respectării prevederilor articolului 13 din Codul serviciilor media audiovizuale și articolelor 69 și 91 din Codul electoral de către radiodifuzorii „Jurnal TV” și „TVC 21”, în concret, în cadrul emisiunilor: „Ora Expertizei”, difuzată de „Jurnal TV” la 02 ianuarie 2019, cu invitații co-președinții Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, Maia Sandu și Andrei Năstase; „Главное”, difuzată de postul „TVC 21” la 03 ianuarie 2019, cu invitatul Maia Sandu; și „Important”, difuzată de postul „TVC 21” la 04 ianuarie 2019, ora 20.00, cu invitatul Andrei Năstase (f.d.

13-14 recto-verso). Prin decizia nr. 4/7 din 14 ianuarie 2019, Consiliul Audiovizualului a admis contestația depusă de Partidul Democrat din Moldova; a sancționat cu avertizare publică SA „Cotidian”, fondatoarea postului de televiziune „TVC 21”, pentru încălcarea prevederilor articolului 13 alin. (6) lit. a) din Codul serviciilor media audiovizuale; în conformitate cu prevederile articolului 84 alin. (11) și (12) din Codul serviciilor media audiovizuale, s-a obligat SA „Cotidian” să difuzeze textul sancțiunii în următoarele 48 de ore de la data adoptării deciziei privind aplicarea sancțiunii, sonor și/sau vizual, de cel puțin 3 ori, în orele de maximă audiență, din care o dată în principalul program audiovizual de știri, în cazul serviciilor media audiovizuale generaliste și/sau de știri […] (f.d.

31-35 / http://audiovizual.md/files/D.%204-7%20din%2014.01.2019%20- %20Cu%20privire%20la%20examinarea%20rezultatelor%20monitoriz%C4%83rii %20posturilor%20de%20televiziune%20Jurnal%20TV%20%C8%99i%20TVC%2 9 021%20urmare%20a%20contesta%C8%9Biei%20Partidului%20Democrat%20din %20Moldova.pdf). Colegiul constată că, din contestația depusă la Consiliul Audiovizualului de reprezentantul cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală al concurentului electoral Partidul Democrat din Moldova, Vadim Moțarschi, rezultă că aceasta a fost depusă în temeiul articolului 71 alin. (3) din Codul electoral, conform căruia contestațiile privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzori aflați sub jurisdicția Republicii Moldova se examinează de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului în termen de 5 zile calendaristice de la depunerea contestației, dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor.

La fel, însăși autoritatea administrativă, recurentul Consiliului Audiovizualului indică în partea dispozitivă a deciziei nr. 4/7 din 14 ianuarie 2019 că soluția este adoptată în conformitate cu prevederile Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare și referendumul republican din 24 februarie 2019 în mijloacele de informare în masă, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1992 din 21 decembrie 2018. Prin urmare, instanța de recurs apreciază ca fiind corecte concluziile primei instanțe în privința faptului că prezenta acțiune civilă a fost intentată în temeiul articolului 72 alin. (3) din Codul electoral.

Această circumstanță, de fapt, instituie competența Curții de Apel Chișinău de a soluționa prezentul litigiu și exonerează reclamantul de obligația respectării procedurii prealabile de soluționare a litigiului pe cale extrajudiciară, în conformitate cu prevederile articolului 14 din Legea contenciosului administrativ. În această ordine de idei, Colegiul conchide că recurenții, încercând să inducă instanța de recurs în eroare, neîntemeiat pretind asupra scoaterii de pe rol a contestației depuse de reprezentantul cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală al concurentului electoral Partidul Democrat din Moldova, Vadim Moțarschi, împotriva deciziei nr. 4/7 din 14 ianuarie 2019, Consiliul Audiovizualului.

Or, acest act administrativ a fost emis în materie electorală, fapt ce impune efectuarea controlului judecătoresc prin prisma legislației din ramura electorală și în primul rând a Codului electoral. Astfel, conjunctura relevată supra denotă netemeinicia argumentelor recurenților, precum că sesizarea Partidului Democrat din Moldova a fost recepționată de autoritatea audiovizuală în ordine generală, în condițiile articolului 83 alin. (4) din Codul serviciilor media audiovizuale, astfel încât monitorizarea posturilor de televiziune „Jurnal TV” și „TVC 21” a fost efectuată prin prisma verificării respectării Codului serviciilor media audiovizuale, iar încălcarea constatată la postul de televiziune „TVC 21” nu se referă la campania electorală.

Cu titlu subsecvent, Colegiul nu poate accepta nici criticile recurentul SRL „Reforma Art”, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, în partea caracterului contradictoriu al dispozițiilor primei instanțe expuse în aliniatele 3 și 2 ale hotărârii judecătorești, din motiv că instanța de judecată nu poate obliga autoritatea administrativă să reexamineze un act, fără a constata încălcarea procedurii ce a stat la baza emiterii acestuia. Or, viciul de ilegalitate al actului administrativ, invocat de reclamant, nu ține de nerespectarea procedurii de elaborare a actului administrativ. În astfel de circumstanțe, se reliefează netemeinicia alegațiile recurentului privind 10 contradictorialitatea dintre dispozițiile expuse în aliniatele 3 și 2 ale hotărârii din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Implicit criticilor formulate de recurenți pe marginea fondului cauzei, instanța de recurs decelează că, prin hotărârea nr. 2025 din 02 ianuarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale, Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” a fost înregistrat în calitate de concurent electoral, iar primii 2 candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista acestuia sunt co-președinții Maia Sandu și Andrei Năstase.

La fel, Colegiul constată că Maia Sandu și Andrei Năstase au fost invitați, atât împreună cât și separat, în cadrul emisiunilor televizate „Ora Expertizei”, difuzată de postul de televiziune „Jurnal TV” la 02 ianuarie 2019; ,,Главное”, difuzată de postul de televiziune „TVC 2” la 03 ianuarie 2019; și ,,Important”, difuzată de postul de televiziune „TVC 21” la 04 ianuarie 2019. Colegiul consideră că prima instanța corect a apreciat că faptul expunerii afirmaților enunțate de candidații Maia Sandu și Andrei Năstase în cadrul acestor emisiuni televizate într-adevăr s-a produs, din moment ce acesta nu a fost negat de către participanții la proces și nu a fost combătut prin probe admisibile și pertinente.

Or, în conformitate cu prevederile articolului 123 alin. (6) din Codul de procedură civilă, faptele invocate de una din părți nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat. Mai mult decât, autoritatea audiovizuală, exercitând controlul asupra programelor audiovizuale menționate supra, a constatat că „[…] au fost semnalate cazuri în care moderatorii emisiunilor interveneau, atenționând invitații privind restricțiile în care se desfășoară emisiunile.

În acest context, este oportun de a menționa prevederile pct. 5 din Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare și referendumul republican din 24 februarie 2019 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1992 din 21 decembrie 2018 […].” „[…] Astfel, în cadrul emisiunii „Important” din 04 ianuarie 2019, invitatul emisiunii, președintele „Platforma DA”, Andrei Năstase, a făcut afirmații dure, expunându-și propria opinie vizavi de alți concurenți electorali, iar moderatorul emisiunii Liviu Moraru nu a intervenit suficient pentru a echilibra situația […] astfel, neasigurându-se imparțialitatea și echilibrul informației difuzate în vederea liberei formări de opinie […]”.

La capitolul dat, Colegiul consideră oportun de a evoca faptul că articolul 1 din Codul electoral definește „agitația electorală” ca acțiuni de pregătire și difuzare a informației, care au scopul de a-i determina pe alegători să voteze pentru unii sau pentru alți concurenți electorali. Aderent, articolul 52 din Codul electoral statuează în alineatul (1) că, cetățenii Republicii Moldova, partidele și alte organizații social-politice, blocurile electorale, candidații și persoanele de încredere ale candidaților au dreptul de a supune discuțiilor libere și sub toate aspectele programele electorale ale concurenților electorali, calitățile politice, profesionale și personale ale candidaților, precum și de a face agitație electorală în cadrul adunărilor, mitingurilor, întîlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mijloacelor de informare în masă, prin expunerea de afișe electorale sau prin intermediul altor forme de comunicare.

11 Distinct acestor prevederi, articolul 52 alin. (2) din Codul electoral instituie că, exercițiul acestui drept (agitație politică) poate fi supus unor formalități, condiții, restricții sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare într-o societate democratică, pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, ocrotirea sănătății sau protecția moralei, protecția reputației, apărarea drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informații confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești. Sub acest aspect, Colegiul vădește că articolul 91 din Codul electoral impune restricții în timp a campaniei electorale.

Astfel, prin prisma acestei norme, campania electorală pentru alegerile Parlamentului începe nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua alegerilor și se desfășoară în conformitate cu capitolul 7 (art.50–art.52), care se aplică în modul corespunzător. În acest context, se certifică justețea concluziei primei instanțe precum că „invitații emisiunilor televizate „Ora Expertizei”, difuzată de postul de televiziune „Jurnal TV” la 02 ianuarie 2019; ,,Главное”, difuzată de postul de televiziune „TVC 2” la 03 ianuarie 2019; și ,,Important”, difuzată de postul de televiziune „TVC 21” la 04 ianuarie 2019, candidații Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, Maia Sandu și Andrei Năstase, imediat în ziua înregistrării în calitate de concurenți electorali, au discutat despre programul electoral al Blocului ACUM și ce vor face în condițiile în care vor veni la guvernare, fapt ce contravine dispozițiilor articolul 91 din Codul electoral”.

Or, această circumstanță este confirmată prin extrasele din emisiune, care nu au fost negate de reprezentanții recurenților și nici de către ceilalți participanți la proces. În consecință, instanța de recurs apreciază ca fiind temeinică și concluzia Curții de Apel Chișinău precum că „deși, Consiliul Audiovizualului a admis contestația depusă de Partidul Democrat din Moldova, nu a constatat încălcarea de către radiodifuzorii „Jurnal TV” și „TVC 21” a articolului 69 și 91 din Codul electoral”. Or, conform articolului 84 alin. (6) lit. e) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, se sancționează cu amendă de la 10000 de lei la 15000 de lei furnizorii de servicii media și distribuitorii de servicii media care au comis nerespectarea prevederilor art. 69 alin.(5) și (6) și ale art.70 alin.(3)–(5) din Codul electoral.

La rândul său, articolul 69 alin. (5) și (6) din Codul electoral prevede că, în perioada electorală, radiodifuzorii și mijloacele de informare în masă scrise vor face distincție clară în materialele lor jurnalistice între exercitarea funcțiilor oficiale și activitatea electorală a persoanelor care nu cad sub incidența art.13 alin.(3). Concurenții electorali și/sau candidații care se consideră lezați în drepturi beneficiază de dreptul la replică. Cererea scrisă privind acordarea dreptului la replică se depune la mijlocul de informare în masă în termen de 2 zile calendaristice de la difuzarea/publicarea informației. În cazul radiodifuzorilor, refuzul de a acorda dreptul la replică se contestă la Consiliul Coordonator al Audiovizualului, iar în cazul mijloacelor de informare în masă scrise – în instanțele de judecată.

Dreptul la replică se acordă în termen de 3 zile calendaristice de la depunerea cererii/contestației, dar nu mai tîrziu de ziua precedentă zilei votării, în condiții egale cu cele în care au fost lezate drepturile legitime. 12 Coroborat cu normele precitate, articolul 13 din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova consemnează în alineatul (6) că, în cadrul programelor audiovizuale de știri și de dezbateri, de informare în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală trebuie sa fie respectate următoarele cerințe: a) asigurarea imparțialității, echilibrului și favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziție, în perioada în care problemele sînt în dezbatere publică; b) evitarea oricăror forme de discriminare.

Sub acest aspect urmează a fi învederat faptul că, Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare și referendumul republican din 24 februarie 2019 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1992 din 21 decembrie 2018, instituie reguli speciale față de radiodifuzori privind reflectarea informației publice ce ține de campania electorală.

Astfel, conform dispozițiilor pct. 5 din acest Regulament, până la începerea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare și referendum, radiodifuzorii au dreptul să reflecte și să informeze publicul cu privire la: - activitatea partidelor și a altor organizații social-politice în conformitate cu principiile reflectării echitabile, echilibrate și imparțiale a alegerilor parlamentare; - toate aspectele electorale, liber de orice amestec din partea autorităților publice, partidelor și a altor organizații social-politice sau a altor entități; - desemnarea candidaților și înregistrarea concurenților electorali.

Prin urmare, coroborarea normelor legale precitate impune obligația Consiliului Audiovizualului de a verifica controlul respectării legislației electorale în cadrul emisiunilor „Ora Expertizei”, difuzată de postul de televiziune „Jurnal TV” la 02 ianuarie 2019; ,,Главное”, difuzată de postul de televiziune „TVC 2” la 03 ianuarie 2019; și ,,Important”, difuzată de postul de televiziune „TVC 21” la 04 ianuarie 2019. Astfel, Colegiul taxează că, dispozițiile articolului 84 alin. (6) lit. e) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, într-adevăr nu atribuie Consiliului Audiovizualului competența de a verifica respectarea prevederilor articolului 91 din Codul electoral. Însă, aplicabilitatea acestei norme este într-o interconexiune obligatorie cu dispozițiile legale care guvernează agitația electorală.

Așadar, certificarea respectării de către radiodifuzori a prevederilor articolului 69 alin.(5) și (6) și ale articolului 70 alin.(3)–(5) din Codul electoral, urmează a fi efectuată în mod obligatoriu de către Consiliul Audiovizualului în coroborare cu dispozițiile articolului 91 din Codul electoral și ale Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare și referendumul republican din 24 februarie 2019 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1992 din 21 decembrie 2018. În acest sens, Colegiul consideră oportun de a reitera că, în condițiile speței, Consiliul Audiovizualului a exercitat controlul asupra programelor audiovizuale, prin prisma Regulamentului privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare și referendumul republican din 24 februarie 2019 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1992 din 21 decembrie 2018. De asemenea, trebuia să țină cont de faptul că radiodifuzorii „Jurnal TV” și „TVC 21” trebuiau să respecte 13 prevederile pct. 5 din Regulamentul menționat supa coroborate cu prevederile articolului 13 din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova.

În acest context, instanța de recurs apreciază ca fiind reprehensibilă alegația recurentului SRL „Reforma Art”, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, precum că „[…] „Jurnal TV” nu ar fi comis pretinsa acțiune de agitație electorală, ci liderii Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, care sunt concurenți electorali […]”.

Or, prin prisma pct. 5 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1992 din 21 decembrie 2018, coroborat cu articolului 13 din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, radiodifuzorii au obligația pozitivă de a respecta principiile reflectării echitabile, echilibrate și imparțiale a alegerilor parlamentare, în cadrul desfășurării activității profesionale de informare a publicul cu privire la activitatea partidelor și a altor organizații social-politice; aspectele electorale, liber de orice amestec din partea autorităților publice, partidelor și a altor organizații social-politice sau a altor entități; și desemnarea candidaților și înregistrarea concurenților electorali.

În condițiile din speță, este constatat înafara oricărui dubiu că, radiodifuzorii „Jurnal TV” și „TVC 21”, până la începerea oficială a campaniei electorale, au difuzat în cadrul emisiunilor sale informații privind programul electoral al Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”. Finalmente, instanța de recurs apreciază critic argumentele recurentului SRL „Reforma Art”, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, precum că instanța de judecată a impus Consiliul Audiovizual să depășească limitele competențelor legale, deoarece conform prevederilor articolului 84 alin. (6) lit. e) din Codul serviciilor media audiovizuale, Consiliului Audiovizualului poate aplica sancțiuni doar pentru încălcările articolului 69 alin. (5) și (6) din Codul electoral, nu și pentru cele prevăzute de alin. (l), (2) și (4) ale acestui articol.

Sub acest aspect, Colegiul notează că, prin efectul legii, Consiliul Audiovizualului urmează să execute hotărârea judecătorească doar în limita competențelor sale atribuite de Lege. Prin urmare, indiferent dacă a fost sau nu stipulat expres în hotărârea judecătorească, Consiliul Audiovizualului urmează să verifice respectarea prevederilor articolului 69 din Codul electoral, doar în partea competențelor sale.

Cu atât mai mult că, însăși contestatarul – reprezentantul cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală al concurentului electoral Partidul Democrat din Moldova (denumirea prescurtată PDM), Vadim Moțarschi, a solicitat atât în contestația adresată Consiliul Audiovizual, cât și în cererea de chemare în judecată și în cadrul ședinței de judecată din 22 ianuarie 2019, a solicitat exercitarea controlului asupra programelor audiovizuale difuzare de radiodifuzorii „Jurnal TV” și „TVC 21”, doar în privința respectării prevederilor articolului 69 alin. (5) și (6) din Codul electoral, nu și ale alineatelor (l), (2) și (4) din acest articol. Din această perspectivă, Colegiul apreciază ca fiind injuste alegațiile recurentului SRL „Reforma Art”, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, în privința depășirii limitatelor competențelor legale de către Curtea de Apel Chișinău.

Astfel, ținând cont de concluziile expuse supra, instanța de recurs apreciază că hotărârea din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău cuprinde examinarea 14 chestiunilor în fapt și în drept și aplicarea corectă a cadrului legal ce guvernează raportul material litigios, astfel încât fiind asigurată securitatea juridică ce garantează previzibilitatea atât a conținutului regulii de drept cât și a aplicării sale, iar constatările primei instanțe conținând o argumentare clară și bazată pe suportul probator existent la materialele cauzei coroborat cu cadrul legal pertinent. Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide necesitatea respingerii recursurilor declarate de Consiliul Audiovizualului și societatea cu răspundere limitată „Reforma Art”, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, și menținerii hotărârii din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 73, art. 74 alin. (7) din Codul electoral, art. 24, art. 30 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, art. 277-278, art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se resping recursurile declarate de Consiliul Audiovizualului și societatea cu răspundere limitată „Reforma Art”, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, împotriva hotărârii din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău. Se menține hotărârea din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă intentată la contestația depusă de Partidul Democrat din Moldova împotriva Consiliului Audiovizualului, intervenienți accesorii societatea pe acțiuni „Cotidian” și societatea cu răspundere limitată „Reforma Art” cu privire la anularea parțială a deciziei nr. 4/7 din 14 ianuarie 2019 a Consiliului Audiovizualului.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan Victor Burduh Valeriu Doagă 15