3ra-72/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-72/19 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (V. Sanduța) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (E. Palanciuc, Gr. Dașchevici, L. Pruteanu) ÎNCHEIERE 23 ianuarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Maria Ghervas Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu răspundere limitată „Sun Communications”, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu răspundere limitată „Sun Communications” împotriva Agenției pentru Protecția Consumatorilor, intervenient accesoriu Ion Calmîc cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva deciziei din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Societatea cu răspundere limitată „Sun Communications” și a fost menținută hotărârea din 07 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La data de 07 iunie 2017 SRL „Sun Communications” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției pentru Protecția Consumatorilor, intervenient accesoriu Ion Calmîc cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în urma revendicărilor consumatorului Ion Calmîc cu nr. C – 624 cu privire la majorarea taxelor, în martie 2017 Agenția pentru Protecția Consumatorilor a realizat la SRL „Sun Communications” un control inopinat, în urma căruia a fost perfectat actul de control seria AC nr. 009954 din 009954, prin care s-a constatat încălcarea de către SRL „Sun Communications” a prevederilor art. 10 lit. d) și art. 13 (12) lit. e) al Legii nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor și în temeiul acestui act a fost emisă decizia seria DP nr. 00062 din 27 martie 2017, prin care SRL „Sun Communications” din 27 martie 2017 i-a fost interzisă practica comercială incorectă.

La data de 26 aprilie 2017 actul de control și decizia au fost contestate prin depunerea cererii prealabile, iar prin răspunsul nr.27/09 – 307/1653 din 10 mai 2017, cererea prealabilă a fost respinsă. 1 A invocat faptul că, controlul asupra activității agentului economic se realizează în conformitate cu procedura stabilită prin Legea privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător nr. 131 din 08 iunie 2012 care prevede că, rezultatele controlului se consideră nule și nu pot servi drept temei pentru executarea prescripției privind înlăturarea încălcărilor și, sau pentru aplicarea sancțiunilor respective în cazul în care controlul a fost efectuat de organul de control și, sau de colaboratorii acestuia cu încălcarea prevederilor prezentei Legi.

A relevat că prevederile art. 28 alin. (2) al Legii nr. 131 din 08 iunie 2012 stipulează că, procesul-verbal de control este documentul prin care se confirmă faptul desfășurării controlului și în care se conține toată informația cu privire la controlul desfășurat, la procedurile aplicate și constatările în urma acestuia, prescripțiile și recomandările înaintate în baza constatărilor, măsurile restrictive aplicate și sancțiunile stabilite în urma controlului. În acest sens, s-au invocat prevederile art. 10 și art. 11 lit. a) ale Legii nr. 131 din 08 iunie 2012 care prevăd că autoritatea administrației publice centrale de supraveghere a controalelor este Cancelaria de Stat, care supraveghează respectarea prezentei legi, inclusiv de către autoritățile publice centrale și locale în cadrul procesului de reglementare a activității de control de stat asupra activității de întreprinzător.

A mai indicat că reieșind din răspunsul nr. 36-04-3285, emis de Cancelaria de Stat a Republicii Moldova la 03 mai 2017 după examinarea detaliilor controlului inopinat efectuat de Agenția pentru Protecția Consumatorilor, la SRL „Sun Communications” s-a desfășurat cu unele abateri procedurale, admise în cadrul efectuării controlului și anume cu încălcarea art. 21 lit. f) a Legii nr. 131 care prevede că, delegația de control nr. 11790 din 13.03.2017 (înmânată SRL „Sun Communications”) nu a fost înregistrată în Registrul de Stat al Controalelor la momentul inițierii controlului, fiind inclusă ulterior după finalizarea controlului la 10 aprilie 2017, făcîndu-se referire la același răspuns se invocă și faptul că încheierea controlului de asemenea s-a petrecut cu nerespectarea prevederilor legislației, și anume că actul de control a fost întocmit cu 5 zile mai tîrziu după expirarea termenului de efectuare a controlului.

A menționat reclamantul că în conformitate cu art. 28 alin. (1) din Legea nominalizată, procedura de control se încheie prin întocmirea de către inspectori a unui proces verbal, care se completează și semnează de toți inspectorii indicați în delegația de control, la locul efectuării controlului. Reclamantul a mai menționat că în urma constatării abaterilor procedurale, la 04 aprilie 2017, reclamantul a înregistrat la Agenția pentru Protecția Consumatorilor, dezacordul la actul de control, însă Agenția fără a se expune referitor la argumentele invocate, a întocmit procesul verbal cu privire la contravenție Seria PJ nr.11838 din 04 aprilie 2017, acordând răspunsul la dezacord cu 24 zile după depunerea acestuia.

A solicitat reclamantul anularea actului de control întocmit de Agenția pentru Protecția Consumatorilor seria AC nr. 009954 din 27 martie 2017 și a deciziei Agenției pentru Protecția Consumatorilor Seria DP nr. 00062 din 27 martie 2017. Prin hotărârea din 07 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea depusă de SRL „San Communications” a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 13 februarie 2018, SRL „Sun Communications”, a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, 2 solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Prin decizia din 18 septembrie 2018, a fost respins apelul declarat de SRL „Sun Communications” și a fost menținută hotărârea din 07 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În susținerea concluziei sale, instanța de apel a stabilit că în baza delegației de control nr. DC 11790 din 13 martie 2017, Agenția pentru Protecția Consumatorilor a decis efectuarea unui control inopinat la agentul economic SRL „Sun Communications”, în perioada 15 martie 2017 – 16 martie 2016, 20-22 martie 2017, de către inspectorii Ion Cazacu și Nicolai Olărașu (f.d.20). A mai stabilit instanța de apel că la 20 martie 2015 între Calmîc Veaceslav și SRL „Sun Communications” a fost semnat contractul nr. 249537 pentru prestarea serviciilor de comunicații electronice. În perioada de acțiune a contractului, la 26 iunie 2015 Veaceslav Calmîc și Ion Calmîc au adresat companiei SRL „Sun Communications” o cerere cu privire la reperfectarea contractului nr. 249537 pe numele lui Ion Calmîc.

Întru realizarea cererii numite supra, SRL „Sun Communications” a încheiat cu Ion Calmîc contractul nr. 249537, conținând condiții identice ca și în contractul din 20 martie 2015, fiind de fapt o prelungire a relațiilor contractuale, născute la 20 martie 2015. Din acest contract rezultă că, în beneficiul abonatului urmau a fi prestate serviciile de „Sun Internet Optim Start 100 mb” la valoarea de 90 lei și serviciu de „Optim Start 100 mb” în valoare de 99 lei. Conform p. 2.1 a anexei la contractul vizat, prețul serviciilor pentru primele 2 luni a alcătuit 99 lei, iar prețul pentru luna 3 - luna 24 din momentul semnării contractului a format 189 lei. După scurgerea a 24 de luni, contractul urmează să deruleze în condiții generale, însă, prin intermediul scrisorii nr. f4 din 22 martie 2017, SRL „Sun Communications” i-a comunicat lui Calmîc Veaceslav că începând cu 01 aprilie 2016, plata pentru abonament s-a majorat cu 8%.

La 27 martie 2017, a fost emisă decizia privind încetarea/interzicerea practicelor comerciale incorecte seria DP nr. 00062, prin care s-a interzis practicarea practicilor comerciale incorecte la contractele încheiate cu consumatori.

Conform deciziei Agenției pentru Protecția Consumatorilor nr.00062 din 27 martie 2017, privind încetarea/interzicerea practicilor comerciale incorecte, eliberată în baza actului de control nr. 009954 din 27 martie 2017, s-a constatat că acțiunea de lansare a unei invitații dlui Calmîc Veaceslav și ulterior reperfectarea pe numele lui Ion Calmîc de a cumpăra produse la prețul de 99 de lei și respectiv la prețul de 189 de lei, în cazul în care comerciantul nu dezvăluie în materialele promoționale despre existența unor motive rezonabile în a căror bază a aprecia că nu va putea să furnizeze aceleași produse la același preț pentru perioada prevăzută în contract, constituie practică comercială incorectă, prevăzută în art.13 alin.(12) lit.e) al Legii privind protecția consumatorilor nr.105 din 13 martie 2003. În temeiul Legii agentul economic este obligat să înceteze practica comercială incorectă și se interzice agentului economic utilizarea practicii comerciale incorecte din 27 martie 2017 (f.d.19).

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că prima instanță întemeiat a stabilit că nu este aplicabil speței art. 31 din Legea nr.131 din 08 iunie 2012, care prevede că rezultatele controlului se consideră nule și nu pot servi drept temei pentru 3 executarea prescripției privind înlăturarea încălcărilor și/sau pentru aplicarea sancțiunilor respective în cazul în care controlul a fost efectuat de organul de control și/sau de colaboratorii acestuia cu încălcarea prevederilor prezentei legi, deoarece în conformitate cu art. XXVII alin.(2) al Legii nr.230 din 23 septembrie 2016, prevederile art.31 nu produc efecte juridice pe durata a 12 luni de la data publicării prezentei legi pentru actele procedurale întocmite în această perioadă, în legătură cu editarea sistemului informațional cu referire la controalele de stat.

A mai stabilit instanța de apel că controlul a fost efectuat în corespundere cu prevederile Legii nr.131 și anume: a) prezentarea legitimației; b) înmânarea exemplarului delegației de control; c) existența probelor care demonstrează prezența unuia sau mai multor temeiuri dintre cele specificate la art.19, în cazul controalelor inopinate; în afară de prezentarea dovezii de înregistrare a delegației de control în Registrul de stat al controalelor, însă instanța a constatat că sistemul informațional privind controalele de stat anume în acea perioadă putea să comporte defecțiuni tehnice în legătură cu redactarea acestuia, fapt expres menționat de legiuitor în Legea nr.230, citată supra, astfel excluzând răspunderea inspectorilor de control pentru posibilele defecțiuni ale sistemului.

Astfel, Colegiul instanței de apel a menționat că, potrivit Legii contenciosului administrativ, la controlul legalității actului administrativ, instanța de contencios nu se va expune dacă actul administrativ contestat este oportun sau nu, deoarece aceasta ar constitui o subrogare a instanței în competențele autorității emitente a actului administrativ. În acest sens, instanța de apel a menționat că nu examinează oportunitatea adoptării deciziei Agenției pentru Protecția Consumatorilor pe marginea cazului de practică comercială incorectă, atribuții care revin conform Legii, Agenției pentru Protecția Consumatorilor, or instanța a constatat lipsa temeiurilor de anulare a actelor administrative contestate, actului de control nr.AC 009954 din 27 martie 2017 și a deciziei nr. DP 00062 din 27 martie 2017, care să se încadreze în prevederile art. 26 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ.

Reieșind din cele expuse, instanța de apel a ajuns la concluzia că prima instanță temeinic și legal a respins acțiunea depusă de SRL „Sun Communications”. La data de 12 noiembrie 2018 SRL „Sun Communications” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În motivarea recursului a invocat că nu este de acord cu decizia instanței de apel, deoarece instanța de apel la emiterea acesteia nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a aplicat o legea care nu trebuia să fie aplicată. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 18 septembrie 2018. Pe site-ul Curții de Apel Chișinău decizia motivată a fost publicată la data de 05 octombrie 2018. În circumstanțele date, recursul declarat de SRL „Sun Communications” la data de 12 noiembrie 2018, este depus în termenul prevăzut de lege. 4 Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Sun Communications” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, în sensul dat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2010, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă motivele recursului, invocare în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. 5 Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SRL „Sun Communications”, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Societatea cu răspundere limitată „Sun Communications” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Maria Ghervas Iurie Bejenaru 6