2ra-68/19 — încasarea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-68/19

Prima instanță: Jud. Chișinău, sediul Râșcani (N. Arabadji)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

Î N C H E I E R E

23 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul: Ala Cobăneanu

judecătorii: Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Anatolie Chicu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Anatolie Chicu

împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Red Union Fenosa” Societate cu Răspundere

Limitată cu privire la încasarea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 5 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Anatolie Chicu și s-a menținut hotărârea din 29 martie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La 2 decembrie 2016, Anatolie Chicu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Red Union Fenosa” Societate cu Răspundere

Limitată cu privire la încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 22 aprilie 2014

Întreprinderea cu Capital Străin „Red Union Fenosa” Societate cu Răspundere Limitată s-

a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Anatolie Chicu privind încasarea

sumei de 14 267 de lei neachitate pentru consumul energiei electrice. Prin hotărârea din

12 septembrie 2014, Judecătoria Călărași a respins acțiunea înaintată, în legătură cu

omiterea termenului de prescripție, iar prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12

ianuarie 2015, cererea de apel declarată de către Întreprinderea cu Capital Străin „Red

Union Fenosa” Societate cu Răspundere Limitată a fost restituită ca fiind depusă peste

termenul legal de declarare.

Anatolie Chicu a menționat că, ulterior la 12 martie 2015 a depus cerere de chemare

în judecată către Întreprinderea cu Capital Străin „Red Union Fenosa” Societate cu

Răspundere Limitată, prin care a solicitat recunoașterea dreptului pretins, constatarea ca

fiind stinsă datoria în sumă de 14 267 de lei și obligarea reconectării la consumul de

energie electrică. Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 1 iunie 2015,

acțiunea depusă de către Anatolie Chicu a fost respinsă. Însă, prin decizia din 1

decembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat, s-a casat

1

hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 1 iunie 2015 și s-a emis o nouă

hotărâre prin care acțiunea a fost admisă integral. S-a recunoscut dreptul pretins a lui

Anatolie Chicu în calitate de consumator al energiei electrice prin beneficierea de

serviciile prestate de către Întreprinderea cu Capital Străin „Red Union Fenosa” Societate

cu Răspundere Limitată. S-a considerat ca fiind stinsă obligația de plată a datoriei în

sumă de 14 267 de lei pentru consumul energiei electrice prin expirarea termenului de

prescripție. S-a obligat Întreprinderea cu Capital Străin „Red Union Fenosa” Societate cu

Răspundere Limitată sa reconecteze consumatorul Anatolie Chicu la consumul de energie

electrică.

Reclamantul a mai specificat că, la data de 12 noiembrie 2009 Întreprinderea cu

Capital Străin „Red Union Fenosa” Societate cu Răspundere Limitată a întocmit

procesele-verbale cu nr. 008546 și nr. 008545 cu privire la constatarea fraudelor. Însă,

atât procesele-verbale sus numite, cât și facturile consumului fraudulos de energie

electrică nu i-au fost aduse la cunoștință reclamantului, acesta fiind deconectat de la

rețeaua electrică.

A susținut că, în legătură cu situația creată de către pârât, a avut și a suportat un șir de

cheltuieli de ordin material, care până la moment nu au fost recuperate, inclusiv cheltuieli

de reconectare la rețeaua de energie electrică (în baza dispozitivului deciziei Curții de

Apel Chișinău din 1 decembrie 2015).

Anatolie Chicu a afirmat că, pe lângă prejudiciile materiale cauzate, i-a fost cauzat un

prejudiciu moral imens, întrucât a stat cu toată familia în niște condiții mizerabile, fără ca

să fie conectat la energie electrică, respectiv fără TV și alte surse care sunt vitale pentru

întrebuințarea de zi cu zi.

A precizat că, ulterior s-a conectat singur la energia electrică, prin intermediul și cu

ajutorul unui electrogenerator de tip ”Power Craft PK8500W”, care este foarte costisitor -

12 000 de lei. Adică folosirea acestuia l-a făcut să piardă foarte mulți bani, circumstanțe,

ce i-au creat întregii familii un disconfort de lungă durată. Mai mult ca atât, nepotul său,

fiind născut în xxxxx, a avut de suferit foarte mult, deoarece în casă nu erau condiții de

trai decente, le venea greu să spele bebelușul, să prepare mâncare. Iar, în urma stresului

pe care l-a avut din cauza acțiunilor pârâtului sănătatea i-a fost afectată mult, chiar a fost

internat și în spital, în urmă căreia xxxxx.

Astfel, reclamantul a solicitat încasarea din contul pârâtului a prejudiciului material

în mărime de 139 109, 40 de lei, a prejudiciului moral în sumă de 500 000 de lei, precum

și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 29 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea

depusă de către Anatolie Chicu a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 5 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de către Anatolie Chicu și s-a menținut hotărârea din 29 martie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 30 octombrie 2018, Anatolie Chicu a declarat recurs împotriva deciziei din 5

septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel urmează a fi casată,

deoarece la adoptarea acesteia au fost încălcate și aplicate greșit normele de drept

material, precum și a fost interpretată eronat legea (art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de

procedură civilă).

2

În drept, recurentul și-a întemeiat recursul în baza dispozițiilor art. 429, 430-432, 434,

436, 437, 445 din Codul de procedură civilă și art. 1422, 1423 din Codul civil.

Anatolie Chicu a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea depusă

să fie admisă integral.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de două luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 5 septembrie 2018, dar date

care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la data de 30 octombrie 2018, este în termen.

Prin referința depusă la data de 20 decembrie 2018, Întreprinderea cu Capital Străin

„Red Union Fenosa” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de către avocatul

Radu Jigău a solicitat respingerea recursului declarat de Anatolie Chicu.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a

aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b ) a aplicat o lege care a fost declarată

1

neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia

legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Anatolie Chicu, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

3

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Anatolie

Chicu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Anatolie Chicu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Anatolie Chicu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Svetlana Filincova

Nicolae Craiu

4