2rac-161/18 — incasarea prejudiciului material si a cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea prejudiciului material si a cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- cauzarea prejudiciului ca rezultat a interuperii energiei electrice
2rac-161/18 — incasarea prejudiciului material si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2rac-161/18
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, ( sediul Rîșcani) (jud. L. Ursu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)
DECIZIE
23 mai 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală
Judecători Ala Cobăneanu
Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
Nicolae Craiu
examinând recursul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin „RED Union
Fenosa” Societate pe Acțiuni, prin intermediul avocatului Zaporojan Doina,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea pe
Acțiuni „Orhei-Vit” împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „RED Union Fenosa”
Societate pe Acțiuni, intervenient accesoriu Întreprinderea de Stat „Moldelectrica”
cu privire la repararea prejudiciului material,
împotriva deciziei din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 12 august 2014 SA „Orhei-Vit” a înaintat cerere de chemare în judecată
împotriva ÎCS „RED Union Fenosa” SA solicitând încasarea sumei de 26445 de lei
cu titlu de prejudiciu material și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii s-a invocat că în baza contractului de furnizare a energiei
electrice consumatorului noncasnic nr. 20702000034, ÎCS ”RED Union Fenosa” SA
s-a obligat să furnizeze energie electrică la filiala Căușeni a SA „Orhei-Vit” din str.
xxxxx.
A menționat că la 07 iunie 2014, aproximativ în intervalul de la ora 15:50 până
la ora 16:10, de către ÎCS „RED Union Fenosa” SA a fost deconectată energia
electrică la filiala Căușeni a SA „Orhei-Vit”, fără a fi anumite preîntâmpinări. În
momentul deconectării de la energia electrică, la întreprindere se desfășura procesul
de sterilizare a boabelor de mazăre verde pentru conservare în cutii de tinichea. În
consecință, a fost încălcat regimul de sterilizare la 5 autoclave și a fost întrerupt
procesul de producere cu pierderea calității mărfii, fiind format un rebut de 4100 de
unități de cutii de tinichea pline cu mazăre verde și astfel i-a fost cauzat un prejudiciu
material în mărime de 26445 de lei.
1
A afirmat reclamantul că imediat după deconectarea energiei electrice, a
contactat prin intermediul telefonului furnizorul de energie electrică și aproximativ
la ora 16:10 a fost reconectată energia electrică.
A declarat că la 12 iunie 2014, reclamantul a expediat în adresa pârâtului
reclamația nr. 11/07-OC din 11 iunie 2014 prin care a solicitat prezentarea
reprezentanților ÎCS „RED Union Fenosa” SA la filiala Căușeni a SA „Orhei-Vit”,
din str. xxxxx, până la data de 17 iunie 2014, pentru inventarierea rebutului și
întocmirea actului corespunzător, cu semnarea acestuia de către SA „Orhei-Vit” și
ÎCS „RED Union Fenosa” SA. Concomitent, a specificat că în cazul neprezentării
pârâtului la locul numit până la data, ora stabilită, va fi considerat că a fost acceptat
tacit de către pârât cuantumul prejudiciului material în sumă de 26445 de lei cauzat
din motivul deconectării energiei electrice. Prin reclamația expediată s-a solicitat de
la pârât în termen de 7 zile calendaristice repararea prejudiciului cauzat.
A precizat că pârâtul, prin scrisoarea nr. 0505/42328-20140703, a respins
reclamația, iar ca argument pentru deconectarea energiei electrice a invocat faptul
defectării stației electrice de transformatoare Căușeni 110/35/10 kV, proprietate ÎS
„Moldelectrica”, care era avariată și anunțarea prealabilă a consumatorilor privitor
la întreruperea în livrarea energiei electrice a fost imposibilă.
A indicat că mărimea prejudiciului de 26445 de lei este confirmată prin
certificatul contabil eliberat de SA „Orhei-Vit” în baza documentelor primare și a
actului de constatare din 07 iunie 2014, întocmit la filiala Căușeni a SA „Orhei-Vit”.
Prin încheierea din 24 decembrie 2015 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău s-
a atras ÎS „Moldelectrica” în proces în calitate de intervenient accesoriu de partea
pârâtului.
Prin hotărârea din 02 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) s-a
admis cererea de chemare în judecată depusă de SA „Orhei-Vit” și s-a încasat de la
ÎCS „RED Union Fenosa” SA în beneficiul SA „Orhei-Vit” prejudiciul material în
sumă de 26445 de lei și cheltuielile de judecată, care includ taxa de stat în sumă de
794 de lei, în total suma de 27239 de lei.
Prin decizia din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
depus de ÎCS „RED Union Fenosa” SA și s-a menținut hotărârea din 02 martie 2017
a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani).
La 15 februarie 2018 ÎCS „RED Union Fenosa” SA, prin intermediul
avocatului Doina Zaporojan, a declarat recurs împotriva deciziei din 19 decembrie
2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărîrii instanței de
fond cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă cererea de chemare în
judecată depusă de SA „Orhei-Vit”, încasarea cheltuielilor de judecată suportate de
către ÎCS „Red Union Fenosa” SA care includ taxa de stat la depunerea apelului.
În motivarea recursului s-a invocat că instanța a încălcat normele de drept
material prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată și interpretarea eronată a
legii. Instanța de fond incorect a apreciat probele prezentate de către părți.
Precizează că întreruperea de furnizare a energiei electrice a fost condiționată
de un defect la stația electrică de transformare Căușeni 110/35/10 kV, aflată în
proprietatea operatorului de rețea ÎS „Moldelectrica”, fapt consemnat de către
dispecerii operativi ai furnizorului în Registrul operativ nr. PDC 35-110 kV
(întocmit pentru perioada 28 mai-12 iulie 2014), cu mențiunea: „GDP la 1551 S/E
2
Căușeni s-a declanșat... arsă bobina de deconectare, defectat dispozitiv de acționare,
etc [...]”. Or, aceste mențiuni în Registru operativ nr. PDC 35-110 kV s-au efectuat
de către dispecerii furnizorului în baza Instrucțiunii cu privire la Relații reciproce
între filiala Centru, filiala Sud a rețelelor de tensiune înaltă Moldelectrica și
departamentul gestiunea rețelelor UF în domeniul conducerii operative (IL-GR-10)
din 2010, care prevede în pct.8 (Lichidarea avariilor) că dispecerii de serviciu de
orice nivel, din filialele RETI precum și UF Moldova trebuie imediat să se informeze
reciproc despre toate situațiile neprevăzute în rețelele electrice, etc.
Indică recurentul că certificatul eliberat de către contabilitatea întreprinderii
atestă că stația electrică de transformare Căușeni 110/35/10 kV din or. Căușeni nu
se află la balanța ÎCS „RED Union Fenosa” SA.
Afirmă că în temeiul pct. 5 al Hotărârii Agenției Naționale pentru Reglementare
în Energetică nr.393 din 15 decembrie 2010 cu privire la aprobarea Regulamentului
pentru furnizarea și utilizarea energiei electrice, operatorul de rețea este obligat să
întrețină în stare bună de funcționare rețelele electrice ce-i aparțin, precum și rețelele
electrice de întreținerea cărora este responsabil conform prevederilor prezentului
Regulament, să efectueze exploatarea și reparația lor în corespundere cu cerințele
documentelor normativ-tehnice obligatorii și să respecte normele de securitate.
Concomitent pct. 193 statuează că operatorul de rețea este obligat să examineze
petițiile și să soluționeze problemele consumatorilor finali parvenite în legătură cu
racordarea, delimitarea, întreruperea și limitarea livrării energiei electrice, referitor
la calitatea energiei electrice, precum și să achite consumatorilor finali compensații
calculate în conformitate cu Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de
transport și de distribuție a energiei electrice.
Opinează că invocarea de către instanța de fond și cea de apel precum că pârâtul
nu a îndeplinit obligațiunile contractuale de furnizare a energiei electrice
consumatorului final SA „Orhei-Vit”, filiala Căușeni, 24 ore în fiecare zi a
săptămânii, este una eronată. Or, în speța, s-a realizat furnizarea fiabilă și continuă
a energiei electrice. Or, ÎCS „RED Union Fenosa” SA a furnizat energia spre
consumator. Motivul lipsei de curent nu este din vina furnizorului, ci a avariei
produse la proprietatea ÎS „Moldelectrica”.
Remarcă recurentul că pct.200 al Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea
energiei electrice, aprobat prin Hotărârea Agenției Naționale pentru Reglementare
în Energetică nr. 393 din 15 decembrie 2010 prevede că furnizorul, operatorul de
rețea este obligat să asigure continuitatea furnizării energiei electrice consumatorilor
finali la parametrii de calitate prevăzuți de Regulament cu privire la calitatea
serviciilor de transport și de distribuție a energiei electrice și potrivit clauzelor
contractului de furnizare a energiei electrice. Totodată, pct. 12 din Regulamentul cu
privire la calitatea serviciilor de transport și distribuție a energiei electrice aprobat
prin Hotărârea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică nr.406 din 25
februarie 2011, admite deconectările neprogramate, ca o parte inerentă a activității
de furnizare a energiei electrice, însă impune anumite restricții referitoare la durata
deconectărilor. Or, la caz este o situație în care s-a produs o singură deconectare a
energiei electrice, care nu putea fi prevăzută și a fost generată de rețeaua ce aparține
ÎS „Moldelectrica” împreună cu rețeaua ce aparține însuși reclamantului. Or, în baza
prevederilor contractuale și anume pct. 2.6, consumatorul este obligat să-si asigure
3
sursă autonomă pentru alimentarea cu energie electrică în cazul dacă dispune de
echipament, utilaj tehnologic sau instalații speciale, durata întreruperii alimentării
cu energie electrică a cărora nu poate fi mai îndelungată decât cea care corespunde
gradului de fiabilitate prevăzut de contract și furnizorul nu-i poate asigura furnizarea
energiei electrice în situațiile de avarie care pot apărea în rețelele de distribuție sau
în sistemul electroenergetic. În contextul dat, invocă recurentul și prevederile art. 12
alin. (5) din Legea cu privire la energia electrică nr. 1525 din 19 februarie 1998, care
obligă consumatorul să dispună de sursă energetică de rezervă, instalată din cont
propriu.
În acest sens recurentul a specificat că intimatul avea două surse de alimentare
și era necesar ca personalul responsabil din cadrul filialei Căușeni a SA „Orhei-Vit”,
să efectueze realimentarea cu energie electrică de la sursa de rezervă. Pentru
realizarea acestor manevre operative la PD-2 nu existau careva impedimente de
ordin tehnic sau comercial. Ambele linii de alimentare sunt dotate cu sisteme de
evidență a energiei electrice funcționale și verificate metrologic și sunt pregătite
pentru a fi manevrate în orice perioadă de timp, însă din inacțiunea consumatorului
s-a creat situația dată. Or, la contractarea energiei electrice, intimatul cunoștea
prevederile Regulamentului de furnizare și utilizare a energiei electrice, precum și
ale Regulamentului privind calitatea serviciilor de distribuție, conform cărora
deconectările neprogramate fac parte din activitatea normală de furnizare a energiei
electrice, motiv pentru care în obligațiile acestuia intră deținerea unui sistem de
Anclanșare Automată a Rezervei (AAR). Totuși, din spusele consumatorului final,
acesta nu a instalat un sistem de Anclanșare Automată a Rezervei.
Consideră că, instanța de fond și apel eronat au stabilit faptul încălcării de către
ÎCS „RED Union Fenosa” SA a obligațiunilor contractuale. Dacă intimatul ar fi
îndeplinit obligațiunile sale (obligațiunea de deținere și utilizare în situații de avarie
a unui surse autonome de alimentare), situația în cauza nu s-ar fi produs. Conform
pct. 6 din contractul de furnizare a energiei electrice încheiat între SA „Orhei-Vit”
SA și ÎCS „RED Union Fenosa” SA, este prevăzut că pentru neexecutarea sau
executarea necorespunzătoare a obligațiilor asumate prin prezentul contract, părțile
răspund pentru daunele cauzate, conform prevederilor prezentului contract și a
legislației în vigoare.
Remarcă recurentul că stabilind cu certitudine în instanța de fond, prin însăși
recunoașterea de către intimat a faptului că nu a utilizat sursa autonomă de
alimentare cu energie electrică, suplimentar, recunoscând că nici nu dispun de o
astfel de sursă de rezervă, acesta nu poate imputa repararea prejudiciului, din motivul
nelivrării energiei electrice continue și fiabile. Astfel, intimatul nu este în drept să
invoce prejudicierea sa, din motive în care nu și-a executat obligațiile legale și
contractuale.
Opinează recurentul că nu poate fi reținută critica instanței de apel precum că
ÎCS „RED Union Fenosa” SA nu ar fi dovedit forța majoră prin prisma art. 606 Cod
civil. Or, în existența unui cadru juridic special, se deduce prin prisma pct. 5 al
Regulamentului cu privire la calitatea serviciilor de transport și de distribuție a
energiei electrice aprobat prin Hotărârea Agenției Naționale pentru Reglementare în
Energetică nr.406 din 25 februarie 2011, că operatorul rețelei de transport și de
sistem și operatorii rețelelor de distribuție înregistrează toate întreruperile în livrarea
4
energiei electrice. Pentru fiecare dintre întreruperile neprogramate se înregistrează
cauza întreruperii: a) forța majoră sau condiții meteorologice deosebite; b) defecțiuni
în instalațiile de utilizare ale consumatorilor finali; c) evenimentele cauzate de terți;
d) alte cauze. Conform Regulamentului sus menționat, în cazul întreruperilor ce s-
au produs din cauzele stipulate la pct.5 a), b), c), nu se aplică reduceri de tarif și nu
se achită compensații consumatorilor finali afectați de întrerupere, însă operatorii
rețelelor de distribuție și operatorul rețelei de transport și de sistem sunt obligați să
întreprindă toate măsurile pentru reluarea cât mai urgentă a alimentării
consumatorilor finali cu energie electrică. În speță, conform Sistemului de Gestiune
Comercială a fost dovedit că întreruperea de energie electrică a durat 20 minute.
Consideră că instanța de fond și cea de apel eronat au apreciat probele
prezentate de către părți. Cuantumul prejudiciului nu a fost probat corespunzător și
suma de 26445 de lei este pusă la îndoială, atâta timp cât nu au fost prezente acte
confirmative referitor la prețul produsului finit compus din mazăre, zahăr, capace
etc., lipsa unui raport de expertiză sau alte susțineri a pretențiilor sale. Or, critica
adusă de instanța de apel, lipsa reprezentantului ÎCS „RED Union Fenosa” SA la
invitația intimatului pentru evaluarea prejudiciului material invocat, nu decade
partea reclamantă din obligația probatorie, sarcină care îi revine în baza prevederilor
art. 121-122 Cod de procedură civilă în materie de despăgubire. Or, circumstanțele
care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de probațiune nu pot
fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probatorii. Per ansamblu, instanța de fond
și cea de apel nu au luat în vedere și nu s-au expus în nici un mod asupra faptului că
intimatul nu și-a onorat obligațiile sale contractuale, care și argumentează lipsa
vinovăției ÎCS „RED Union Fenosa” SA. Instanța de apel nu a luat în considerare în
deplină măsură prevederile normelor materiale și procedurale, prin care îi revine
obligația să se expună asupra tuturor argumentelor invocate de către părți.
În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Decizia instanței de apel a fost adoptată la 19 decembrie 2017, iar ÎCS „RED
Union Fenosa” SA, prin intermediul avocatului Doina Zaporojan, a declarat recurs
la 15 februarie 2018, ceea ce denotă că recursul este declarat în termen.
În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul
este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.
Prin încheierea din 25 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție completul din
3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de
un complet din 5 judecători.
În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul
declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în
recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără
a administra noi dovezi.
În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează
fără înștiințarea participanților la proces.
Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor
invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și
procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul
5
declarat de ÎCS „RED Union Fenosa” SA, prin intermediul avocatului Doina
Zaporojan și va casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu
pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța,
după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau
parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă
hotărâre.
Prin cererea de chemare în judecată depusă la 12 august 2014, SA „Orhei-Vit”
pretinde încasarea de la ÎCS „RED Union Fenosa” SA a prejudiciului material în
sumă de 26445 de lei, invocând că ÎCS „RED Union Fenosa” SA este responsabilă
de cauzarea prejudiciului în rezultatul deconectării energiei electrice la 07 iunie 2014
în intervalul de timp de la ora 15:50 până la 16:10, la filiala Căușeni SA „Orhei-Vit”
din xxxxx. Or, în momentul deconectării de la energia electrică, a indicat
reclamantul că la întreprindere se desfășura procesul de sterilizare a boabelor de
mazăre verde pentru conservare în cutii de tinichea, fiind încălcat regimul de
sterilizare la 5 autoclave și s-a întrerupt procesul de producere cu pierderea calității
mărfii, fiind format un rebut de 4100 de unități de cutii de tinichea pline cu mazăre
verde.
Prin hotărârea din 02 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani),
menținută prin decizia din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
cererea de chemare în judecată depusă de SA „Orhei-Vit” și s-a încasat de la ÎCS
„RED Union Fenosa” SA în beneficiul SA „Orhei-Vit” prejudiciul material în sumă
de 26445 de lei și cheltuielile de judecată, care includ taxa de stat în sumă de 794 de
lei, în total suma de 27239 de lei (f.d.122, 126-129, 160-171).
Colegiul relevă că instanțele ierarhic inferioare prin interpretarea eronată a legii
în raport cu circumstanțele și probele prezentate au concluzionat asupra temeiniciei
acțiunii înaintate.
Instanțele ierarhic inferioare au constatat conform materialelor cauzelor
precum că între ÎCS „RED Centru” SA, în calitate de furnizor și SA „Orhei-Vit”, în
calitate de consumator, a fost încheiat contractul nr. 20702000034 din 07 aprilie
2005 de furnizare a energiei electrice. Obiectul contractului reprezintă furnizarea
energiei electrice la locurile de consum indicate în Anexa 1 la contract și
reglementarea raporturilor dintre furnizor și consumator privind furnizarea,
utilizarea, facturarea, plata, exigențele de consum ale energiei electrice, precum și
alte condiții și servicii legate de furnizarea acesteia (f.d.47-48).
Colegiul apreciază ca fiind eronată concluzia instanțelor ierarhic inferioare
precum că pârâtul ÎCS „RED Union Fenosa” SA urmează să repare reclamantului
prejudiciul material cauzat, deoarece în contextul prevederilor art. 50 alin.(1) lit. f),
(2) al Legii cu privire la energia electrică nr. 124 din 23 decembrie 2009, operatorul
rețelei de transport și de sistem, operatorii rețelelor de distribuție au dreptul să
întrerupă prestarea serviciilor pentru un timp cât mai scurt dacă s-au produs avarii
ori se lichidează consecințele lor. Operatorul rețelei de transport și de sistem,
operatorii rețelelor de distribuție avizează din timp consumatorul despre data și
durata întreruperii prestării de servicii dacă întreruperea nu este cauzată de o situație
excepțională.
La acest capitol, Colegiul notează că instanțele ierarhic inferioare punând
6
recuperarea prejudiciului pe seama ÎCS „RED Union Fenosa” SA, s-au limitat în
esență la norma de drept citată supra, or, reclamantul pretinde că nu a fost avizat
despre întreruperea livrării energiei electrice.
Conform art. 6 alin. (6) al Legii cu privire la energetică nr. 1525 din 19
februarie 1998 (în vigoare în perioada de referință-deconectarea energiei electrice),
întreprinderile și organizațiile energetice sunt obligate să efectueze la nivelul cuvenit
procesul tehnologic de producție, transportul și distribuția combustibililor și
energiei, să execute în termen lucrările curente de exploatare și reparație a
obiectivelor și utilajului, să asigure eficient consumatorii cu resurse energetice,
respectând legislația cu privire la protecția mediului, la resursele naturale și la
securitatea industrială.
Colegiul reiterează că între ÎCS „RED Centru” SA și SA „Orhei-Vit” a fost
încheiat contractul nr. 20702000034 din 07 aprilie 2005 de furnizare a energiei
electrice.
Conform art. 12 alin. (5) al Legii cu privire la energetică nr. 1525 din 19
februarie 1998 (în vigoare în perioada de referință), consumatorul în a cărui
funcționare întreruperea energiei sau deconectarea ei poate periclita viața oamenilor
sau provoca pierderi materiale trebuie să dispună de sursă energetică de rezervă,
instalată din cont propriu.
Colegiul precizează că activitatea SA „Orhei-Vit” ține de producerea
conservelor, inclusiv a sucurilor și alte produse din industria alimentară ca rezultat
al prelucrării legumelor, fructelor.
Concomitent Colegiul relevă că în acest sens pct. 2.6 al contractului de
furnizare a energiei electrice prevede expres că pentru a evita pericolul de viață a
personalului sau pagube materiale, consumatorul este obligat să-și asigure sursă
autonomă pentru alimentare cu energie electrică în cazul dacă dispune de
echipament, utilaj tehnologic sau instalații speciale, durata întreruperii alimentării
cu energie electrică a cărora nu poate fi mai îndelungată decât cea corespunde
gradului de fiabilitate prevăzut în contract și furnizorul nu-i poate asigura furnizarea
energiei electrice în situațiile de avarie care pot apărea în rețelele de distribuție sau
în sistemul electroenergetic.
Conform pct. 15 al Hotărârii Agenției Naționale pentru Reglementare în
Energetică cu privire la aprobarea Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea
energiei electrice nr. 393 din 15 decembrie 2010, pentru consumatorii noncasnici,
furnizorul este responsabil de furnizarea fiabilă a energiei electrice până la punctul
de delimitare.
Sub acest aspect, Colegiul menționează că în răspunsul ÎCS „RED Union
Fenosa” SA nr. 0505/42328-20140703 se identifică că în conformitate cu actul de
delimitare de apartenență la balanță, hotarul de delimitare între furnizor și filiala
Căușeni a SA „Orhei-Vit” este stabilit la papucii de cablu spre PD-2 la stația electrică
Căușeni 110/35/10kV. Totodată este specificat că atât PD-2, cât și LEC-10kV de
alimentare se află la balanța consumatorului (f.d.11).
Concomitent Colegiul reține că actul de delimitare a instalațiilor electrice ale
furnizorului față de instalația de utilizare a consumatorului în baza dreptului de
proprietate și a responsabilității pentru exploatarea lor nr. 263 fin 24 decembrie
2004, semnat între ÎCS „RED Centru” SA și SA „Orhei-Vit”, denotă că fabrica de
7
conserve (PD-2, Secția de bare kV-1) din xxxxx, se alimentează cu energie electrică
de la LEC-10kV F-47, F-8. Punctul de delimitare, conform schemei, dintre
instalațiile electrice ale furnizorului și instalația de utilizare a consumatorului, în
baza dreptului de proprietate și a responsabilității pentru exploatarea lor este stabilit
la: 1) contactele de conexiune ale cablului 10 kV la celula 10B47ФSE Căușeni
110/35/10 kV; 2) contactele de conexiune ale cablului 10 kV la celula 10B8ФSE
Căușeni 110/35/10 kV. Conform aceluiaș act adresa electrică este: PDC 115/47 spre
(PD-2 secția-2);PDC115/8 spre (PD-2 secția-1) (f.d.44-45).
Conform art. 612 alin.(1), (2) Cod civil, dacă la nașterea prejudiciului sau a
unei alte obligații de compensare a concurat vinovăția celui îndreptățit la
despăgubire sau la compensare, existența și întinderea obligației de despăgubire sau
de compensare depind de împrejurări și, în special, de măsura în care prejudiciul este
cauzat de o parte sau de cealaltă parte. Dispoziția alin.(1) se aplică și atunci cînd
vinovăția celui prejudiciat se restrânge la faptul că el a omis să preîntâmpine sau să
diminueze prejudiciul.
În acest sens, dacă îndreptățitul nu a avut un comportament ireproșabil, diligent
și prin aceasta a contribuit la cauzarea prejudiciului, despăgubirea se exclude în
dependență de împrejurările cazului, de forma vinovăției creditorului, precum și de
faptul, în ce măsură vina creditorului a contribuit la neexecutarea obligației.
De altfel, în cadrul ședinței de judecată la examinarea cauzei în prima instanță
reprezentantul SA „Orhei-Vit” a confirmat faptul că societatea reclamantă deține o
sursă de rezervă, fapt cunoscut din spusele angajaților, doar că la moment nu deținea
o probă în acest sens (f.d.120).
La caz, Colegiul apreciază a fi relevante și argumentele recurentului referitor
la încălcarea prevederilor contractuale și legale de către intimat referitor la lipsa unei
surse energetice de rezervă.
Colegiul consideră neîntemeiată ipoteza instanței de apel precum că clauza
contractuală prevăzută la pct. 2.6 din contractul de furnizare a energiei electrice nu
demonstrează că reprezentanții responsabili ai consumatorului au rămas în pasivitate
culpabilă și nu ar fi întreprins măsuri întru evitarea provocării pagubelor și nu ar fi
încercat conectare la o altă sursă electrică alternativă de rezervă. Or, reclamantul nu
a prezentat probe în acest sens și anume nu a demonstrat existența sistemului de
Anclanșare Automată a Rezervei.
Astfel, este irelevant argumentul instanței de apel precum că pentru a pune în
aplicare pct.2.6 din contract, ÎCS „RED Union Fenosa” SA furnizorul trebuia să
demonstreze că consumatorul dispune de echipamentul, utilajul tehnologic sau
instalațiile speciale care permit asigurarea nemijlocită a utilajului de producerea
conservelor cu energie electrică, deoarece era de obligația reclamantului de a
confirma că ÎCS „RED Union Fenosa” SA este responsabil de prejudiciul cauzat și
nu SA „Orhei-Vit” ca consumator. Or, instanța de apel, contrar prevederilor art. 118
alin.(1) Cod de procedură civilă, a pus pe seama pârâtului obligația de a confirma
circumstanțele invocate de reclamant.
În atare circumstanțe, Colegiul accentuează că era de obligația SA „Orhei-Vit”
de a se conforma nu doar clauzei contractuale contrasemnate de către SA „Orhei-
Vit”, dar și prevederilor legale citate supra referitor la deținerea sursei autonome
energetice de rezervă. Or, este neîntemeiată poziția reclamantului referitor la
8
punerea pe seama pârâtului a prejudiciului pretins, în condițiile când având obligații
atât legale, cât și contractuale, nu s-a conformat acestora.
Colegiul remarcă că însăși prima instanță constată că neexecutarea sau
executarea neadecvată a obligațiilor asumate conform contractului de furnizarea a
energiei electrice atrage după sine răspunderea părților contractante conform
contractului și legislației în vigoare, însă, în final, prin interpretarea eronată a
normelor de drept raportate la circumstanțele cauzei și probele prezentate pune pe
seama ÎCS „RED Union Fenosa” SA recuperarea prejudiciului.
Mai mult ca atât, conform pct. 145 al Hotărârii Agenției Naționale pentru
Reglementare în Energetică cu privire la aprobarea Regulamentului pentru
furnizarea și utilizarea energiei electrice nr. 393 din 15 decembrie 2010, operatorul
de rețea, furnizorul nu poartă răspundere față de consumatorul final pentru
întreruperile în livrarea, furnizarea energiei electrice dacă acestea nu se datorează
culpei sale.
La caz, faptul neinstalării/neincluderii (în caz că există) a sistemului autonom
de energie de către SA „Orhei-Vit”, în condițiile când întreruperea energiei poate
provoca pierderi materiale, nu poate genera răspunderea materială a ÎCS „RED
Union Fenosa” SA din motivul pretinsei nelivrări a energiei electrice continue și
fiabile, or, deconectările neprogramate fac parte din activitatea de furnizare a
energiei electrice, iar cauza acestora nu depinde doar de furnizor.
În contextul prevederilor pct. 5 al Hotărârii Agenției Naționale pentru
Reglementare în Energetică pentru aprobarea Regulamentului cu privire la calitatea
serviciilor de transport și de distribuție a energiei electrice nr. 406 din 25 februarie
2011 (în vigoare în perioada de referință), operatorul rețelei de transport și de sistem
și operatorii rețelelor de distribuție înregistrează toate întreruperile în livrarea
energiei electrice. [...] Pentru fiecare din întreruperile neprogramate se înregistrează
cauza întreruperii: a) forță majoră sau condiții meteorologice deosebite; b) defecțiuni
în instalațiile de utilizare ale consumatorilor finali; c) evenimente cauzate de terți;
d) alte cauze.
Mai mult ca atât, conform pct. 7 al Regulamentului menționat, în cazul
întreruperilor ce s-au produs din cauzele stipulate la pct.5 lit.a), b), c) nu se aplică
reduceri de tarif și nu se achită compensații consumatorilor finali afectați de
întrerupere, însă operatorii rețelelor de distribuție și operatorul rețelei de transport și
de sistem sunt obligați să întreprindă toate măsurile pentru reluarea cât mai urgentă
a alimentării consumatorilor finali cu energie electrică.
În această ordine de idei, Colegiul reține că din registrul operativ PDC 35-110
kV, conform mențiunii dispecerilor, se distinge că „GDP [...] la 15:51 s/e Căușeni s-
a declanșat 10 B1T (PMC 10 kV) cuplat la 16:05 [...] arsă bobina de deconectare,
defectat dispozitiv de acționare”.
Totodată, Colegiul reiterează că reclamantul pretinde încasarea de la ÎCS „RED
Union Fenosa” SA a prejudiciului material cauzat SA „Orhei-Vit” în rezultatul
deconectării energiei electrice la 07 iunie 2014 în intervalul de timp de la ora 15:50
până la 16:10, la filiala Căușeni SA „Orhei-Vit” din xxxxx, fără a fi preîntâmpinați.
În contextul dat, Colegiul consideră necesar a cita prevederile pct. 12 alin.(2)
al Hotărârii Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică pentru aprobarea
Regulamentului cu privire la calitatea serviciilor de transport și de distribuție a
9
energiei electrice nr. 406 din 25 februarie 2011 (în vigoare în perioada de referință),
conform cărora operatorul rețelei de distribuție este obligat să respecte următorii
indicatori garantați de continuitate în livrarea energiei electrice oricărui consumator
final. Durata unei întreruperi neprogramate nu poate depăși: a) 24 ore în cazul în
care este necesar de reparat sau de înlocuit un sector avariat al liniei electrice (există
câțiva piloni defectați sau căzuți), de înlăturat defectele liniilor subterane în cablu
sau de înlocuit un transformator de forță); b) 16 ore, în cazul întreruperilor produse
în perioada nocturnă și cauzate de defecțiunile rețelelor de medie tensiune; c) 6 ore
pentru mediul urban și 8 ore pentru mediul rural în celelalte cazuri. Se consideră
perioadă nocturnă intervalul de timp între orele 20:00 – 6:00 în lunile aprilie –
septembrie și 17:00 – 7:00 în lunile octombrie – martie.
Conform pct. 14 al aceluiași Regulament, operatorul rețelei de transport și de
sistem are obligația să restabilească, în cel mai scurt timp, prestarea serviciului de
transport consumatorilor finali afectați de întreruperile neprogramate și/sau
programate din rețeaua electrică de transport, care au ca efect întreruperea
alimentării, respectiv a tensiunii în instalațiile de utilizare.
În situația dată, Colegiul conchide că intervalul deconectării energiei electrice
nu a depășit limitele de timp admise de lege pentru întreruperile neprogramate și s-
au întreprins măsurile necesare pentru reluarea cât mai urgentă a alimentării
consumatorilor finali cu energie electrică.
Referitor la pretinderea reclamantului prin prisma art. 941 alin.(1) Cod civil la
obligarea pârâtului la compensarea despăgubirilor pentru neîndeplinirea acțiunilor
necesare livrării energiei electrice fără întreruperi, Colegiul notează că reclamantul
urma a confirma că responsabilitatea pentru prejudiciul pretins îi revine în
exclusivitate ÎCS „RED Union Fenosa” SA.
Cu referire la prevederile art. 1410 alin.(1) Cod civil invocate ca temei de drept
de către reclamant între obligația pârâtului la repararea prejudiciului, dispoziție
legală reținută de instanțele ierarhic inferioare, Colegiul menționează că debitor în
cadrul obligației de reparare a prejudiciului cauzat de un izvor de pericol sporit este
posesorul izvorului.
Aici Colegiul menționează că certificatul eliberat de contabilitatea ÎCS „RED
Union Fenosa” SA atestă că stația electrică de transformare Căușeni 110/35/10kV,
amplasată în or. Căușeni, nu se află la balanța ÎCS „RED Union Fenosa” SA (f.d.46).
În conformitate cu art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte
trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și
obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.
În consecință, Colegiul conchide că instanțele ierarhic inferioare prin
interpretarea eronată a normelor de drept material în raport cu circumstanțele cauzei
greșit au constatat temeinicia acțiunii depuse de către SA „Orhei-Vit” împotriva ÎCS
„RED Union Fenosa” SA, deoarece în circumstanțele menționate supra, se exclude
obligația ÎCS „RED Union Fenosa” SA la compensarea prejudiciului material
pretins. Or, SA „Orhei-Vit” semnând contractul de furnizare a energiei electrice, a
ignorat atât clauzele contractuale, cât și prevederile legale în vigoare în perioada de
referință. De altfel, pretinsa lipsă a avizării consumatorului din timp despre data și
durata întreruperii de prestări de servicii, se realizează doar dacă întreruperea nu este
cauzată de o situație excepțională, or, în speță s-a produs o întrerupere neprogramată,
10
care la fel nu putea fi prevăzută anterior survenirii.
Cu referire la cheltuielile de judecată pretinse de recurent suportate la judecarea
cauzei constituite din taxa de stat, Colegiul consideră întemeiată cerința și necesar a
le pune pe seama intimatului SA „Orhei-Vit”.
În conformitate cu art. 82 Cod de procedură civilă, cheltuielile de judecată se
compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a pricinii.
În conformitate cu prevederile art. 94 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța
judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții
care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată.
Art. 94 alin.(3), (4) Cod de procedură civilă stabilește că prevederile alin.(1) și
(2) se aplică și la repartizarea între părți a cheltuielilor de judecată în instanță de
apel, în instanță de recurs și în cadrul revizuirii. Dacă, fără a trimite pricina spre
rejudecare, modifică hotărârea atacată sau pronunță o nouă hotărâre, instanța ierarhic
superioară poate schimba corespunzător repartizarea cheltuielilor de judecată.
La caz, Colegiul reține că ordinul de plată nr. 3923 din 09 noiembrie 2017 atestă
achitarea taxei de stat în sumă de 595, 50 de lei de către ÎCS „RED Union Fenosa”
SA la depunerea apelului (f.d.145).
În atare circumstanțe, Colegiul consideră justificată cerința recurentului privind
compensarea cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat achitată la
exercitarea căii de atac - apelul împotriva hotărârii primei instanțe.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de
apel și hotărârea primei instanțe au fost adoptate contrar normelor de drept în raport
cu circumstanțele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat
cu casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea unei
noi hotărâri de respingere a acțiunii și încasarea cheltuielilor de judecată de la intimat
în beneficiul recurentului.
În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. b), alin.(3)
Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de Întreprinderea cu Capital Străin „RED Union
Fenosa” Societate pe Acțiuni, prin intermediul avocatului Zaporojan Doina.
Se casează decizia din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea
din 02 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), adoptate în cauza civilă
la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea pe Acțiuni „Orhei-Vit”
împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „RED Union Fenosa” Societate pe Acțiuni,
intervenient accesoriu Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” cu privire la repararea
prejudiciului material, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care:
-Se respinge cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea pe Acțiuni
„Orhei-Vit” împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „RED Union Fenosa”
Societate pe Acțiuni, intervenient accesoriu Întreprinderea de Stat „Moldelectrica”
cu privire la repararea prejudiciului material;
11
-Se încasează de la Societatea pe Acțiuni „Orhei-Vit” în beneficiul
Întreprinderii cu Capital Străin „RED Union Fenosa” Societate pe Acțiuni
cheltuielile de judecată constituite din taxa de stat achitată la depunerea apelului în
sumă de 595, 50 de lei (cinci sute nouăzeci și cinci lei, 50 bani).
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Oleg Sternioală
Judecători Ala Cobăneanu
Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
Nicolae Craiu
12