2ra-92/19 — încasarea diferenței de salariu

2ra-92/19 — încasarea diferenței de salariu (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosar nr. 2ra-92/2019

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător: (N. Pasecinic)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (V. Buhnaci, A. Malîi, M. Guzun)

Î N C H E I E R E

16 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Grigore Chiroșca,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Chiroșca

împotriva Ministerului Educației Culturii și Cercetări al Republicii Moldova cu

privire la încasarea diferenței la salariu, repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 24 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Grigore Chiroșca și s-a menținut hotărârea din 15 martie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă :

La 25 august 2017, Grigore Chiroșca a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Educației al RM cu privire la încasarea diferenței la

salariu, repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul Grigore Chiroșca, a indicat că prin

hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 mai 2015 a fost admisă

acțiunea lui Grigore Chiroșca împotriva Ministerului Educației al RM, a fost

anulat ordinul de sancționare disciplinară - concedierea, restabilirea în serviciu, s-

a încasat salariul mediu pentru absența forțată de la muncă și prejudiciul moral.

Reclamantul Grigore Chiroșca, a menționat că, respectiva hotărâre a devenit

irevocabilă la 02 martie 2016, când a fost pronunțată încheierea Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin care

recursul Ministerului Educației a fost declarat inadmisibil.

Reclamantul Grigore Chiroșca, a invocat că la judecarea cauzei în fond și în

conținutul hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 25 mai 2015,

instanța a stabilit mărimea salariului mediu lunar în sumă de 6435 lei. Salariul dat

a fost identificat din certificatul de salariu prezentat de către reprezentantul

pârâtului - Ministerul Educației, însă a fost calculat și eliberat de contabilitatea

Școlii profesionale Soroca, semnat de directorul Școlii - Ivan Luța.

Reclamantul Grigore Chiroșca, a declarat că, certificatul eliberat de Școala

profesională Soroca nu este corect, s-a adresat de mai multe ori către

1

administrația Școlii Profesionale Soroca pentru a i se elibera un certificat de

salariu corect, însă i-a fost refuzat.

Reclamantul Grigore Chiroșca, a relatat că s-a adresat Direcției teritoriale

inspectare financiară Bălți care, în urma controlului efectuat, a constatat că pentru

perioada de lipsă forțată de la muncă, salariul mediu al lui Grigore Chiroșca în

calitate de director a constituit 8 443 lei, adică cu 2 008 lei mai mult decât a fost

indicat în certificatul care a fost prezentat de către Ministerul Educației la

examinarea cauzei de restabilire în funcție.

Reclamantul Grigore Chiroșca, a menționat că ulterior, s-a adresat din nou

către administrația Școlii Profesionale Soroca, care i-a eliberat certificatul nr. 572

din 26 aprilie 2016 și care reflectă salariul mediu real, care urma a fi încasat

efectiv cu titlu de prejudiciu pentru privarea ilegală de a munci și care reflectă un

salariu mediu lunar cu o diferență mai mare cu 2008 lei. Astfel, după ce a intrat

în posesia actului de control nr. 27-15/125 din 20 aprilie 2016 al Direcției

teritoriale inspectare financiară Bălți și certificatului nr. 572 din data de 26 aprilie

2016, eliberat de Școala Profesională Soroca, la 18 mai 2016 reclamantul a

înaintat Ministerului Educației o cerere prealabilă, în care a solicitat recalcularea

și achitarea diferenței dintre suma încasată cu titlu de prejudiciu material și moral,

la care a primit răspunsul nr. 10/16-7393 din 18 octombrie 2016.

Reclamantul Grigore Chiroșca, a susținut că în rezultatul controlului

efectuat, s-a stabilit că conducerea Școlii profesionale Soroca, prin inducerea în

eroare a Ministerului Educației, a determinat reprezentanții acestei instituții să

prezinte în instanța judecătorească un certificat fals privind salariul mediu și prin

aceasta i s-a cauzat un prejudiciu.

Reclamantul Grigore Chiroșca a indicat că în hotărârea Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 25 mai 2015, salariul mediu pentru o zi

calendaristică urma să constituie 287,17 lei (8443,02 lei / 29,4 zile). Respectiv,

suma care urma să fie încasată în favoarea reclamantului pentru lipsa forțată de la

serviciu, pentru perioada 27 martie 2014 (ziua concedierii) - 25 mai 2015 (ziua

pronunțării hotărârii), trebuia să constituie suma de 122 047, 25 lei (287,17 lei/zi

x 425 zile). Astfel, având în vedere că prin hotărârea din 25 mai 2015 a fost

dispusă încasarea doar a sumei de 93 019, 75 lei, consideră că diferența

nepercepută, în mărime de 29 027,50 lei, urmează a fi încasată forțat.

Reclamantul Grigore Chiroșca a menționat că prin hotărârea Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 25 mai 2015 s-a încasat cu titlu de prejudiciu moral

suma de 6 435 lei. Astfel, consideră că, prin dispunerea încasării sumei de 6435

lei cu titlu de prejudiciu moral, în contextul în care salariul mediu lunar al

reclamantului constituia 8 443,02 lei, se încalcă art. 90 alin. (3) Codul muncii,

care prevede că mărimea prejudiciului moral nu poate fi mai mică decât un salariu

mediu lunar al salariatului. Prin urmare, afirmă că mărimea prejudiciului moral

urma să constituie suma de 8 443, 02 lei. Corespunzător, urmează a fi încasată

diferența în mărime de 2 008,02 lei. În ce privește termenul de prescripție,

consideră că acțiunea a fost depusă în termen, or dreptul la acțiune a început din

momentul în care i-a fost comunicat actul de control nr. 27-15/125 din 20 aprilie

urma să curgă de la o dată anterioară, solicită repunerea în termenul de adresare în

judecată, deoarece doar după devenirea irevocabilă a hotărârii Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 25 mai 2015 s-a putut adresa organelor competente

2

pentru a fi verificată veridicitatea certificatelor prezentate de către pârât și

respectiv să obțină actul de control nr. 27-15/125 din 20 aprilie 2016.

Reclamantul Grigore Chiroșca, a solicitat repunerea în termenul de adresare

în instanță de judecată, admiterea acțiunii, încasarea diferenței de salariu

neperceput pentru privarea ilegală de dreptul de a munci, pentru perioada

27 martie 2014 - 25 mai 2015 în valoare de 29 027,50 lei și a diferenței

prejudiciului moral neperceput pentru privarea ilegală de dreptul de a munci,

pentru perioada 27 martie 2014 - 25 mai 2015, în valoare de 2008, 02 lei.

Prin încheierea din 12 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani s-a admis cererea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării cu privire

la înlocuirea succesorului în drepturi, s-a înlocuit Ministerul Educației cu

succesorul său în drepturi Ministerul Educației, Culturii și Cercetării în cadrul

cauzei civile intentată de Grigore Chiroșca împotriva Ministerului Educației

Culturii și Cercetări cu privire la încasarea diferenței la salariu, repararea

prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 15 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-

a respins ca fiind neîntemeiată, cererea reclamantului Grigore Chiroșca cu privire

la repunerea în termen de depunere a acțiunii pentru perioada 27 martie 2014 -

24 august 2014, s-a respins ca fiind depusă peste termen cererea de chemare în

judecată depusă de Grigore Chiroșca împotriva Ministerului Educației Culturii și

Cercetări cu privire la încasarea diferenței la salariu, repararea prejudiciului

moral pentru perioada 27 martie 2014-24 august 2014, s-a respins ca fiind

neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Chiroșca

împotriva Ministerului Educației Culturii și Cercetări cu privire la încasarea

diferenței la salariu, repararea prejudiciului moral pentru perioada 25 august

2014-25 mai 2015.

Prin decizia din 24 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Grigore Chiroșca și s-a menținut hotărârea din 15 martie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Grigore Chiroșca împotriva Ministerului Educației Culturii și

Cercetări cu privire la încasarea diferenței la salariu, repararea prejudiciului

moral.

La 06 noiembrie 2018, Grigore Chiroșca, a declarat recurs împotriva deciziei

din 24 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu

emiterea unei noi hotărârii prin care să fie admisă parțial acțiunea cu încasarea de

la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării în beneficiul lui Grigore Chiroșca a

diferenței de salariu neperceput pentru perioada cuprinsă între 27 martie 2014 -

25 mai 2015 în sumă de 29 027,50 lei.

În motivarea cererii de recurs recurentul Grigore Chiroșca, a indicat că, nu

este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe în partea

respingerii integrale a pretenților, le consideră vădit ilegale și neîntemeiate,

deoarece instanța de apel la pronuțarea deciziei a interpretat în mod eronat legea,

temei specificat la art. 432 alin. (2) lit. c) Cod de procedură civilă.

Recurentul Grigore Chiroșca, consideră că prezenta acțiune nu trebuie

confundată cu acțiunea care a fost soluționată prin hotărârea din 25 mai 2015 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău. Or, în acea acțiune se solicita restabilirea

în funcția anterior deținută și încasarea salariului pentru absența forțată de la

3

muncă. În prezenta acțiune, declanșatorul curgerii termenului de prescripție nu

este ordinul de concediere, ci momentul prezentării certificatului privind salariul

mediu al recurentului care a avut loc în procesul examinării cauzei civile în baza

căruia a fost emisă hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 mai

2015.

Recurentul Grigore Chiroșca consideră că este vădit eronată calcularea

termenului de prescriție a prezentei acțiuni de la momentul emiterii ordinului de

concediere nr. 173-c din 27 martie 2014, deoarece pentru sumele cuvenite pentru

privarea ilegală de dreptul de a munci în legătură cu emiterea acestuia, instanța

deja s-a expus prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 25 mai

2015, dispunând încasarea salariului bazând-se pe salariul mediu al reclamantului

indicat vădit eronat de pârât în sumă de 6435 lei. Consideră că instanța de fond

urma să calculeze termenul de prescripție, așa cum s-a solicitat în acțiunea

înaintată, adică de la momentul comunicării Actului de control nr. 27-15/125 din

20 aprilie 2016 al Direcției teritoriale inspectare financiare teritoriale Bălți, or

anume din acest moment a apărut dreptul reclamantului de a solicita diferența

salariului neîncasat, așa cum este impus de art. 272 alin. (1) Cod civil.

Recurentul Grigore Chiroșca a indicat că nu este de acord cu argumentul

instanței precum că, deținând funcția de administrator al instituției de învățământ,

era obligat să-și cunoască salariul, or calcularea salariului și stabilirea

cuantumului salariului mediu este de competența contabilului. De asemenea,

indică că documentele oficiale se presupun a fi legale până la proba contrară, iar

prezentarea de către pârât a certificatului privind salariul mediu nu a trezit dubii.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

24 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces

la data de 11 septembrie 2018, prin scrisoarea de expediere nr. 9024 (f. d. 135),

însă la materialele cauzei lipsesc date despre recepționarea acesteia, iar în cererea

de recurs recurentul Grigore Chiroșca a indicat că a recepționat decizia din data

de 24 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău la data de 19 septembrie 2018 (f. d.

138).

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de Grigore Chiroșca, la data de 06 noiembrie 2018, cu respectarea termenului

prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.

La 28 noiembrie 2018, în adresa intimatului Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării a fost expediată copia recursului declarat de Grigore Chiroșca, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Intimatul, Ministerul Educației, Culturii și Cercetări nu și-a valorificat

dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de Grigore Chiroșca, în raport cu

materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

4

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Grigore Chiroșca, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Grigore Chiroșca, se

referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel,

însă nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a normelor de drept

material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

5

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Grigore Chiroșca.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se considera inadmisibil recursul declarat de Grigore Chiroșca împotriva

deciziei din 24 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Grigore Chiroșca împotriva Ministerului Educației

Culturii și Cercetări al Republicii Moldova cu privire la încasarea diferenței la

salariu, repararea prejudiciului moral.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

6